Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)

1971-01-13 / nr. 1917

2 • V Specializarea și intensificarea producției agricole, așa cum se desprinde din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie trecut, presupune o temeinică cunoaștere a condițiilor în care aceasta se realizează. Toate ramurile producției agricole depind, în ultimă instanță, de puterea de rodire a pămîntului. Tocmai pentru aceasta, un bun agricultor trebuie, în primul rînd, să cunoască temeinic calitățile și mai cu seamă defectele pămîntului pe care îl muncește, numai așa avînd posibilitatea să intervină cu acele măsuri care să-i sporească rodnicia și deci să dea eficiență muncii investite în lucrarea lui. Cu aproape două decenii in urmă pe meleagurile Carașului, Timișului, Bîrzavei sau pe Clisura Dunării, au început primele cercetări pentru cunoașterea aprofundată a solurilor din această zonă. Zece ani mai tîrziu, studiile aveau să fie completate cu cercetări sistematice pentru stabilirea gradului de aprovizionare cu elemente fertilizante și a stării de reacție în vederea aplicării raționale a îngrășămintelor și a amendamentelor. Cercetarea pedologică, care a constituit promotorul activității ulterioare de cartare agrochimică sistematică a urmărit la primii săi pași, informarea asupra terenurilor, a specificității solurilor de aici. Curiozitatea ne-a împins de multe ori spre cercetarea solurilor loessoide din Clisura Dunării, a cernoziomurilor de la Socol, a solurilor roșii pe hematite de la Berzasca, a solurilor roșii pe calcare, a rendzinelor, a solurilor podzolice din lunca Timișului sau a Bistrei. Studiile pedologice au menirea de a răspunde celor mai diverse probleme legate de cunoașterea solurilor, a arealului lor, a caracteristicilor morfologice, fizice și chimice în vederea stabilirii măsurilor ameliorative pentru ridicarea fertilității. Dacă in decursul celor două decenii de activitate s-au făcut pași însemnați spre realizarea unor lucrări de o valoare științifică și practică ridicată, este necesar ca în momentul de față să existe preocupări sistematice pentru punerea în valoare a studiilor. Rezultatele cercetării agrochimice a solurilor unităților agricole se concretizează în cartograme ale stării de aprovizionare cu elemente fertilizante și a reacției solului, indicîndu-se măsurile generale de urmat. Astăzi, pe linia acelorași preocupări, rezultatele cercetării sistematice și ale colaborării între specialistul din unitatea de producție se vor concretiza in planul anual de îngrășare. Întocmit pentru planul de cultură,nivelul recoltelor, starea de fertilitate a solului și economic al unității, potențialul Desigur acest lucru presupune un volum însemnat de muncă atît din partea specialiștilor agrochimiști, cit și a celor care lucrează nemijlocit la organizarea producției. Cercetarea agrochimică sistematică a solurilor în primul ciclu a cuprins o suprafață de 99314 ha din 68 comune și sate ale județului, punînd în evidență suprăfața de 51216 ha cu soluri a căror ameliorare chimică constituie un imperativ pentru agricultura acestei zone. Unii dintre factorii care influențează negativ producțiile sunt aciditatea ridicată a solurilor, cantitatea mare de aluminiu mobil, gradul de aprovizionare cu elemente fertilizante scăzut și caracteristicile fizice slabe, în scopul sporirii fertilității, o măsură primordială este corectarea acidității prin aplicarea de amendamente cu calciu. Acest lucru este pe deplin posibil dacă avem în vedere faptul că în județ există suficiente rezerve de calcar sau materiale cu calciu. Dealurile de zgură de furnal de pe malurile Bîrzavei constituie reziduuri care de mult timp așteaptă să fie folosite. Carierele de calcar de la Căvăran sau cele de la Pecinișca și alte masive muntoase sunt astăzi rezerve în slujba acestei acțiuni. Tufurile de la Ilidia sau cele de la Vărădia sunt roci sfărîmicioase care, de asemenea, pot furniza materiale în sprijinul ameliorării chimice a solurilor. Din numărul mare al unităților cercetate am dori să arătăm doar cîteva care au ponderea cea mai mare: Caransebeș 3 658 ha, Zorlențu Mare 3 147 ha, Forotic 2 304 ha, Lacu 1 844 ha, Căvăran 1 621 ha, Fizeș 1 546 ha, Naidăș 1 544 ha, Păltiniș 1 425 ha, Obreja 1 318 ha, Lătunaș 