Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)
1970-11-08 / nr. 1863
AL P t R; ?l AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN » * ■ ■ ^ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] y.. ......... . ............... . . . . » ....... ANUL XVII Nr. 1863 ® DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 1970 Q 4 PAGINI, 30 BANI Contribuția voluntară pe anul viitor Parohie în urbanizarea Ulor rurale Pe măsură ce se încheie lucrările de bază din campania agricolă de toamnă. In satele și comunele județului se desfășoară adunări populare in care masele de cetățeni analizează, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, cu deputații locali și comitetele de cetățeni, stadiul înfăptuirii obiectivelor de interes obștesc și stabilesc jaloanele activității viitoare. Ca și pînă acum, contribuția voluntară în bani și în muncă pe anul 1971 — asupra căreia adunările populare s-au pronunțat prin vot deschis — se dovedește a îl o pîrghie principală în activitatea de ridicare Balvașnița Sarcina numărul 1. Terminarea lucrărilor începute înainte de a vota contribuția în bani și în muncă pe 1971, cetățenii participanți la adunarea populară din Bolvașnița au făcut o privire retrospectivă asupra felului cum s-au realizat sarcinile stabilite cu un an în urmă.. A reieșit astfel că sumele votate pe anul în curs au fost încasate în întregime ceea ce, împreună cu noile încasări, permite transpunerea in fapt a unei vechi dorințe a sătenilor: construcția unui dispensar medical ! Cetățenii participanți la adunare s-au pronunțat pentru acest obiectiv, cei înscriși la cuvînt subliniind necesitatea găsirii celor mai importante mijloace de realizare. Maxim Bona, bunăoară, a arătat că este foarte bine că parte din materialul necesar construcției a și fost cumpărat, însă pentru a face economii se impune ca întreaga cantitate de cărămidă să fie făcută în sat. La rîndul său, Ion Turnea, și Simion Dragu au relevat necesitatea antrenării la muncile de pe noul șantier a meseriașilor locali, de care Bolvașnița nu duce deloc lipsă. Pentru buna desfășurare a construcției viitorul dispensar, precum și pentru întreținerea drumurilor de interes local, adunarea populară a format mai multe organisme, prevăzute de instrucțiunile în vigoare, ale căror președinți au fost desemnați Petru Dragomir (comitetul pentru realizarea contribuției voluntare în bani), Floarea Jurcă (comitetul pentru contribuția în muncă) precum și comisiile de recepție și revizie, 1 050 000 lei, ceea ce constituie un plus de garanție că și noul cămin va fi terminat în scurt timp. Concomitent, cele 822 zile de muncă cu brațele (10 cu atelajele) care au fost votate în adunare urmează a fi folosite la întreținerea drumurilor de interes local (Pecinișca — abator), Cucă — Poiana stînii, Colnic, — după deal, Stoghir — după deal). Luînd cuvintul la adunare, Iova- VIOREL BOARIU (Continuare în pag. a 3-a continuă a nivelului urbanistic al localităților, de creștere a gamei de dotări social-cultural — edilitare, de bună gospodărire și continuă înfrumusețare a localităților rurale. Ceea ce se remarcă — alături de o orientare chibzuită in canalizarea eforturilor de muncă și a eforturilor bănești — este participarea masivă a capilor de familii la aceste adunări. In materialul de față ne-am propus să prezentăm succint obictivele asupra cărora s-au pronunțat adunările populare din cîteva localități. TRIBUNA IDEILOR Fapte mai vechi și mai noi, mărunte în aparență, dar pe care platforma deloc exagerată a cerințelor unei armonioase conviețuiri citadine nu le acceptă, ne îndeamnă, firesc, la reflecții, iar reflectînd, să extragem sensurile respectului pe care ni-1 datorează funcționarul din spatele ghișeului, taxatorul din autobuz, vînzătoarea sau casiera din magazin, medicul din spital sau din circumscripție sau, însumînd, toate persoanele cu care diversele situații ne impun stabilirea unor relații de servire variabile ca durată și importanță, în județul nostru, ca de altfel In întreaga țară, există din partea organelor de conducere o con Reciprocitatea respectului sfântă preocupare pentru stabilirea atmosferei firești, sănătoase, de manifestare și exercitare a acestor interrelații cetățenești. Oglindind aceste permanente preocupări, presa centrală și locală a rezervat numeroase coloane opiniilor, anchetelor care vizau modul în care se efectuează în foarte diferite împrejurări servirea cetățeanului. Orientarea corectă spre dezvăluirea cauzelor care mențin încă sub platforma acceptabilității unele prestări de