Flamura, decembrie 1970 (Anul 18, nr. 1882-1907)
1970-12-01 / nr. 1882
f ““"f Ori de cite ori cinzi numele orașului cărbunelui, Anina, iții vin in minte galeriile adinei, cele mai adinei din țără, huila și toate cele legate de un centru minier. Asocierea fiorilor cu Anina ar părea paradoxală. Și totuși Anina are ceva din mirificul poveștilor celor „O mie și una de nopți". ’ La primul ceas al zorilor cerul combină gingaș cu galbenul tomnatic al munților un ’ peisaj de basm. In ceața subțire obiectele prind contur și o personalitate, iar sirenele minei, prelungi, numai ele, mai finale, sfiște liniștea nopții ce i se ingină cu ziua. Oameni cu pachetele in mîini ies pe ușile ce rup întunericul cu o pată de lumină și, in ziua care începe, se aprind primele luminițe ale țigărilor. La ora aceasta orașul și primește oamenii cu aceeași față senină și curată cu care îi obișnuise de mult. Peste noapte și-a reîmprospătat frumusețea și, in plină zi, atîta grijă și curățenie par nefirești într-un oraș în care ideea de mină presupune fum și praf de cărbune. La suprafață minerilor le place frumosul, culoarea, florile, prospețimea, iar tot ceea ce străinul poposit la Anina vede nu este altceva decit aceste ginduri bine materializate în faptă. Aș fi preferat să scriu despre gospodarii Aninei fără înt - CĂRBUNE $1 FLORI N șiruire de cifre. Dar n-am incotro. Pentru a evidenția in succesele obținute in preocuparea pentru înfrumusețarea orașului lor, mă simt dator cu 4 citeva precizări. In primul rînd, citeva cuvinte despre străzi. Le știți ? Bordurile sunt mereu proaspăt văruite, iar dalele de beton și asfaltul sînt zilnic măturate și spălate, lată un amănunt la indeminal oricărui edil, care primește însă aici valențele statorniciei. In privința modernizării străzilor, localnicii nu și-au luat nici un angajament și totuși ? peste 2 200 mp de străzi cunosc acum luciul și conforjtul asfaltului. Pentru edificare să străbatem străzile Uzinei și i Spitalului și veți recunoaște și dumneavoastră că nu mai sunt cele de odinioară. In privința trotuarelor lucrurile stau și mai bine : și-au propus edificarea a 11 000 metri pătrați și acum raportează executarea a 15 280 metri pătrați, iar 61,14 km de drumuri (față de 49.4 I km planificați), au fost construite și reparate. Au fost taluzate maluri pe o suprafață de 27 050 metri pătrați, s-a început modernizarea iluminatului public in sensul separării lui de iluminatul industrial etc. Intr-una din zilele de toamnă îl însoțeam pe inginerul șef al Întreprinderii miniere Anina, Gheorghe Hulă. Vorbeam despre o inovație recentă in luimea minei la care participase * și dinsul. Am poposit in parc, și, firesc, discuția a alunecat 1 la i față",problemele de ... „supra— îmi place, după orele de 4 mină, să privesc străzile și florile. Vedeți cine am făcut. 1 Avem insă tot atit de multe VASILE BOGDAN Ș ------------------------------(Continuare in pag. a 2-a) .4 MARȚI, 1 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI PROLETARI .»in toate țările UMÎȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVII Nr. 1882 consili pipular - factor dinamizator al activității locale . Se împlinesc, la 3 decembrie, 20 de ani de la primele alegeri de deputați în sfaturile populare, eveniment de importantă deosebită în viata poporului nostru, etapă marcântă a vastei opere de constructie a noii societăți. Perfecționarea continuă a formelor de participare a maselor de cetățeni la viata obștească, la conducerea și rezolvarea problemelor de interes local, îmbinarea eficientă a activității instituționale cu cea obștească, in cadrul căreia are loc afirmarea deplină a principiilor democratice privind organizarea și activitatea organelor statale consttituie preocupări de prim ordin ale partidului și statului nostru. Contcomitent , extindere a avut loc o lărgire și preocupări a neîncetată a sferei de organului local al 1 ) puterii și administrației de stat. Referindu-ne la orașul Bocșa, se pot arăta lucruri deosebit de interesante, care rețin atenția. Pentru a le înțelege mai bine este necesar să amintim, la început, de existența celor două comune — Bocșa Vasiovei și Bocșa Română 4 — care, prin unificare (la 1 ianuarie 1961) au dat naștere orașului de azi. Privirea retrospectivă ne pune în fața unui tablou, în limitele căruia nu se putea vorbi despre o localitate urbană, cu străzi și trotuare modernizate, cu școli spațioase, dispensare, grădinițe de copii, blocuri de locuințe, rețea comercială, transport în comun și alte activități de deservire și nici despre o activitate industrială