1 296 ha, Cîrpa 1 112 ha și altele. Dacă cercetarea agrochimică sistematică a pus în evidență arealul solurilor acide pentru fiecare unitate agricolă și în același timp s-au indicat și măsurile de corectare a acidității, rezultatele trebuie să apară și ele neintirziat. Orice adversar al acestei măsuri de ameliorare chimică a solurilor nu poate să infirme rezultatele experimentale de la Găvojdia, Sacu, Răcășdia sau din alte zone cu soluri similare. Nici efectul economic al acestei măsuri nu poate fi contestat deoarece cheltuielile ocazionate de aplicarea amendamentelor se amortizează în primii ani de la aplicare, iar efectul lor este de durată. Zgura de furnal aplicată in anul 1962 pe solurile acide iși păstrează și astăzi efectul său ameliorativ. Considerăm că organizarea desfacerii zgurei de furnal, a tufurilor calcaroase, a prafului de var trebuie să atragă preocuparea consiliilor intercooperatiste. De altfel ni se pare oportună înființarea unor întreprinderi specializate în domeniul ameliorării chimice a solurilor și fertilizării. în această acțiune pot fi antrenate și întreprinderile agricole de stat din județ care, de asemenea, au întinse suprafețe ocupate de soluri acide. Acțiunea privind ameliorarea chimică a solurilor trebuie să se desfășoare timp de 8-10 ani, după care perioadă să se repete, în acest fel se creează condiții de valorificare superioară a îngrășămintelor chimice sau naturale care se folosesc. Un fapt deosebit care atrage atenția este aprovizionarea insuficientă cu azot a solurilor din cuprinsul zonei de care ne ocupăm. Stadiul actual al producerii îngrășămintelor cu azot de către industrie permite cu destulă ușurință unităților agricole să aplice doze mici și moderate. Rezultate apreciabile s-au obținut prin aplicarea sistematică a îngrășămintelor în doze de P 48, N 96, atît pe solurile podzolice, pe solurile brune, smolnițe sau pe solurile brune alpine de pe Semenic. Sintem încă departe de a obține în cultura mare ceea ce s-a obținut în lolurile experimentale, dar această cale se cere a fi urmată consecvent, deoarece ne arată cum trebuie procedat pentru sporirea producției. Existența in cantități mari a îngrășămintelor cu azot, încorporarea acestora în sol în doze din ce în ce mai ridicate duce uneori la diminuarea productiei. Acest lucru se explică prin acidifierea solului, datorită eliberării unei cantități mai mari de aluminiu care devine nociv pentru principalele plante de cultură. Această situație poate fi evitată numai prin corectarea acidității solului. Cantitatea de oxid de calciu necesară pentru menținerea reacției este în funcție de doza de azotat de amoniu. Astfel, in aplicarea sistematică a unei doze de azot de 40 kg la ha sub forma azotatului de amoniu, cantitatea de oxid de calciu necesară este de 1,7 kg pentru fiecare kg de azot încorportat. In cazul in care doza de azot crește la 160 kg la ha, cantitatea de oxid de calciu este de 2,8 kg pentru fiecare kg de azot incorporat. Un fapt deosebit pus în evidență în urma cercetărilor experimentale în zona solurilor podzolice îl constituie fenomenul de livigare a azotului spre orizonturile inferioare. La aplicarea sistematică a unor doze mici de azot N 48 — nu se manifestă procesul de spălare a nitraților, în timp ce la aplicarea unor doze moderate și mari, de N 96 și N 144, cantitatea de nitrați migrată in profunzime este de 18—30 kg/ha. Spălarea azotului din zona de activitate a rădăcinilor determină pierderi mari pentru plante, pentru producția agricolă. Datele experimentale arată că la aplicarea unor doze de N 48 și P 64 sau N 96 și P 64 se obțin producții in bune condiții economice. Sporirea cantității de recoltă sau a conținutului în proteină a griului sau porumbului impune aplicarea fractionată a dozelor de azot. Spălarea în profunzime se manifestă intr-o proporție mult mai mică în cazul potasiului si nu se manifestă in cazul aplicării superfosfatului. De foarte multe ori specialiștii din unitățile agricole în urma aplicării unor doze mari de îngrășăminte cu azot sunt încîntati primăvara de starea de vegetație a griului, dar în locul unor sporuri substanțiale de recoltă se înregistrează fie același nivel al producțiilor, fie o producție mult diminuată. Cauza rezidă în raportul