Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)

1970-11-08 / nr. 1863

AL P t R; ?l AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN » * ■ ■ ^ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] y.. ......... . ............... . . . . » ....... ANUL XVII Nr. 1863 ® DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 1970 Q 4 PAGINI, 30 BANI Contribuția voluntară pe anul viitor Parohie în urbanizarea Ul­or rurale Pe măsură ce se încheie lucrările de bază din campania agricolă de toamnă. In satele și comu­nele județului se desfășoară adunări populare in care masele de cetățeni analizează, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, cu deputații locali și comitetele de cetățeni, stadiul înfăptuirii obiectivelor de interes obștesc și sta­bilesc jaloanele activității viitoare. Ca și pînă a­­cum, contribuția voluntară în bani și în muncă pe anul 1971 — asupra căreia adunările populare s-au pronunțat prin vot deschis — se dovedește a îl o pîrghie principală în activitatea de ridicare Balvașnița Sarcina numărul 1. Terminarea lucrărilor începute­ înainte de a vota contribuția în bani și în muncă pe 1971, cetă­țenii participanți la adunarea populară din Bolvașnița au făcut o privire retrospectivă asupra fe­lului cum s-au realizat sarcinile stabilite cu un an în urmă.. A re­ieșit astfel că sumele votate pe anul în curs au fost încasate în întregime ceea ce, împreună cu noile încasări, permite transpune­rea in fapt a unei vechi dorințe a sătenilor: construcția unui dis­pensar medical ! Cetățenii participanți la adu­nare s-au pronunțat pentru acest obiectiv, cei înscriși la cuvînt su­bliniind necesitatea găsirii celor mai importante mijloace de reali­zare. Maxim Bona, bunăoară, a arătat că este foarte bine că parte din materialul necesar con­­­strucției a și fost cumpărat, însă pentru a face economii se impune ca întreaga cantitate de cărămidă să fie făcută în sat. La rîndul său, Ion Turnea, și Simion Dragu au relevat necesitatea antrenării la muncile de pe noul șantier a me­seriașilor locali, de care Bolvașni­­ța nu duce deloc lipsă. Pentru bu­na desfășurare a construcției vii­torul dispensar, precum și pentru întreținerea drumurilor de interes local, adunarea populară a format mai multe organisme, prevăzute de instrucțiunile în vigoare, ale căror președinți au fost desem­nați Petru Dragomir (comitetul pentru realizarea contribuției vo­luntare în bani), Floarea Jurcă (comitetul pentru contribuția în muncă) precum și comisiile de re­cepție și revizie, 1 050 000 lei, ceea ce constituie un plus de garanție că și noul cămin va fi terminat în scurt timp. Con­comitent, cele 822 zile de muncă cu brațele (10 cu atelajele) care au fost votate în adunare urmea­ză a fi folosite la întreținerea dru­murilor de interes local (Peciniș­­ca — abator), Cucă — Poiana stî­­nii, Colnic, — după deal, Stoghir — după deal). Luînd cuvintul la adunare, Iova- VIOREL BOARIU (Continuare în pag. a 3-a­ continuă a nivelului urbanistic al localităților, de creștere a gamei de dotări social-cultural — edi­litare, de bună gospodărire și continuă înfrumu­sețare a localităților rurale. Ceea ce se remarcă — alături de o orientare chibzuită in canalizarea eforturilor de muncă și a eforturilor bănești — es­te participarea masivă a capilor de familii la a­­ceste adunări. In materialul de față ne-am propus să prezen­tăm succint obictivele asupra cărora s-au pronun­țat adunările populare din cîteva localități. TRIBUNA IDEILOR Fapte mai vechi și mai noi, mă­runte în aparență, dar pe care platforma deloc exagerată a ce­rințelor unei armonioase convie­țuiri citadine nu le acceptă, ne îndeamnă, firesc, la reflecții, iar reflectînd, să extragem sensurile respectului pe care ni-1 datorează funcționarul din spatele ghișeului, taxatorul din autobuz, vînzătoarea sau casiera din magazin, medicul din spital sau din circumscripție sau, însumînd, toate persoanele cu care diversele