prea bogată. Sub conducerea fermă și 1 înțeleaptă a partidului, in cei 204 de ani de activitate a consiliilor populare transformările social-economice din orașul Bocșa au fost esențiale. Teritoriu cu vechi tradiții industriale. Bocșa și Ocna de Fier (comună suburbană) sunt localități cunoscute încă de la începuturile exploatării și prelucrării minereului de fier și cupru pe teritoriul patriei noastre. Anii construcției socialiste au dat însă dezvoltării și modernizării capacității vechilor întreprinderi, un puls neîntîlnit in trecut, creîndu-se în același timp alte unități industriale, menite sâ pună în valoare bogatele resurse minerale, pădurile și forța de lupucru calificată existente aici. Astfel, fosta fabrică de Unelte agricole și poduri a devenit o mariă uzină de construcții metalice și mașini agricole, al cărui nume se poate spune că este legat de toate obiectivele de investiții de anverură realizate in țară, cele mai recente fiind Sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier și podul de peste Dunăre, de la Giurgeni — Vadu Oii. De asemenea, marca uzinei este cunoscută și apreciată în străinătate, beneficiarii externi apreciind calitatea macaralelor-turn, a podurilor rulante, a construcțiilor metalice și mașinilor agricole. Creată prin însemnate eforturi de investiții, întreprinderea minieră, dotată cu mașini moderne și sisteme de instalații pentru perforare, încărcare, transport și preparare a minereurilor este o importantă unitate a industriei noastre socialiste. La rîndul său, fabrica de cherestea și-a mărit și își lărgește neîncetat capacitatea, colectivul de aici desfășurînd o rodnică activitate atît pentru diversificarea producției cit și pentru îmbunătățirea neîncetată a calității produselor. De remarcat că, prin reamenajarea fostei distilerii de lemn, a fost creată secția de fabricare a parchetului, care furnizează producție pentru cerințele interne cât și la export. La acestea se mai adaugă unitățile de industrie locală și alimentară, gospodărie orășenească, comerț, cooperație meșteșugărească, transporturi auto — toate create în ultimele două decenii. Pentru a schița mai bine tabloul VASILE VARTOLOMEI secretarul Comitetului orășenesc de partid Bocșa președintele Consiliului popular orășenesc (Continuare in pag. a 3-a) I.M. Moldova Nouă. Camera de comandă a postului de 110 kV. 1 Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU primită cu entuziasm și viu interes de țărănimea județului nostru IMS Măsuri de o deosebită însemnătate pentru progresul agriculturii Țărănimea cooperatistă, mecanizatorii, întreaga populație din satele județului nostru alături de întregul popor au primit cu viu interes și entuziasm deosebit expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta ședință de lucru de la C.C. al P.C.R., privitoare la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii cooperatiste. Sîmbătă, duminică și ieri, imediat după apariția în presă a expunerii, organizațiile de partid, consiliile de conducere ale C.A.P. și comitetele de direcție ale I.M.A. au organizat citirea și studierea acesteia pe echipe și grupuri de cooperatori și mecanizatori. Studiind documentul, lucrătorii ogoarelor își exprimă bucuria și satisfacția deplină pentru grija permanentă pe care le-o poartă conducerea superioară de partid, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu Totodată, ei se angajează să muncească cu elan sporit pentru obținerea de producții mereu mai mari, atât la culturile vegetale, zootehnie, pomicultură cit și in sectoarele anexe, conștienți fiind că întărirea și consolidarea pe mai departe a cooperativelor, creșterea veniturilor personale depind — in primul rînd — de eforturile lor, de mobilizarea si răsnimilor pa nn rari» licroare forară Ultimele note pe portativul toamnei. M. POPESCU Organizarea pârghie solidă de creștere a producției agricole împreună cu toții taranii -cooperatori și mecanizatori din satul Biniș, am studiat cu deosebit Interes expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie. Este un nou și comcludent exemplu al grijii pe care partidul, sa superioară, personal conducerea tovarășul Nicolae Ceaușescu o acordă problemelor de care depinde progresul rapid al agriculturii noastre, creșterea bunăstării țărănimii. Găsesc nimerit să afirm, încă de la începutul acestor rînduri, că măsurile preconizate au o excepțională însemnătate pentru consolidarea unităților noastre, pentru economia națională și viața fiecărui țăran și mecanizator. Socotesc că perfecționarea organizării, conducerii și retribuirii muncii, cointeresarea