nearmonios al elementelor fertilizante, în lipsa fosforului la ingrășarea de bază. Sintetizarea parțială a datelor pe întregul județ arată că 76 la sută din suprafață este ocupată de solurile insuficient aprovizionate cu fosfor, 12 la sută sunt mediu aprovizionate iar 12 la sută reprezintă soluri bine aprovizionate. Această stare de fapt este determinată în primul rând de către rocile mame sărace în fosfor, pe seama cărora au evoluat solurile. Ca un imperativ al fertilizării îl constituie sporirea fertilității fosfatice a solurilor, prin aplicarea îngrășămintelor cu fosfor. In momentul de față unii specialiști, manifestă tendința de a nu aplica îngrășăminte cu fosfor, motivînd aceasta prin sporurile mici de recoltă ce s-ar obține. Cercetările noastre au arătat că la aplicarea îngrășămintelor numai cu fosfor se manifestă o diminuare a recoltei care uneori înregistrează producții chiar mai scăzute decit pe solurile neîngrășate. Este neîndoios că această practică trebuie înlăturată cu desăvîrșire din fertilizarea solurilor, iar ingrășămintele cu fosfor trebuie aplicate numai împreună cu cele cu azot. Cele mai bune rezultate s-au obținut, așa cum am mai aratat, atunci cînd ingrășămintele cu fosfor in doze de P 64 și P 96, au fost aplicate împreună cu Pe lângă ingrășămintele cu azot, sporurile de recoltă ce se înregistrează în urma aplicarii lor, concomitent se îmbunătățește și calitatea produselor obținute. Raportul calciu-fosfor, este de mare importantă nu numai pentru plantele furajere dar și pentru produsele alimentare. El poate fi reglat prin aplicarea atît a îngrășămintelor cu fosfor și azot cât și a amendamentelor cu calciu. Am dori în același timp să informăm pe cei ce lucrează nemijlocit în agricultură și sunt chemați să aplice mijloacele de chimizare, că munții de zgură de furnal de la Reșița oferă surse însemnate de fosfor pentru agricultură. In țările cu o industrie chimică bine dezvoltată se manifestă tendințe de aplicare a îngrășămintelor cu fosfor în doze mari și foarte mari, odată la doi său trei ani, evitîndu-se cheltuielile ocazionate de incorporarea fractionată. Această tendință este fundamentată atît din punct de vedere practic cit și din punct de vedere științific, deoarece fosforul se eliberează într-o perioadă mult mai îndelungată de timp fără să existe un pericol iminent de levigare din zona de activitate a sistemului radicular al plantelor. în actualul stadiu al dotării cu îngrășăminte cu azot și fosfor, problema aplicării îngrășămintelor cu potasiu nu se pune in mod deosebit, deoarece 77 la sută din suprafață are o aprovizionare medie și bună, cu potasiu. Pe măsură însă ce se vor aplica cantități mărite de îngrășăminte cu azot și fosfor pe solurile acide, aplicarea îngrășămintelor cu potasiu devine o necesitate, deoarece eliberarea potasiului din complexul absorbant nu se produce atît de repede pentru a fi pus la dispoziția plantelor, în cazul recoltelor mari. Pe solurile amendate cu calcar, oxid de calciu sau zgură de furnal, aplicarea îngrășămintelor cu potasiu devine o necesitate ca urmare a blocării sale în rețeaua cristalină a mineralelor argiloase. Considerăm că principalele probleme majore, ale agriculturii județului se pot rezolva prin colaborarea strînsă între pedologi, agrochimiști, specialiștii din domeniul îmbunătățirilor cadastrului, ai funciare și al gospodăririi apelor cu specialiștii organizării procesului de producție din fiecare unitate. Numai astfel se va putea rezolva fiecare problemă, in mod diferențiat, în conformitate cu specificul condițiilor pedoclimatice și social-economice. CE NE SPUNE CERCETAREA SOLURILOR DIN JUDEȚUL CARAȘ SEVERIN în aceste zile, in fata celor care lucrează în domeniul cunoașterii solurilor, chemați a contribui la ridicarea măsurilor de sporire a producției agricole, se ridică unele probleme de perspectivă care își vor aștepta rezolvarea. Din noianul acestora am dori să sugerăm cîteva mai importante. • Inventarierea solurilor din partea de est a județului constituie una din problemele de bază căci fără cunoașterea lor nu se pot întreprinde măsuri eficiente de ridicare a potențialului de fertilitate. Dacă sub raportul cercetării agrochimice sistematice au fost făcuți primii pași, se impune ca această