Flamura, februarie 1971 (Anul 18, nr. 1934-1957)

1971-02-02 / nr. 1934

V.1.* ••••• .v.v.v.v.v.-.. ■ * • 11*1 • • • I ■ * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ULIJ ANUL VIII, NR. 1934 MARȚI, 2 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Pentru un înalt nivel al organizării, și conducerii județului Ieni, la Casa de cultură a sindi­catelor din Reșița au început lu­crările consfătuirii cu cadrele de bază din agricultura județui Ca­raș-Severin. La această consfătui­re, organizată la indicația condu­cerii superioare de partid, parti­cipă aparatul Comitetului jude­țean de partid și al organelor a­gricole, secretarii comitetelor co­munale de partid și președinți consiliilor populare comunale, se­cretari ai comitetelor de partid președinți, inginer-șefi, șefi­­ de fermă și unii brigadieri din coope­rativele agricole de producție, re­prezentanți ai întreprinderii pen­tru mecanizarea agriculturii, ai stațiunilor și secțiilor de mașini agricole, reprezentanții unităților contractante și altor întreprinderi și instituții din județ. La lucrările consfătuirii parti­cipă tovarășul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., și to­varășul Ion Ceaușescu, secretar general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicultu­rii și Apelor. Scopul consfătuirii este acela de a dezbate modul cum s-au aplicat în județul nostru măsurile apro­bate de conducerea partidului statului pe linia îmbunătățiril­or­or­ganizării, planificării și conduce­rii agriculturii. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Trandafir Cocîrlă, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Comi­tetului executiv al­ Consiliului popular județean, în cuvintul de deschidere al lucrărilor, tovarășul Trandafir Cocîrlă a arătat că pentru a crea cadrul necesar traducerii în viață a măsurilor cu­prinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu din 23 noiem­brie 1970, biroul Comitetului ju­dețean de partid a inițiat o serie de acțiuni care au asigurat popu­larizarea și cunoașterea de către toți lucrătorii din agricultură conținutului expunerii, organizîn­ a­du-se dezbateri cu membri coope­ratori pe brigăzi și echipe, pre­cum și instruiri, pe centre de co­mune, ale cadrelor de conducere și specialiștilor, la care au parti­cipat și specialiștii de la organele agricole județene. în scopul apli­cării acestor măsuri în condițiile concrete ale județului nostru, s-au constituit colective care, pe baza studiilor și analizelor efectuate în fiecare unitate, au elaborat pro­puneri privind reorganizarea în­treprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, înființarea consiliilor intercooperatiste, organizarea u­­nor acțiuni intercooperatiste, în urma concluziilor desprinse, biroul Comitetului județean de partid a aprobat înființarea unei între­prinderi județene și a unui număr de zece stațiuni pentru m­ecani- Consfătuirea de lucru cu cadrele de bază din agricultură zarea agriculturii, în reorganiza­rea activității de mecanizare a a­­griculturii s-a ținut seama de principiile stabilite în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, ur­­mărindu-se folosirea mai rațională a bazei tehnico-materiale existen­te, printr-o mai bună coordonare a activității de deservire a coope­rativelor cu mijloace mecanizate, în acest sens s-a avut în vedere stabilirea unor raze de activitate cât mai corespunzătoare, în func­ție de condițiile naturale ale fie­cărei zone. Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu a reieșit că în condițiile actuale de dezvoltare și modernizare a agriculturii este necesară organizarea consiliilor intercooperatiste, care au drept scop să asigure unirea in comun a forțelor mai multor cooperati­ve, folosirea rațională a pămintu­­lui, a fondurilor de investiții, a­­ mijloacelor mecanice, a întregii forțe de muncă, pentru sporirea producției, a avutului obștesc și a veniturilor membrilor coopera­tori. Pornind de la principiile de or­ganizare stabilite, precum și de la condițiile naturale și social-e­­conomice specifice județului nos­tru, s-au constituit un număr de zece consilii intercooperatiste. La organizarea acestora s-a avut în atenție gruparea cooperativelor agricole din cadrul comunelor în­tre care se pot stabili relații de cooperare și întrajutorare, posi­bilitatea zonării culturilor și a speciilor de animale, perspectiva executării unor lucrări de îmbu­nătățiri funciare, posibilitatea concentrării producției vegetale și animale, prin organizarea unor fer­me și complexe intercooperatiste, precum și corelarea razei lor de activitate cu cele ale S.M.A. în componența consiliilor in­tercooperatiste au intrat repre­zentanții conducerilor cooperati­velor, specialiști din cadrul aces­tora, directorii S.M.A. din zonele respective, precum și președinții consiliilor populare comunale. în conducerea operativă a consiliilor intercooperatiste au fost aleși ca președinți doi specialiști și opt președinți C.A.P. precum și 10 in­gineri șefi. Atît președinții cât și inginerii șefi ai consiliilor in­tercooperatiste sunt cadre cu ex­periență, care se bucură de apre­cierea membrilor cooperatori, ca­pabili să coordoneze cu compe­tență activitatea acestor orga­nisme. Odată cu constituirea con­siliilor intercooperatiste s-au a­­doptat și programe de activitate axate pe rezolvarea celor mai im­portante probleme ale activității cooperativelor agricole din țaza