situații ne impun stabilirea unor relații de servire variabile ca durată și importanță, în județul nostru, ca de altfel In întreaga țară, există din partea organelor de conducere o con­ Reciprocita­tea respectului sfântă preocupare pentru stabili­rea atmosferei firești, sănătoase, de manifestare și exercitare a a­­cestor interrelații cetățenești. Oglindind aceste permanente preocupări, presa centrală și lo­cală a rezervat numeroase coloa­ne opiniilor, anchetelor care vizau modul în care se efectuează în foarte diferite împrejurări servi­rea cetățeanului. Orientarea corectă spre dezvă­luirea cauzelor care mențin încă sub platforma acceptabilității une­le prestări de servicii duc la con­cluzia, deloc surprinzătoare, că într-o mare proporție neajunsurile sînt consecințe directe ale mani­festării unor factori subiectivi din­tre care cităm lipsa inițiativelor organizatorice,­­ ignorarea norme­lor de politețe și pe alocuri dezin­teresul profesional. Concretizîndu-se într-o formă sau alta, aceste minusuri consti­tuie regretabile devieri de la ceea ce se numește corectitudine pro-GHEORGHE MANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Pecinișca Prin forțe proprii, inclusiv muncile calificate! Nu mai puțin de 167 capi de fa­milie au fost prezenți la­ adunarea generală din satul Pecinișca. Cu toții au căzut de acord ca pentru 1971 acțiunile colective de mun­că patriotică să fie îndreptate spre terminarea căminului cultural. Re­cunoscuți ca oameni harnici și buni gospodari, localnicii — din rîndul cărora amintim pe Ana Bu­­jancă, Rudolf Cristin, Dani Moza, Anica Sîrbu, Alexa Bellea, Mihail Milițescu, Vasile Bujancă și Nico­­lae Milițescu — au înscris pe a­­genda muncii de interes obștesc din 1970 frumoasa sumă de Fabrica de aglomerare a C. S. Reșița și-a îndeplinit planul cincinal Colectivul fabricii de aglome­rare a minereurilor din Reșița raportează îndeplinirea planu­lui cincinal la aglomerat auto­­fondant cu aproape două luni înainte de scadență. Pînă sfîrșitul anului, colectivul fabri­ca cii va realiza, în plus peste prevederile cincinalului, mai bine de 200 000 tone de aglo­merat. Elocvente sunt și alte cifre : comparativ cu anul 1965, în acest cincinal producția a crescut cu 200 procente, iar prin reducerea prețului de cost s-au realizat beneficii peste plan in valoare de peste 21 milioane lei. Aceste rezultate se traduc in contribuția aglomeratoriști­­lor la realizarea unor importan­te cantități de fontă peste plan, în creșterea eficienței economi­ce a Combinatului siderurgic reșițean. ÎN PREZENTA CONDUCERII DE PARTID SI DE STAT, IERI A AVUT LOC COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUȘIREA DOFTANEI intr-o atmosferă de emoționați și omagiere a eroismului comuniști­lor, luptători neînfricați pentru apă­rarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele plo­ieștene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiem­brie, a zidurilor închisorii ,,Doftana“, sub ale cărei dărîmături au fost uciși numeroși militanți revoluționa­ri. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de glo­riosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor, Impresionanta solemnitate desfă­șurată sub zidurile cumplitei tem­nițe — devenite în anii noștri muzeu — a reprezentat prinosul a­­dîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduple­cată dîrzenie teroarea singeroasă a aparatului de represiune burghe­­zo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduieli­­lor nedrepte ale claselor exploata­toare, pentru edificarea socialis­mului și comunismului pe pămin­­tul României. In același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expresia voința de ne­zdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții re­voluționare, hotărîrea sa de strînge și mai puternic rîndurile d­in jurul partidului și al conducerii sale, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiec­tivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făuri­rea