Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)

1971-01-03 / nr. 1909

I ANUL XVIII, NR. 1909 șf DUMINICĂ, 3 IANUARIE 1971 Q| 4 PAGINI 30 BA] CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. In aceste clipe solemne, cînd se termina incă un an de activitate rodnică și înfăptuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros me­saj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliu­lui de Stat și a guvernului Republicii Socia­liste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificație deosebită deoarece ea marchează nu numai sfîrșitul unui an de viață și muncă, ci și încheierea planului cincinal 1966-1970 cu rezultate bune, cu un bilanț bogat. In acești ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea civilizației. S-au dezvol­tat și modernizat forțele de producție ale țării, a crescut avuția națională. Ca urmare a rezultatelor obținute în producția materială, a crescut venitul național, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației de la orașe și sate. In a­­ceastă perioadă s-a înfăptuit majorarea ge­nerală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocațiile pentru copii, s-a intensificat construcția de locuințe. Statul nostru socialist a alocat fonduri în­semnate pentru dezvoltarea învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății. Putem spune că întregul program de edificare economică și socială adoptat cu cinci ani în urmă de Con­gresul al IX-lea al partidului a fost îndepli­nit ș­­i­­ Anul 197­0 a fost, după cum se știe, și un an de grele încercări pentru poporul român: inundațiile din primăvară au pricinuit pa­gube mari economiei naționale și populației. Poporul nostru­ și-a dovedit însă și cu acest prilej înalta forță morală, eroismul, patrio­tismul său fierbinte. In ciuda greutăților, planul industrial a fost Îndeplinit, agricul­tura a furnizat economiei naționale impor­tante cantități de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesar aprovizionării popu­lației. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei și superiorității orînduirii noas­tre socialiste, a capacității poporului român de a infringe și depăși orice obstacole in mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obținut sunt o vie și pregnantă întruchipare a activității­ neobosite desfășurate de clasa muncitoare, de țărănime și intelectualitate, de toți cetă­țenii, fără deosebire de naționalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor funda­mentale și a aspirațiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru. Dați-mi voie ca pen­tru toate aceste realizări, pentru munca no­bilă închinată înfloririi patriei noastre scum­pe, România socialistă, să vă adresez tuturor, dragi concetățeni, cele mai sincere și cordiale felicitări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării economice și social-culturale a țării, concretizată în pre­vederile noului plan cincinal. Pe drept cu­­vînt se poate spune­­ că cincinalul viitor, în­tocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al pa^t­­ra , la un nivel superior a întregii economii na­ționale, atit ca potențial, dar mai ales din punct de vedere calitativ, îndeplinirea pla­nului de stat pe 1971 — adoptat recent de Marea Adunare Națională — va crea premi­sele pentru realizarea în cele mai bune con­diții a acestui măreț program. Au fost luate — și se vor lua în continuare — măsuri pen­tru perfecționarea activității economice, pen­tru creșterea eficienței întregii producții m­a­teriale. S-a trecut la aplicarea măsuțrii'/ Pen­­tru ridicarea nivelului agricol urit’ alit Prin dezvoltarea și modern'"'ea uazpi materiale, cit Și prin perfi>­'"'­narea organizări, con­ducerii și placării producției, trilt preocupărilor partidului și sta­tului nostru va sta grija pentru satisfacerea intr-un grad tot mai înalt a cerințelor ma­teriale și spirituale ale poporului. Recenta plenară a Comitetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri importante. In cursul anului 1971, ca și în ceilalți ani ai noului cincinal ,­or fi luate noi măsuri pen­tru creșterea nivelului de trai al maselor. Se vor asigura, pe măsura sporirii resurselor materiale și financiare, venituri tot mai mari pentru oamenii muncii, condiții de viață din ce in ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea ce se făurește în