respectivă. In atenția Biroului Comitetului județean de partid a stat și pro­­ Continuare în pag. a III-a) * planificării agriculturii i DAN CUPRINS: VIAȚA CULTU­RALĂ La complexul de prelucrarea lem­nului din Caran­sebeș agitația vi­zuală bate pasul pe loc Pe urmele mate­rialelor publicate FEL DE FEL (în pag. a 2-a) SPORT MEMENTO Să stăm de vorbă (în pag. a 3-a) Știri, comentarii, telegrame de pes­te hotare (în pag. a 4-a) A treia zonă de locuințe din Lunca Bîrzavei La Consiliul popular județean a fost avizat proiectul pentru microra­­ionul nr. 3 situat in par­tea de nord a cartierului Lunca Birzavei din mu­nicipiul Reșița. Însumînd 3 580 apartamente, c­u grad de confort dife­rențiat, din care 1 640 în blocuri cu 11 nivele, lu­crările din noua zonă de locuințe a municipiului urmează să fie terminate în cursul actualului plan cincinal. în afara imobi­lelor de locuit, aici sunt prevăzute o seamă de o­­biective social-culturale : un liceu de muzică, 2 școli generale cu un to­tal de 40 săli de clasă, 2 săli de gimnastică, o cre­nă de mare capacitate, 2 grădinițe de copii, precum și garaje și locuri de parcare auto. în partea de vest. ta confluența cu microraioanele I și II este rezervat un loc pentru viitorul centru civic al orașului nou. Pentru facilita accesul autovehi­­­culelor și pietonilor în noua zonă de locuințe s-a preconizat crearea unei căi de penetrație,...înspre Cîlnic. In prezenta tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, IERI A AVUT LOC LA SLOBOZIA CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR DE BAZĂ DIN AGRICULTURĂ ȘI A ACTIVULUI DE PARTID DIN JUDEȚUL IALOMIȚA După vizita pe care NICOLAE CEAUȘESCU a tovarășul făcut-o sâmbătă, 30 ianuarie, în unități a­­gricole din județul Ialomița, oa­menii muncii de pe ogoarele Bă­răganului, au avut bucuria, în cursul dimineții de luni, 1 februa­rie, de a primi din nou in mijlocul lor pe conducătorul iubit al parti­dului și statului, care a venit să participe, la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid al județu­lui Ialomița. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, insotit de tovarășii’ Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo Miculescu, minis­tru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a fost întim­­pinat la Slobozia de membrii birou­lui Comitetului județean al P.C.R., de toți participanții la Consfătui­re. Prezența secretarului ge­neral a prilejuit ,o nouă și vibrantă manifestare de dragoste și atașament față de partid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fierbinte recunoștință pentru grija statornică ce o poartă dez­voltării agriculturii socialiste, ri­dicării continue a nivelului de viață a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca și vizitele de lucru ale con­ducătorului partidului și statului în întreprinderi industriale, în u­nități agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii bunuri materiale, de analiză con­de­cretă, la fata locului, a probleme­lor complexe pe care la pune via­ta, realitățile construcției socialis­te, și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului. Și-a găsit­ încă o dată expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului —de a se sfătui perma­nent cu poporul, de a asculta cuvin­tul oamenilor, despre succesele și preocupările lor jalonind prin indi­cațiile sale prețioase noi direcții pentru ridicarea întregii activități la nivelul marilor sarcini ale nou­lui cincinal, pentru lichidarea lip­surilor și neajunsurilor, ca socie­tatea noastră socialistă să pășeas­că neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral, în aceeași atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie e­­locventă a democratismului orin­­duirii noastre, a legăturilor indi­solubile dintre partid și popor, se desfășoară în aceste zile in toate județele țării consfătuiri ale ca­drelor de bază din agricultură și ale activului de partid, la care sunt prezenți membri ai Prezidiu­lui Permanent, ai Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru inalta res­ponsabilitate patriotică a lucră­torilor din agricultura județului Ialomița, hotărîți să-și­­ aducă apor­tul sporit de muncă și hărnicie, la obținerea de noi succese, a fost cuvintul participanților la Consfă­n­tuire, atit de bogat in substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, reflecting acea profundă transformare a oamenilor din Bă­răgan pe care avea s-o sublinieze tovarășul Ceaușescu în cuvintarea sa. Președinți de cooperative agri­cole, brigadieri, mecanizatori, șefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat și stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, țărani cooperatori pen­sionari, secretari ai Comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarășului Ceaușescu la ședința de lucru­ de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanța ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea con­tribuției sale la dezvoltarea eco­nomiei naționale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură față de întregul complex de măsuri elabo­rat de conducerea partidului, a­­dresînd în numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecaniza­tori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mul­țumiri tovarășului Ceaușescu pen­tru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere nncit viața oamenilor de la sate și a întregului popor să de­vină tot mai