societății socialiste multilate­ral dezvoltate Este ora 9. Sosesc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, EMIL BODNARAȘ, PAUL NICULESCU­­MIZIL, GHEORGHE PANA, VIR­GIL TROFIN, ILIE VERDEȚ. Sunt prezenți tovarășii MAXIM BERGHIANU, FLORIAN DANA­­LACHE, EMIL DUAGANESCU, JANOS FAZEKAS, PETRE LUPU, MANEA MANESCU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LE­­ONTE RAUTU, GHEORGHE STOI­CA, VASILE VISCU, ȘTEFAN VOITEC, IOSIF BANC, PETRI BLAJOVICI, MIRON CONSTAN­TIN­ESC­U, MIHAI DALEA, MI­HAI GERE, ION STANESCU. Se află, de asemenea, printre cei veniți la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat si ai guvernului, foști deținuți Doftana, veterani ai mișcării mun­un­citorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, gene­rali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închiso­rii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întîmpinată cu căl­dură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice și tineri din de­tașamentele de pregătire pentru a­­părarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Re­publicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, trece în revistă garda de onoare. (Continuare în faga a IV-a) ACORDUL GLOBAL - formă eficientă de stimulare a inițiativei și hărniciei Odată cu generalizarea experi­mentării noului sistem de salari­zare și majorare a salariilor, în unitățile de construcții-montaj s-a trecut la extinderea unei forme mai eficiente de cointeresare ma­terială : acordul global pe obiec­te, părți de obiecte sau părți , de lucrări de specialitate. Aplicarea acestei forme de sala­rizare impune încheierea unui contract-angaj­ament, între con­ducerea șantierului și șeful for­mației, în care se prevăd lucrările de executat, termenele de predare, sumele cuvenite formației de lu­cru, precum și obligațiile recipro­ce­­ ale șantierului — asigurarea cu documentații, materiale, utilaje etc. și ale formației de lucru — asigurarea necesarului de munci­tori, respectarea prescripțiilor teh­nice, a regulilor de protecție a muncii, gospodărirea judicioasă a materialelor, utilajelor, terme­nul de predare a lucrării execu­tate, calitatea lucrărilor etc. Această formă de salarizare dă posibilitatea sporirii cîștigurilor individuale ale membrilor forma­ției de lucru, în cazul în care își organizează bine munca, recupe­rează pe parcurs eventualele în­­tîrzieri, folosește integral timpul de muncă, lucrează cu un număr minim de muncitori, intr-un cu­vînt, dacă are o productivitate a muncii ridicată. Introdusă experimental de cî­teva luni la un număr redus de formații, salarizarea in acord glo­bal, a dovedit numeroase avanta­je. In primul rând, la maximum capacitatea mobilizează de lu­cru a formațiilor de muncitori, permite realizarea lucrărilor de investiții cu efective mai mici și, implicit, creșterea productivității muncii. Nemijlocit, pe această bază, se asigură scurtarea terme­nelor de punere în funcțiune a di­feritelor obiective și capacități una din principalele sarcini puse de partid în fața colectivelor din construcții. Creșterea stabilității salariaților, eliminarea anumitor evidențe, sunt alte consecințe ale sistemului de plată a muncii in acord global. In al doilea rând, este foarte avantajoasă pentru con­structori în sensul că si câștigu­rile lor cresc substanțial. Spre deosebire de acordul co­lectiv, în care sumele primite de formația de lucru sunt­ împărțite in­tre membrii acesteia în raport cu salariul tarifar de încadrare și timpul efectiv lucrat, acum șeful formației are dreptul ca, în cadrul sumei totale cuvenite și cu acordul majorității lucrătorilor formației și a conducerii șantierului, să ma­joreze sau să diminueze cu pînâ la 20 la sută sumele ale membrilor echipei, individuale calculate în raport cu salariul Samifar și timpul efectiv lucrat, astfel încît­ să stimuleze pe cei mai harnici dintre ei. Cu toate avantajele