acțiune să fie continuată. Recomandarea celor mai eficiente măsuri de sporire a producției agricole presupune existenta unor cîmpuri de urmărire a eficientei economice obținute pe seama aplicării îngrășămintelor chimice in vederea generalizării rezultatelor dobindite in condiții similare de climă și sol Dacă rezultatele experimentale de la Răcășdia, Gavojdia, Sălbăgel, Semenic, Carașova pot să permită prudente extrapolări și pentru alte condiții, este totuși necesar ca numărul acestor cîmpuri să crească spre a îmbrăca întregul complex pedoclimatic al zonei, dar alegerea lor incumbă o atenție deosebită din partea specialiștilor Constituirea consiliilor intercooperatiste, ca urmare a indicațiilor prețioase date de conducătorul partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, asigură condiții optime pentru organizarea in comun a cîmpurilor experimentale în care specialiștii să verifice, iar membrii cooperatori să se convingă de eficienta aplicării metodelor avansate de sporire a fertilității solului. Ing. IULIU CRIȘAN directorul Laboratorului de agrochimie Timișoara ertc/ifo OOM CS/TA •om»rA o fiftting URGENTA /. kllIHHHilliil URGENTA». IM1J1 URGENTAU/. P="~ RUSE AMENDEAZI ! 1 NECARTAT GOD PROVRI CARTOGRAFIA URGENȚELOR DE AMENDARE A SOLURILOR JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN. FLAMURA —1017 Opinia publică are cuvântul PROPUNERI ÎN URMA CU ȘAPTE LUNI 1 a fost terminat și dat în folosințtă blocul situat în strada George Enescu nr. 4 A, în care au intrat 20 de familii ale cooperatorilor meșteșugari din Reșița, j Terminat, vine vorba, pentru că și acum îi mai lipsește cite I ceva. Instalațiile sanitare nu funcționează cum trebuie, parchetele au început să danseze, prin acoperiș se infiltrează apa. I Beneficiarul — I.G.O.R. — cui noaște situația, dar ne-a sfătuit sa ne adresăm constructorului ! — I.J.C.M. Ni s-a răspuns și în scris (adresa nr. 4657/5 octombrie 1970) că se vor lua măsuri. Dar tovarășii de la I.J.C.M. nu s-au deplasat nici măcar pentru a verifica cele sesizate. Credem că este cazul ca cel puțin acum, la început de an, să-și schimbe atitudinea. Dacă nu cumva se așteaptă expirarea termenului de garanție a blocului ? 1 (GHEORGHE RUSU — • președintele comitetului de bloc). • LA ÎNCEPUTUL TOAMNEI in satul nostru s-au prezentat doi achizitori de fructe: Anton Orbulescu și Gheorghe Magu, ambii din Teregova, în timp ce primul a achitat săptăminal cantitățile de mere colectate, cel de-al doilea n-a plătit nici pînă la mijlocul lunii decembrie 1970. Sunt destui cetățeni care-1 caută mereu, dar cînd îl găsesc le răspunde: „Nu am bani! Mai așteptați'. Nu știm cu mai trebuie să așteptăm. Ne-o lămuri cumva întreprinderea de legume si fructe, că altfel ne pierdem increderea in oameni ca Gh. Magu. (PETRU OSTOIA — satul Feneș, comuna Armeniș). • PINA NU DE MULT, locatarii blocului F. 8 din microraionul II, Lunca Bîrzavei ajungeau la șoseaua principală pe cele două borduri ale aleei proiectate spre bloc pentru a se feri de apă și noroi. în ultima vreme, însă, am fost lipsiți și de această posibilitate pentru că tractoarele întreprinderii de construcții au brăzdat cu rotile tot terenul, distrugînd bordurile și creînd un aspect de nedescris. Oricine își poate închipui că acum ajungem la șosea cu încălțămintea și hainele pline de noroi. Și așa circulăm prin oraș, mergem la servici etc. Oare nu există vreun remediu pentru ca situația descrisă să fie eliminată ? (UN GRUP DE LOCATARI). SESIZĂRI . DE OBICEI, factorii poștali ridică poșta de la Oficiu P.T.T.R. Buchin la ora 10 și astfel abonații primesc ziarele abia a doua zi. Propun ca poșta să se distribuie la ora 13, cînd sînt sosite ziarele și astfel le vom primi in aceeași zi. O DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE POȘTE ȘI TELECOMUNICAȚII să studieze posibilitatea mutării oficiului poștal la Vălișoara, comuna Bucoșnița, în scopul asigurării unei mai bune deserviri a cetățenilor din Vălișoara, Petroșnița și Golet Este doar o propunere (B GHERMAN — Bucoșnița). Reducerea cheltuielilor materiale (Urmare din papi) tuturor lucrătorilor întreprinderii,, a permis obținerea unei economii la dotatia de stat pe 1970 de peste 1 500 000 lei, nivelul mediu al cheltuielilor la 1 000 lei