servicii duc la concluzia, deloc surprinzătoare, că într-o mare proporție neajunsurile sînt consecințe directe ale manifestării unor factori subiectivi dintre care cităm lipsa inițiativelor organizatorice, ignorarea normelor de politețe și pe alocuri dezinteresul profesional. Concretizîndu-se într-o formă sau alta, aceste minusuri constituie regretabile devieri de la ceea ce se numește corectitudine pro-GHEORGHE MANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Pecinișca Prin forțe proprii, inclusiv muncile calificate! Nu mai puțin de 167 capi de familie au fost prezenți la adunarea generală din satul Pecinișca. Cu toții au căzut de acord ca pentru 1971 acțiunile colective de muncă patriotică să fie îndreptate spre terminarea căminului cultural. Recunoscuți ca oameni harnici și buni gospodari, localnicii — din rîndul cărora amintim pe Ana Bujancă, Rudolf Cristin, Dani Moza, Anica Sîrbu, Alexa Bellea, Mihail Milițescu, Vasile Bujancă și Nicolae Milițescu — au înscris pe agenda muncii de interes obștesc din 1970 frumoasa sumă de Fabrica de aglomerare a C. S. Reșița și-a îndeplinit planul cincinal Colectivul fabricii de aglomerare a minereurilor din Reșița raportează îndeplinirea planului cincinal la aglomerat autofondant cu aproape două luni înainte de scadență. Pînă sfîrșitul anului, colectivul fabrica cii va realiza, în plus peste prevederile cincinalului, mai bine de 200 000 tone de aglomerat. Elocvente sunt și alte cifre : comparativ cu anul 1965, în acest cincinal producția a crescut cu 200 procente, iar prin reducerea prețului de cost s-au realizat beneficii peste plan in valoare de peste 21 milioane lei. Aceste rezultate se traduc in contribuția aglomeratoriștilor la realizarea unor importante cantități de fontă peste plan, în creșterea eficienței economice a Combinatului siderurgic reșițean. ÎN PREZENTA CONDUCERII DE PARTID SI DE STAT, IERI A AVUT LOC COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUȘIREA DOFTANEI intr-o atmosferă de emoționați și omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele ploieștene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii ,,Doftana“, sub ale cărei dărîmături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor, Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cumplitei temnițe — devenite în anii noștri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea singeroasă a aparatului de represiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului pe pămintul României. In același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expresia voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de strînge și mai puternic rîndurile din jurul partidului și al conducerii sale, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate Este ora 9. Sosesc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, EMIL BODNARAȘ, PAUL NICULESCUMIZIL, GHEORGHE PANA, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEȚ. Sunt prezenți tovarășii MAXIM BERGHIANU, FLORIAN DANALACHE, EMIL DUAGANESCU, JANOS FAZEKAS, PETRE LUPU, MANEA MANESCU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, VASILE VISCU, ȘTEFAN VOITEC, IOSIF BANC, PETRI BLAJOVICI, MIRON CONSTANTINESCU, MIHAI DALEA, MIHAI GERE, ION STANESCU. Se află, de asemenea, printre cei veniți la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat si ai guvernului, foști deținuți Doftana, veterani ai mișcării mununcitorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. (Continuare în faga a IV-a) ACORDUL GLOBAL - formă eficientă de stimulare a inițiativei și hărniciei Odată cu generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor, în unitățile de construcții-montaj s-a trecut la extinderea unei forme mai eficiente de cointeresare materială : acordul global pe obiecte, părți de obiecte sau părți , de lucrări de specialitate. Aplicarea acestei forme de salarizare impune încheierea unui contract-angajament, între conducerea șantierului și șeful formației, în care se prevăd lucrările de executat, termenele de predare, sumele cuvenite formației de lucru, precum și obligațiile reciproce ale șantierului — asigurarea cu documentații, materiale, utilaje etc. și ale formației de lucru — asigurarea necesarului de muncitori, respectarea prescripțiilor tehnice, a regulilor de protecție a muncii, gospodărirea judicioasă a materialelor, utilajelor, termenul de predare a lucrării executate, calitatea lucrărilor etc. Această formă de salarizare dă posibilitatea sporirii cîștigurilor individuale ale membrilor formației de lucru, în cazul în care își