evidente, a­­tît pentru întreprinderile de cons­trucții, cit și pentru salariați a­­ceastă formă de organizare și re­tribuire a muncii este folosită pe o scară încă restrînsă. Spre exem­plu la I.C.M.M.R. doar 28 de for­mații de lucru au încheiat con­tracte. Comitetul de direcție al întreprinderii acționează cu multă timiditate pentru extinderea lu­crului in acord global, cu toate că există condiții și posibilități in acest sens. Situația este mai gravă la șantierul 101 Reșița, al I.J.C.M., cu ponderea cea mai mare în totalul activității între­prinderii, unde pînă la data de 1 septembrie nu s-a efectuat nici o lucrare în acord global. Abia în cursul lunii septembrie a.c. s-au luat unele măsuri, astfel că in prezent sînt constituite 28 formații de lucru, din care numai 11 au încheiat contracte. In fata acestei situații, Ai pui în mod firesc întrebarea : de ce nu a găsit cîmp de afirmare aceas­tă nouă formă de retribuire? Una din cauze este slaba preocupare a comitetelor de direcție ale celor două întreprinderi pentru pregă­tirea fronturilor de lucru, aprovi­zionarea în mod ritmic a locurilor de muncă, reducerea fluctuației. După părerea noastră dacă exis­ta mai multă preocupare, s-ar fi reușit să se extindă acordul glo­bal în majoritatea șantierelor, la cel puțin 50 la sută din volumul total al valorilor de plan. Cu ocazia dezbaterii planului cincinal, prin discuțiile purtate de către salariați, la amîndouă în­treprinderile s-a exprimat dorința de a se introduce acordul global la lucrările care au condiții create. Comitetele de direcție și-au în­sușit propunerile făcute și s-au an­gajat că vor depune eforturi pen­tru extinderea acordului global. T. EMILIAN secretar al Comitetului municipal de partid Reșița (Continuare in pag. a 3-a) U.C.M.R. — Operațiunea de danturare presupune multă precizie Dassinger urmărește lucrarea cu multă atenție: răspundere­ în clișeu­l Petre Foto : M. POPF.SCU CUVINTUL EMIL TOVARĂȘULUI BODNARAȘ Stimați tovarăși. In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Guvernu­lui Republicii Socialiste România, al poporului român, memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuși sub zidurile prăbușite ale Dofta­­nei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul Comunist, poporul nostru întreg, o aduc tutu­ror acelor fii ai lor, luptători re­voluționari, care și-au­­ închinat viața cauzei celor ce muncesc, eli­berării sociale a poporului munci­tor, independenței și înălțării pa­triei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări și jertfe, epocă glorioasă din istoria miș­cării revoluționare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adâncă,­ ilegalitate și supus, celor mai aspre represiuni, Partidul Co­munist iși dovedise deja rolul de forță politică de avangardă a cla­sei muncitoare. El își validase ca­pacitatea politică și organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacțiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ce­feriști, alte , importante acțiuni pentru apărarea democrației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării țării stau măr­turie în această privință. Represiunea din partea burghe­ziei și moșierimii române împo­triva comuniștilor și antifasciștilor făcuse din închisori și lagăre in­strumente de cea mai largă răs­­pîndire în țară. Zadarnice măsuri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman oriunde, de a-și face datoria revoluționară, de clasă, pînă la capăt ! Experiența îndelungată a ilega­lității a desăvirșit activitatea con­stantă a partidului de legătură tot mai strânsă cu masele largi ale poporului și, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă și temnițele au fost transformate de comuniști în adevărate școli de educație po­litică, revoluționară. Aici, la Dof­tana, prin activitatea organizației de partid, a unor militanți de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, raspindind lumina teoriei și a