in mai mare măsură a membrilor și mecanizatorilor vor cooperatori determina o participare numeroasă a acestora la muncă, ceea ce reprezintă singurul izvor al bunăstării. Mă voi referi, în cele ce urmează, îndeosebi la problemele ce privesc latura organizatorică a activității. In anul în curs, am trecut la organizarea fermei zootehnice, profilată pe creșterea și îngrășarea tineretului taurin. Avem în prezent 150 de capete, iar în 1971 vom ajunge la 200. Cooperativa are și 1 600 oi, cu posibilități reale de creștere a efectivului la peste 2 000 capete. Faptul că în sectoarele amintite lucrăm cu formații de muncă permanente și rezultatele sînt superioare celor de la culturile de cîmp, zootehnia asigurînd principalele venituri ale unității. Continuînd să îmbunătățim activitatea în ramura creșterii animalelor, pentru care dispunem de experiență și condiții naturale, vom întreprinde acțiuni similare și în ceea ce privește culturile vegetale. Astfel, în lumina expunerii secretarului general al partidului, vom organiza brigăzi sau echipe specializate, care să execute toate lucrările reclamate de cultura griului, porumbului și de celelalte (Continuare în pag. a 3-a) !§§ Ritm intens — dar numai atît ? Iu Zece scrisori acuza neglijența g! CInd omisiunile sînt ... omise, începe pasenta „vino mîine", „mergi la ei" I Rumegușul lui PepeleagI Calorifere muzicale și parchete cucuiete Dacă închizi ochii — deschide punga! RIMÎ este un adevăr unanim recunoscut că la noi se construiește extrem de mult. Blocuri, cartiere de locuințe, edificii social-culturale — intr-un ritm la fel de impetuos ca și cel al înălțării de obiective industriale moderne — vin să facă din metafora „ziua și etajul" o realitate concretă, pe deplin definitorie pentru dinamismul dezvoltării noastre rapide și multilaterale. Numai la Reșița, cincinalul pe care-l încheiem în curînd înseamnă peste 3 000 de apartamente puse la dispoziția siderurgiștilor, a constructorilor de mașini, a familiilor altor categorii de oameni ai muncii. Evidențiind efortul constructiv susținut și multiplicat de la un an la altul de către statul nostru socialist, trebuie spus însă că în actuala etapă, construl nu este încă totul , în conformitate cu liniile directoare elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R. ritmurilor înalte din domeniul investițiilor trebuie să le corespundă organic împliniri de ținută și în plan calitativ, incit tot ceea ce durăm să se impună timpului prin trăinicie, iar ochiului prin suplețe, estetic, ingeniozitate. In ancheta noastră de astăzi ne propunem să vedem în ce grad dezideratul calității îi preocupă pe constructori. Investesc ei in. ..investițiile urbanistice acel plus de efort care să însemne pentru noii locatari liniște și confort? Dar beneficiarul? Se achită oare cu exigența necesară de obligațiile care-i revin ? Și încă ceva : în ce măsură cei doi factori — constructor-beneficiar — intervin pentru a repara ceea ce nu s-a realizat de la început la nivelul cerințelor calitative ? Intenționam să demarăm ancheta noastră direct pe șantier, împrejurările ne-au obligat însă la o altă modalitate. Zece dintre scrisorile primite numai în ultima vreme la redacție pun în dezbatere aspecte dintre cele mai diferite privitoare la calitatea apartamentelor construite și date in folosință în județ in cursul acestui an. Intr-una dintre acestea — trimisă de Asociația de locatari nr. 168 din Reșița — ni se vorbește despre blocul „G" din zona Baracamente II. „în februarie, cînd a fost dat în folosință acest bloc, noi, locatarii celor 60 de apartamente, ne-am bucu ANCHETA NOASTRA rar foarte mult, dat fiind faptul că ni s-au creat și nouă ca altor mii și mii de cetățeni ai patriei condiți bune de locuit. Bucuria noastră însă n-a durat mult. Căci în următoarele trei luni încălzirea centrală n-a funcționat în bune condiții. Ținînd seama că în bloc sînt mulți copii mici, am intervenit in nenumărate rînduri, ba la I.G.O.R., ba la I.J.C.M.,cerîndu-le să soluționeze problema. Mulți tovarăși au venit, au verificat, au văzut, sau n-au văzut, numai ei știu, dar fără nici o măsură practică. Noroc că a venit anotimpul cald și ne-a scăpat de un necaz. Dar numai de unul, pentru că, nu peste mult timp, am dat de altele .. Ne-am deplasat la fața locului. Analizînd cele sesizate constatăm că intr-adevăr, deficiențele sunt destul de mari, ba, chiar mai mult, că unele dintre ele generează și alte deteriorări. — Au fost sesizați de comitetul de locatari că pe anumite porțiuni acoperișul blocului „G" a fost executat necorespunzător