organizează bine munca, recuperează pe parcurs eventualele întîrzieri, folosește integral timpul de muncă, lucrează cu un număr minim de muncitori, intr-un cuvînt, dacă are o productivitate a muncii ridicată. Introdusă experimental de cîteva luni la un număr redus de formații, salarizarea in acord global, a dovedit numeroase avantaje. In primul rând, la maximum capacitatea mobilizează de lucru a formațiilor de muncitori, permite realizarea lucrărilor de investiții cu efective mai mici și, implicit, creșterea productivității muncii. Nemijlocit, pe această bază, se asigură scurtarea termenelor de punere în funcțiune a diferitelor obiective și capacități una din principalele sarcini puse de partid în fața colectivelor din construcții. Creșterea stabilității salariaților, eliminarea anumitor evidențe, sunt alte consecințe ale sistemului de plată a muncii in acord global. In al doilea rând, este foarte avantajoasă pentru constructori în sensul că si câștigurile lor cresc substanțial. Spre deosebire de acordul colectiv, în care sumele primite de formația de lucru sunt împărțite intre membrii acesteia în raport cu salariul tarifar de încadrare și timpul efectiv lucrat, acum șeful formației are dreptul ca, în cadrul sumei totale cuvenite și cu acordul majorității lucrătorilor formației și a conducerii șantierului, să majoreze sau să diminueze cu pînâ la 20 la sută sumele ale membrilor echipei, individuale calculate în raport cu salariul Samifar și timpul efectiv lucrat, astfel încît să stimuleze pe cei mai harnici dintre ei. Cu toate avantajele evidente, atît pentru întreprinderile de construcții, cit și pentru salariați această formă de organizare și retribuire a muncii este folosită pe o scară încă restrînsă. Spre exemplu la I.C.M.M.R. doar 28 de formații de lucru au încheiat contracte. Comitetul de direcție al întreprinderii acționează cu multă timiditate pentru extinderea lucrului in acord global, cu toate că există condiții și posibilități in acest sens. Situația este mai gravă la șantierul 101 Reșița, al I.J.C.M., cu ponderea cea mai mare în totalul activității întreprinderii, unde pînă la data de 1 septembrie nu s-a efectuat nici o lucrare în acord global. Abia în cursul lunii septembrie a.c. s-au luat unele măsuri, astfel că in prezent sînt constituite 28 formații de lucru, din care numai 11 au încheiat contracte. In fata acestei situații, Ai pui în mod firesc întrebarea : de ce nu a găsit cîmp de afirmare această nouă formă de retribuire? Una din cauze este slaba preocupare a comitetelor de direcție ale celor două întreprinderi pentru pregătirea fronturilor de lucru, aprovizionarea în mod ritmic a locurilor de muncă, reducerea fluctuației. După părerea noastră dacă exista mai multă preocupare, s-ar fi reușit să se extindă acordul global în majoritatea șantierelor, la cel puțin 50 la sută din volumul total al valorilor de plan. Cu ocazia dezbaterii planului cincinal, prin discuțiile purtate de către salariați, la amîndouă întreprinderile s-a exprimat dorința de a se introduce acordul global la lucrările care au condiții create. Comitetele de direcție și-au însușit propunerile făcute și s-au angajat că vor depune eforturi pentru extinderea acordului global. T. EMILIAN secretar al Comitetului municipal de partid Reșița (Continuare in pag. a 3-a) U.C.M.R. — Operațiunea de danturare presupune multă precizie Dassinger urmărește lucrarea cu multă atenție: răspundere în clișeul Petre Foto : M. POPF.SCU CUVINTUL EMIL TOVARĂȘULUI BODNARAȘ Stimați tovarăși. In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român, memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuși sub zidurile prăbușite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul Comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluționari, care și-au închinat viața cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenței și înălțării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări și jertfe, epocă glorioasă din istoria mișcării revoluționare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adâncă, ilegalitate și supus, celor mai aspre represiuni, Partidul Comunist iși dovedise deja rolul de forță politică de avangardă a clasei muncitoare. El își validase capacitatea politică și organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacțiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ceferiști, alte , importante acțiuni pentru apărarea democrației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării țării stau mărturie în această privință. Represiunea din partea