producția marfă pe anul 1970 fiind cu 10,35 la sută sub nivelul celor realizate în perioada 1965—1969, ceea ce înseamnă o creștere a eficienței economice de 218 milioane lei. Anul 1971 pune în faza noastră sarcini mai mobilizatoare. Colectivul s-a pregătit din timp, creînd condiții pentru îmbunătățirea activității unor sectoare. Astfel, am acționat pentru îmbunătățirea indicilor de calitate la concentratele cuproase, pentru optimizarea transporturilor de minereu în subteran și la suprafață, în scopul îmbunătățirii indicilor de utilizare la parcul de locomotive și vagoane și reducerea costurilor acestor transporturi- în același timp urmărim creșterea gradului de mecanizare la lucrările de subteran și îmbunătățirea indicilor de utilizare a mecanismelor și utilajelor miniere asigurînd lucrărilor de reparații și revizii periodice la instalațiile de preparare un caracter preventiv care să permită reducerea duratelor de execuție. De asemenea, vom studia introducerea unor noi metode de exploatare și a unor procedee tehnologice moderne, care să permită valorificarea mai superioară a minereului cuprifer de la Moldova Nouă. Considerăm însă necesar ca alături de eforturile colectivelor din întreprinderea noastră, să se asigure și o reașezare a prețului cu ridicata la sortimentul cupru cu concentrat cupros pentru a se asigura o mai justă corelație intre valoarea și valoarea de întrebuințare a acestui sortiment. Rezolvarea acestei probleme va contribui la o valorificare mai superioară a substanțelor minerale utile și la așezarea întreprinderilor miniere pe locul pe care-1 merită în structura ramurilor industriale pe economie. tJ Meritul fiecărui cetățean (Urmare din pag. î.) centru de comună și a unei stațiuni de montă. De asemenea, au fost construite drumuri comunale pe o lungime de 10 km, au fost întreținute alte căi de legătură intre sate și s-au amenajat nouă surse de apă potabilă pentru deservire comună. La Mesteacăn, Studena, Topla, Sub crîng, Subplai și alte cinci sate, a fost introdusă rețeaua electrică, fapt deosebit de semnificativ pentru așezări mici, de munte, cum sunt satele noastre. Desigur, instalațiile respective au presupus muncă calificată, însă contribuția sătenilor s-a dovedit de nelipsit. Ei au răspuns cu elan la chemările consiliului popular, indiferent că era vorba de amenajări pe strada lor sau construcții mai mari în satul vecin ori în centrul de comună. în rîndul celor nelipsiți de la asemenea acțiuni se numără Ilie Marcu, Pantelie Cionca, Bartolomei Surdulescu, Ion Cionca și alții. Trebuie să spunem că nu era posibil să realizăm lucrări de asemenea amploare dacă nu ne bucuram de sprijinul unor meșteri locali, cum sunt zidarii Dumitru Brînzei I, Grigore Brînzei, Dumitru Brînzei II, Pavel Laiin, Ton Molescu, Gheorghe Brînzei, Ștefan Talpeș, Ilie Brînzei, Petru Talpeș, Nistor Stingu, Nicolae Belcotă, Moise Boșneag, ori a celor pricepuți in prelucrarea lemnului — Stepan Belcotă, Nicolae Cernescu, Trăiță Tatu, Gheorghe Drăgănescu și alții Dar și aici, lista este mult mai lungă, pe șantierele comunei muncind în 1970 peste 40 de meseriași ideali ! De altfel, în cazuri cu totul rare a trebuit să cheltuim bani din buget pentru asemenea lucrări, ceea ce relevă și mai mult valoarea contribuției consătenilor la înfăptuirile arătate. La fel, cu mici excepții, materiale necesare — piatră brută, nisip, balast, lemn de lucru etc. au fost procurate din hotarul comunei. Ținerea de către secretarul comitetetului executiv al Consiliului popular comunal, Nicolae Sitaru, a evidenței operative a lucrărilor efectuate, ca și a muncii patriotice în general, a constituit un mijloc eficient de mobilizare a cetățenilor la acțiuni. Periodic, cei evidențiați au fost popularizați în satele comunei, precum și rezultatele muncii lor. în aceste zile ne pregătim pentru lucrările ce vor fi realizate în acest an. Mai intîi, vom termina căminul cultural din Bogîltin. Ne-am propus apoi, să construim un dispensar veterinar, cîteva săli de clasă amenajări de trotuare, a unei baze sportive, amenajări de drumuri și alte asemenea lucrări gospodărești. Ne vom strădui să obținem noi succese de prestigiu in întrecerea patriotică, dovedind — o dată în plus — că distincția primită se află în mîini bune»