experienței revoluționare, aju­­tînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condițiile ilegalității, fie în procesul revo­luției și al construcției socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răs­pundere în conducerea partidului și a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menținut permanent capacitatea a cadrelor partidului, combativă legăturile partidului cu clasa sa și cu for­țele progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roșii, să devină principala forță politică în organizarea și conducerea insurecției armate din August 1944. Ieșit din ilegalitate,­­ Partidul Comunist s-a afirmat repede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporu­lui, clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, intelectualitatea gresistă. In aceste condițiuni, pro­si numai în acestea, a putut fi asi­(Continuare în paga a IV-a) 60 km. tuburi flexibile în plus Colectivul de muncă al atelierului de tuburi flexibile din cadrul Uzinei „Oțelu Roșu" a realizat planul valoric pe anul in curs încă la data de 25 septembrie. Pe cele 10 luni din acest an harnicul colectiv de muncă a dat în pas față de pre­vederile planului : 30 000 buc. tuburi pentru semănătoarea S.U—29 și circa 60 000 m tuburi flexibile de diferite mărimi. Cei 60 Uni­tuburi flexibile produse în plus ar putea pro­teja un cablu întins de la Oțelu Roșu la Reșița. ION HURTUPAN (corespondent) Ritmul lucrărilor agricole nu trebuie încetinit Folosind bine timpul de lucru și utilajele din dotare, lucrătorii din LA.S. sunt primii care au ra­portat terminarea campaniei de însămînțări de toamnă și strînge­­rea recoltei de porumb. Din cele patru întreprinderi agricole de stat, pe primele locuri, în ceea ce privește efectuarea lucrărilor din campania de toamnă, se si­tuează unitățile de la Berzovia și Răcășdia, unde atît organizarea muncii cît și folosirea utilajelor s-au făcut cu mult­­ simț de răspun­dere, în cooperativele agricole de pro­ducție însămînțările de toamnă sînt de asemenea pe terminate. Unități ca cele de la Maciova, Ca­ransebeș, Sacu, Sălbăgelu Nou, Berzovia, Gherteniș, Bocșa Româ­nă, Dodin, Ramna, Mercina, Ni­­colinț, Iertof și altele au însămîn­­țat chiar și suprafețe suplimenta­re. în puținele cooperative agrico­le care mai au de însămințat grîu, în afara unor greutăți obiective, cum este cazul în zona Bozoviciu­lui unde terenul se lucrează foar­te greu, se mai manifestă încă u­­nele deficiențe de ordin organiza­toric. Așa bunăoară conducerea C.A.P. Ilidia abia la sfîrșitul cam­paniei a aflat că nu are sămința suficientă și apelează la Direcția agricolă. Situații asemănătoare s-au înregistrat și la cooperativele de la Ticvaniu Mic și Comorîște, în ceea ce privește recoltarea porumbului cu toate că la nivelul județului această lucrare s-a reali­zat în proporție de 88 la sută în cooperativele agricole, sunt unele unități unde situația este de-a dreptul îngrijorătoare. Așa bună­oară cooperatorii de la Vrani mai aveau rol de adunat porumbul de pe 80 de hectare din totalul de 180, cei de la Răcășdia de pe 147 din­ 387, la Vrăniuț de pe 133 din 285. Suprafețe însemnate mai au de recoltat cooperatorii de la Ciu­ta, laz, Cîmpia, Pojejena, Naidăș, Lescovița, Berzovia, Tirol, Fizeș, Măureni, Vermeș, Duleu, Dalbo­­­șeț, Șopotu Vechi, Berliște, Ciu­­chici și Cîrnecea. Timpul fiind de acum destul de înaintat, este nevoie ca în toa­te unitățile unde mai sînt de exe­cutat aceste lucrări, să se ia mă­suri de mobilizare a țăranilor cooperatori, astfel ca în cel scurt timp porumbul să intre mai în hambare, iar terenul să fie elibe­rat de coconi pentru a putea fi arat. La rîndul lor conducerile Între­prinderilor și secțiilor de mecani­zare, împreună cu conducerile cooperativelor, trebuie să orga­nizeze temeinic executarea ogoa­relor de toamnă în așa fel ca în­treaga suprafață ce se va însă­­mînța în primăvară să fie arată Încă de pe acum. ing. A. POPOVICÎ

Next