țara noastră, în­treaga activitate de construcție socialistă au drept țel major bunăstarea oamenilor mun­cii, asigurarea accesului tuturor membrilor societății la binefacerile civilizației mo­derne, dezvoltarea multilaterală­­ a personali­tății umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc —­în calita­­tea lor dublă de producat prin < Jyck­etacL­t (Continuare in pag. a H-‘■}) Din cuprins: ■ VIAȚĂ CULTURALĂ • Talente promițătoare • Păstrătorii de co­mori. ■ BILANȚ RODNIC IN ACTIVITATEA VOLUNTAR-P­ATRIOTI­­CA. ■ VOINȚA ȘI PLĂCEREA DE A CREA. (în pagina a 2-a) ■ Știri, comentarii, telegrame de pe­ste hotare. (în pagina a 4-a) HOTARIRI AIE DE MINIȘTRI CONSILIULUI PRIVIND: — înființarea întreprinderilor și stațiunilor pentru mecanizarea agri­­citurii și organizarea activității acestora; — -îmbunătățirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprin­derile pintru mecanizarea agriculturii Pentru înfăptuirea în continuare a măsurilor adoptate de conduce­rea partidului­ privind îmbunătăți­rea organizării, conducerii și pla­nificării agriculturii cuprinse , în expunerea tovarășului , Nicolae Ceaușescu din­ 23 noiembrie 1970. Consiliul de Miniștri a aprobat două hotărîri cu privire la orga­nizarea întreprinderilor și stațiu­nilor pentru­­ mecanizarea­ agri­culturii, precum și în legătu­ră cu sporirea cointeresării materiale a lucrătorilor din aceste unități. Corespunzător primei hotărîri, se înființează în fiecare­­ județ, cu începere de la 1 ianuarie 1971, cîte o întreprindere rea agriculturii, pentru mecaniza­organizații eco­nomice republicane care vor func­ționa pe principiul gestiunii eco­nomice proprii. Ele vor fi subor­donate Ministerului Agriculturii și Silviculturii și comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare ju­dețene. Hotărîrea prevede, de asemenea, că incepînd tot de la 1­­+C eș­ortiona­ 772 stațiuni ianuarie pentru mecanizarea agriculturii, ca uni­tăți ale întreprinderilor sus-men­­ționate. Stațiunile vor fi organi­zate pe principiul gestiunii eco­nomice , interne, fiecare dintre ele deservind unitățile coopera­tiste pentru care s-a constituit con­siliul intercooperatist. întreprinderile și stațiunile pen­tru mecanizarea agriculturii vor organiza pentru fiecare coopera­tivă agricolă cîte o secție de mecanizare care va reuni, pentru exploatare și întreținere, atît mij­loacele proprii cît și cele care aparțin cooperativelor îndeplinind în acest fel agricole, funcția de sector mecanic al cooperativei respective. Pentru executarea lucrărilor în fermele și brigăzile cooperative­lor, se vor constitui formațiuni permanente alcătuite din mecanici agricoli și cooperatori, care vor prelua anumite suprafețe și vor răspunde de întreaga activitate de la începutul lucrărilor și pînă la strîngerea și depozitarea recoltei. Mecanicii agricoli vor lucra în acord global și vor fi retribuiți în raport cu producțiile ce se obțin de echipa în care sunt încadrați. Stațiunile pentru mecanizarea agriculturii vor asigura mecaniza­rea lucrărilor la culturile de cereale și plante tehnice, în legu­micultura, viticultură, pomicul­tură, zootehnie, transporturi, iri­gații și hidroameliorații, electri­ficarea proceselor de producție și orice alte lucrări solicitate de cooperativele agricole. Ele răs­pund de întreținerea și repararea utilajelor proprii ca și a celor care aparțin cooperativelor agri­cole pe care le deservesc. In perioadele in care lucrărilor agricole este mai volumul res­­trîns și se creează disponibilități de capacitate, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii vor exe­cuta orice altă prestație pentru care au posibilități, în afara coope­rativelor deservite, în vederea folosirii cît mai complete și pe o perioadă cît mai lungă din timpul anului, atît a forței de lucru cît și a utilajelor din dotare. Hotărîrea prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să asi­gure organizarea și funcționarea în bune condițiuni a întreprinderi­lor și stațiunilor de mecanizare a agriculturii, exploatarea­nulă a utilajelor în scopul ratio­obți­nerii unor producții sporite în cooperativele agricole deservite. In hotărîrea privind­ sporirea cointeresării materiale a lucrăto­rilor din întreprinderii, mecanizarea agriculturii,­­se pentru pre­vede ca mecanicii agricolii și me­canicii de întreținere din­ aceste unități să fie încadrați cu­ salarii tarifare pentru munca în­­ regie, sporite cu 5 la sută față de sala­riile actuale. Totodată se pre­vede o creștere cu 20 la sutai a (Continuare in page a lll­a) \ ANA Așa cum e datina, de Anul Nou urăm celor dragi împlini­rea dorințelor de mai bine. Cu plugușorul­­ pionieresc, un grup de copii au venit la sediul Co­mitetului județean și municipal de partid, in pragul anului nou, sa aducă urările lor de sănă­tate și fericire, să-și arate re­cunoștința pentru grija pe care organele de partid și de stal­ii­le județului și municipiului le manifestă față de copii. La se­diul Comitetului județean, co­lindătorii au fost intimpinați cu căldură de membrii biroului Comitetului județean de partid. După tradiționalele urări adre­sat­e de pionieri, tovarășul Trandafir Cocîrlă, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului jude­țean de partid, s-a adresat co­piilor, mulțumindu-le pentru u răni și indemnindu-i să învețe pentru a duce mai departe fă­­clia muncii care nu s-a stins timp de 200 de ani In Cetatea de Joc. Colindătorii au poposit apoi la Consiliul popular județean, unde au fost primiți de mem­brii comitetului executiv, și la Comitetul municipal de partid și Consiliul popular al muni­cipiului, unde au fost unrtlmpi­­nați de membr­i biroului Comi­tetului municipal de partid și al rr­antetului executiv al c­onsiliului popular municipal Cuvintele adresate pionieri­lor au fost primite cu deosebi­tă emoție. Chipurile lor Îmbu­jorate atestau, asemeni versu­rilor plugușorului, angajamen­tul pionierilor și școlarilor de a învăța mai bine, de a deveni cadre de nădejde ale patriei­ S fîrșit de an, început de an. O clipă a cli­pelor. O secundă secundelor. S-au în­­t tilnit la ultima bătaie a orologiului rodnicia anului 1970 și perspec­tiva lui 1971. Un moment de echi­libru. Timpul s-a odihnit ? Timpul și-a urmat cursul ? Gîndurile răscolesc în amintiri și în viitor. Se încheie un an, în­cepe altul. După datină, poporul nostru ridică paharul pentru ce a infăptuit, pentru tot ce tot va face. RĂMAS BUN, 1970! LA MULȚI ANI, 1971 ! Nimeni nu doarme în noaptea aceasta. Cum ar putea să doarmă? Se încheie un an, un cincinal, un deceniu, începe un nou an, un­­ nou cincinal, un nou deceniu. Conduși cu pricepere și înțelep­ciune de către partidul comuniș­tilor, poporul nostru a urcat treap­tă cu treaptă spre bunăstare, spre fericire. Și ascensiunea continuă, pentru că are la bază succesele trecute și în aripi voința de ne­­înfrînt a națiunii noastre de a face din România socialistă o țară îm­belșugată, o grădină a fericirii de­pline, în cămine, sălile frumos împodobite, pe de petrecere platourile focului nestins, pe arterele de o­­țel ale țării se lasă pentru o clipă liniștea caracteristică marilor eve­nimente. Televizoare și aparate de radio anunță momentul în care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se adresează națiunii noastre socia­liste. Glasul conducătorului iubit și-a găsit ecou în fiecare dintre noi, răsu­nînd p­este întreaga țară, sălășlui­nd în fiecare din cele pes­te douăzeci de milioane de inimi ce bat la unison. Și ca o expresie a încrederii de­pline în politica înțeleaptă a parti­dului, a garanției căceasta va fi urmată cu fidelitate,­peste două­zeci de milioane de goluri rostesc tradiționalul „La muți ani!". Este clipa marelui degămînt al poporului nostru cu o­borul, este primul an din deceniu opt, dece­niu în care România­­ cunoaște noi trepte ale dezvoltări sale mul­tilaterale, an in care v am sărbă­tori 50 de ani de la crearea Parti­dului Comunist Român­, conducă­torul înțelept și neobos­it al națiu­nii noastre. Bilanțul realizărilor efe pin* a­­cum este bogat. Perspaga­ v­­ii­torului este luminoasă. Și­­ dintre noi se vrea mai vra mai întreprinzător. REȘIȚA Siderurgiștii reșițeni, mereu îm­preună pe graficele întrecerii so­cialiste, au ținut să fie tot împreu­nă și în noaptea de revelion. S-au întîlnit la noua școală profesiona­lă, clădire durată în anul 1970, loc în care se pregătește temeinic o nouă generație de muncitori. Oțe­­lari, luminatori și aglomeratoriștî, oameni care din bogăția adincuri­­lor creează metalul, la braț cu bu­na dispoziție au pășit în noul an cu optimismul ce-i caracterizează. Iar cînd primul pahar s-a ridicat, gîndurile tuturor au ținu­t