burgheziei și moșierimii române împotriva comuniștilor și antifasciștilor făcuse din închisori și lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în țară. Zadarnice măsuri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman oriunde, de a-și face datoria revoluționară, de clasă, pînă la capăt ! Experiența îndelungată a ilegalității a desăvirșit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strânsă cu masele largi ale poporului și, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă și temnițele au fost transformate de comuniști în adevărate școli de educație politică, revoluționară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizației de partid, a unor militanți de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, raspindind lumina teoriei și a experienței revoluționare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condițiile ilegalității, fie în procesul revoluției și al construcției socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului și a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menținut permanent capacitatea a cadrelor partidului, combativă legăturile partidului cu clasa sa și cu forțele progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roșii, să devină principala forță politică în organizarea și conducerea insurecției armate din August 1944. Ieșit din ilegalitate, Partidul Comunist s-a afirmat repede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, intelectualitatea gresistă. In aceste condițiuni, prosi numai în acestea, a putut fi asi(Continuare în paga a IV-a) 60 km. tuburi flexibile în plus Colectivul de muncă al atelierului de tuburi flexibile din cadrul Uzinei „Oțelu Roșu" a realizat planul valoric pe anul in curs încă la data de 25 septembrie. Pe cele 10 luni din acest an harnicul colectiv de muncă a dat în pas față de prevederile planului : 30 000 buc. tuburi pentru semănătoarea S.U—29 și circa 60 000 m tuburi flexibile de diferite mărimi. Cei 60 Unituburi flexibile produse în plus ar putea proteja un cablu întins de la Oțelu Roșu la Reșița. ION HURTUPAN (corespondent) Ritmul lucrărilor agricole nu trebuie încetinit Folosind bine timpul de lucru și utilajele din dotare, lucrătorii din LA.S. sunt primii care au raportat terminarea campaniei de însămînțări de toamnă și strîngerea recoltei de porumb. Din cele patru întreprinderi agricole de stat, pe primele locuri, în ceea ce privește efectuarea lucrărilor din campania de toamnă, se situează unitățile de la Berzovia și Răcășdia, unde atît organizarea muncii cît și folosirea utilajelor s-au făcut cu mult simț de răspundere, în cooperativele agricole de producție însămînțările de toamnă sînt de asemenea pe terminate. Unități ca cele de la Maciova, Caransebeș, Sacu, Sălbăgelu Nou, Berzovia, Gherteniș, Bocșa Română, Dodin, Ramna, Mercina, Nicolinț, Iertof și altele au însămînțat chiar și suprafețe suplimentare. în puținele cooperative agricole care mai au de însămințat grîu, în afara unor greutăți obiective, cum este cazul în zona Bozoviciului unde terenul se lucrează foarte greu, se mai manifestă încă unele deficiențe de ordin organizatoric. Așa bunăoară conducerea C.A.P. Ilidia abia la sfîrșitul campaniei a aflat că nu are sămința suficientă și apelează la Direcția agricolă. Situații asemănătoare s-au înregistrat și la cooperativele de la Ticvaniu Mic și Comorîște, în ceea ce privește recoltarea porumbului cu toate că la nivelul județului această lucrare s-a realizat în proporție de 88 la sută în cooperativele agricole, sunt unele unități unde situația este de-a dreptul îngrijorătoare. Așa bunăoară cooperatorii de la Vrani mai aveau rol de adunat porumbul de pe 80 de hectare din totalul de 180, cei de la Răcășdia de pe 147 din 387, la Vrăniuț de pe 133 din 285. Suprafețe însemnate mai au de recoltat cooperatorii de la Ciuta, laz, Cîmpia, Pojejena, Naidăș, Lescovița, Berzovia, Tirol, Fizeș, Măureni, Vermeș, Duleu, Dalboșeț, Șopotu Vechi, Berliște, Ciuchici și Cîrnecea. Timpul fiind de acum destul de înaintat, este nevoie ca în toate unitățile unde mai sînt de executat aceste lucrări, să se ia măsuri de mobilizare a țăranilor cooperatori, astfel ca în cel scurt timp porumbul să intre mai în hambare, iar terenul să fie eliberat de coconi pentru a putea fi arat. La rîndul lor conducerile Întreprinderilor și secțiilor de mecanizare, împreună cu conducerile cooperativelor, trebuie să organizeze temeinic executarea ogoarelor de toamnă în așa fel ca întreaga suprafață ce se va însămînța în primăvară să fie arată Încă de pe acum. ing. A. POPOVICÎ