și că neînlocuirea plăcilor de acoperiș deteriorate provoacă stricăciuni apartamentelor nr. 1 și 19 de la scara I și apartamentului 4 de la scara II? Reprezentanții beneficiarului nu trimit pentru răspuns la ... constructor. Ce ni se spune aici ? — Noi am construit blocul, i s-a făcut recepția, s-a predat și s-a preluat... și, la urmaurmei, I.G.O.R. putea foarte bine să-și repare acoperișul. Doar el este proprietar și încasează chiria. Evident, e loc de mult comentariu. Ne rezumăm însă la cîteva probleme de esență. Deși blocul a fost construit cu grave abateri de la normele de calitate, deși a fost dat în folosință cu numeroase accesorii lipsă — bunăoară soneriile, globurile, rozetele și oglinzile din unele apartamente — vina este pasată de la unul la altul. Și nu e de mirare. De prin aprilie — mai și pînă foarte de curînd așa s-au petrecut lucrurile și cu locatarii. De necrezut este că declinarea răspunderii, aruncarea ei pe umerii celuilalt, întreg acest joc încîlcit, are loc sub semnul comiterii unor ilegalități : în procesele verbale de predare dintre I.G.O.R. și locatari se menționează că soneriile sunt... în stare de funcționare (deși unele n-au fost montate, iar celelalte Anchetă realizată de : VIORICA BALTEANU NICOLAE CATANA (Continuare in pag. a 2-a) 1 Constructorii au plecat. De ce e nevoie să vină reparatorii? à Noul sistem de retribuție ne dă imbolduri sporite în muncă Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu este primită de noi, țăranii cooperatori din Bozovici, cu interes legitim major, ea tratînd probleme de reală însemnătate nu numai pentru cei ce muncim pe ogoare, ci și pentru întregul popor. Exprimîndu-mi convingerea că măsurile preconizate in domeniul îmbunătățirii organizării, planificării, conducerii și retribuirii muncii în agricultură vor determina un progres mai rapid al acestei ramuri de bază a economiei naționale, vreau să mă opresc mai cu seamă la acea prevedere care asigură membrilor cooperatori un venit lunar minim garantat. Ne este clar tuturora că venitul stabil co interesează pe oameni in participarea la lucru. Muncesc in brigada a II-a de cîmp de mai multi ani. Sprijiniți de mecanizatori, am obținut, împreună cu ceilalți țărani cooperatori, rezultate bune la cultura porumbului și griului, dar resursele sînt mult mai mari. Muncile cîmpului — începînd cu pregătirea terenului și semănatul și continuînd cu lucrările de întreținere și recoltat n-au fost executate întotdeauna la timp și la nivelul calitativ cerut. Aceasta și din cauză că, în unele perioade de timp, se resimțea lipsa brațelor de muncă în cooperativă, în fapt, lipsa respectivă este doar aparentă, fiind mai degrabă vorba de neparticiparea tuturor membrilor cooperatori la muncile solicitate. Noua prevedere — potrivit căreia se asigură fiecărui țăran cooperator un venit lunar stabil de cel puțin 300 lei — înseamnă, totodată, obligația de a îndeplini exemplar îndatoririle cerute, de a participa efectiv la executarea lucrărilor necesare în Astfel, se cere ca un cooperativă, bărbat să execute lunar cel puțin 20 de zile de muncă în cooperativă, iar femeile 15. La noi, majoritatea cooperatorilor îndeplinesc și chiar depășesc aceste norme. Nu-i mai puțin adevărat că unii nu lucrează decit puține zile pe lună. Or, noi știm că nu se pot obține rezultate superioare dacă nu punem cu toții umărul, dacă nu vedem problemele cooperativei ca pe propria noastră cauză. (Continuare în pag. a 3-a) Cronica pieței Deși în mare parte aprovizionarea populației de la orașe cu legume și fructe se realizează prin unitățile I.L.F. totuși un rol important în asigurarea unei varietăți sortimentale îi revine și pieței, unde își desfac surplusul de produse cooperativele agricole de producție și producătorii individuali. Pentru preîntimpinarea speculei, desfacerea mărfurilor provenite din unitățile comerciale de către anumite persoane particulare, prin lege s-au stabilit reguli precise pentru organizarea și funcționarea piețelor. In acest sens mercurialul are un rol bine definit, prețurile maximale avînd menirea să îngrădească tendința de speculă, practicarea unor prețuri nejustificate. De fapt, în sens, comitetul executiv al acest siliului popular al județului ConCaraș-Severin a emis Decizia din 14 iunie 1969 prin care se sancționează abaterile de la regimul de preturi. Și totuși, avem piețe în care nu se afișează preturile (Băile Herculane), mercurialul nu este ținut la zi (Otelu Roșu), administratorii și intendenții din piețe nu urmăresc cu toată răspunderea mo A. FELIX (Continuare în pag. a 3-a) 4