același țel: înflorirea țării. Aceasta, pen­tru că adevăratele fluvii de otel și fontă pornite spre economia națională în deceniul încheiat, ce și-au avut izvorul și aici, în Re­șița, se vor dovedi nesecate și în viitor. Revelionul constructorilor de mașini a fost o continuare a săr­bătoririi motorului Diesel româ­nesc cu numărul 1­000. Cei care raportau cu numai două zile în urmă că și-au respectat cuvîntul dat s-au legat să înceapă noul cincinal cu și mai multă încrede­re in victorii. In acest sens, cu­vintele inginerului Mircea Popa, directorul general al Grupului de­­ Continuare in pag. a 3-a) , in in Revelion‘71 Secunda bucuriilor H Trei revelioane Intr-un an H Minutul opt: Drum bun spre inima țării! H Primul pas In cincinalul ca­lității : La întîlnire cu... viața * s , O imagine multiplicată la scara tuturor orașelor și satelor județu­lui : veselie, voie bună, optimism. In clișeu : instantaneu de la reve­lionul organizat la Casa de cultură a w ...... .. . ... _­­veni au întîmpinat noul an, de veghe, la gurile mariîlor retorte unde se ffttifa unit”° clipă de răgaz­ la cul&păna dintre 1970 și 1971, pe platforma furnale­ plămădește fonta și oțelul lor... Foto: IOSIF WACZULIK sindicatelor din Reșița. v'V’« Trecuseră doar citeva ci după miezul nopții, in­im­ii milioanelor de cetățeni ai­­ cuvintele secretarului generați partidului au pătruns adine, mutînd energii creatoare, do­ză de autodepășire, hotărîrea a nu drămui eforturile per, edtificarea societății social, multilateral dezvoltate. In­i­rile laboratoare ale industriei moinești, ritmul muncii primea noi cadențe, emoționante prin semnificația lor, prin faptul că erau primele cadențe ale coloa­nei noastre intr-un nou cincinal. La fel ca pretutindeni unde lo­cul nu se stinge niciodată, la gurile cuptoarelor de topit otel sau fontă din Reșița și Oțelu Eo­șu, pe arterele traficului te'l eio­­­n centralele electri­ce ^ajte alle­nice al iudeii’*11’ 1 ... . întreprinderi și milituni unde ac r, Stea nu contenește, oameni, participă la rotunjirea prunelor succese din 1971. Pe jurnaliști, ora zero i-a gă­sit în tebra pregătirilor : jurna­lul nr. 2 se apropia de clipa ela­borării. Totuși, ing. Norbert Pro­­tocsii, șeful de schimb, și-a gă­sit timp să treacă pe la fiecare loc de muncă pentru a stinge mîinile celor aliați de veghe.­­ Anul acesta, primul din cin­cinalul cal­it­ații, să ne aducă al­te și alte bucurii! — La multi ani! La mulți ani! Apoi, totul a reintrat in nor­mal, pitici la deșarjare, cînd pe platoul furnalelor a răsunat ves­tea cea mare : prima șarjă din 1971 a jurnalului n­r. 2 a adus și primul succes — 30 tone de fon­tă in plus peste sarcinile la zi. Era primul spor, prima dintre că­rămizile pe care jurnaliștii o așe­­­au peste piatra de temelie a unui cincinal. Și pentru oțelari noul an a de­butat cu o izb­indă , 14 tone de oțel elaborat în plus la prima șarjă a cincinalului de către to­pitorii de la cuptorul nr. 5. Oțe­­larii aflați in schimbul condus de maistrul ba biarcear își string miinile, se îmbrățișează, iar rit­mul muncii d­istinuă. Pe platou, in hala de prețuire, în cea de turnare Aiurel Pop, Nitolae Bura Ion Bobic, We Ciumbir, Radu Petru, Constantin Jiagoe, u­lus­­tru Zgriba U, maiorii Dumnn- Vădraru, Gheorghe Bagiu1l­ie Marcu și ceilalți aliați la datorie, trebuiuiau de zor. Macaralele a­­lergau pe linie, electricienii și lăcătușii de întreținere se aflau la posturi. Otelul incandescent curge, curge, jocul scinteilor co­lorează noaptea creînd și atmosfera revelionului. Ca, aici și aici, la atelărie, este revelion, dar un revelion specific, un­de­ Coriolan Marconescu, Ion Stroe,­ Sever Tătucu, Badea Ai, Gheorghe Lascu, sosif Lazar Romică Cocii au primit, pe 1 ton, la ceasul trecerii din­ an intr-altul, vizita vnginii Otto Takacs, directorul­ui a tovarășului Dumitru RolJ secretarul comitetului del și Ion Trebuian — preșa comitetului sindicatului,1 țările de an nou pe cal adresat, au fost și expri­mei bucurii in muncă ( raportau, drept răspun­zarea a 4­000 kg otel civile la zi, Reșița, Carom­ T­rei localitci j și totul ră. r. Di Ide E Jrd n ncm ■////­ Cărămizi la temelia cincinalului velian din mers. Buci este la fel de mare !É tare elaborează Ini lopitorul șef care petrece în Semenic, pentru­ Vasile Cuțu,o j­ună cu la Ion Vădi putui ferici, nici

Next