îmbelșugată, mai în­floritoare. Cu îndreptățită mândrie, vorbi­torii au înfățișat prefaceri din anii tabloul marilor socialismului, datorită sprijinului permanent pri­mit din partea partidului și sta­tului, muncii însuflețite a țărăni­mii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a fapte­ lor, a cifrelor, participanții la Consfătuire au demonstrat că, odată cu creșterea an de an a pro­ducției animale și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar sate­le ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schimbat în­fățișarea. Trăsătura dominantă lucrărilor Consfătuirii a constituit-o a analiza multilaterală, bazată pe o bogată experiență, pe realități, a muncii din toate sectoarele agri­culturii județului. Ca adevărați gospodari, ca oameni care iși pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvintul, au arătat că recentele hotărîri ale conduce­rii partidului au stimulat și mai mult inițiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanșînd entuzias­mul și hotărirea lor de a face to­tul pentru transpunerea în viață a complexului de măsuri elaborat de partid. în acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creștere a producției vegetale și animale pe care le oferă Bără­ganul, au fost exprimate angaja­mente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci și de a le depăși prin producții suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îm­­binînd recunoașterea deschisă propriilor lipsuri cu critica judi­n­cioasă la adresa muncii ministe­rului de resort, a altor foruri cen­trale legate nemijlocit, prin activi­tatea lor, de problemele agricultu­rii ca și la adresa organelor locale, în încheierea lucrărilor Consfă­tuirii, primit cu vii și puternice o­­vatii, care nu contenesc minute în șir, a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintarea amplă, atotcuprinzătoare a secre­tarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită,cu cel mai viu interes de toți parti­cipanții, fiind subliniată în repe­tate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfirșit, sutele de participanți aclamă, scandează numele parti­dului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă ex­presie a unității de monolit dintre partid și popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica in­­ternă și externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU UZINA ELECTROPUTERE CRAIOVA — Hala de montaj a locomotivelor Diesel. Urmare a măsurilor luate de organele județene de partid și de stat, activitatea de aprovizionare și deservire a populației din jude­țul nostru prin unitățile comerciale a cunoscut în ultimul timp îm­bunătățiri substanțiale. Volumul de mărfuri desfăcute populației a cres­cut atât din punct de vedere cantitativ, cit și sortimental , s-a întărit exigența în recepționarea produselor, avînd acces în unități doar acelea care întrunesc condi­țiile de calitate. Totodată, lucrăto­rii din comerț depun eforturi sus­ținute pentru păstrarea fondului de marfă și deservirea mereu mai bună a cumpărătorilor, fapte con­firmate de însemnările din condi­cile de sugestii și reclamații, din registrele de control și chiar din scrisorile adresate conducerii or­ganizațiilor comerciale prin care cetățenii își manifestă mulțumirea față de modul în care sînt serviți intr-un magazin sau altul. Dar acesta este aspectul general al deservirii, în realitate însă, mai există în comerț lucrători care nu-și fac cu conștiinciozitate datoria stîrnind nemulțumirea cetățeanului venit după cumpărături. Oamenii de teapa acestora uită că, indi­ferent de funcția pe care o ocupă în schema organizației comerciale, fiecare salariat are obligația să-și supună munca, eforturile deservi­rii populației, satisfacerii cererilor de consum. O vizită efectuată recent prin cîteva unități comerciale vine să Deservirea confirmă­­ faptul că acolo unde lip­sește răspunderea în muncă, grija față de cumpărători, nu numai deservirea este greoaie dar și as­pectul general al magazinelor și restaurantelor se prezintă sub ori­­ce critică. CARTEA DE VIZITĂ A UNEI UNIT­ATI COMERCIALE — vitri­na,­ este primul îndemn adresat cumpărătorului de a intra în ma­gazin. La Caransebeș, în general, majoritatea unităților comercial­e, Inllttitu­l indiferent de profilul lor, dispun de vitrine aranjate cu gust, reclame­le și mărfurile expuse gînduri cumpărătorului detalii asupra a ceea ce poate să-și procure din magazinul­­ respectiv, încercări iz­butite s-au făcut și în unele ma­gazine ale cooperației de consum, ceea ce confirmă că atunci cind există strădanii, rezultatele nu în­­tîrzie să se arate. Dar unii comer­cianți din Reșița, Moldova Nouă, Bocșa, Anina și din alte localități ale județului uită că „reclama este sufletul comerțului" și, ca atare, intîlnești magazine cu vitrine inex­presive, aranjate fără pic de gust, respingătoare chiar. Privind în aceste vitrine te izbește nu nu­mai neglijenta unor vînzători și gestionari, lipsa lor de interes pentru a face din unitățile în care lucrează vaduri comerciale, locuri de deservire civilizată a cumpără­torilor ci și tolerarea acestor fe­nomene de către forurile ierarhice superioare. Vitrina magazinului a­­limentar nr. 75 din Reșița (sectorul mezeluri­ lactate) este goală, mur­dară de mai multe săptămâni. în plus, un firav plastician și-a în­cercat penelul spre a sugera cetă­țeanului aflat în stradă că intrînd în magazin găsești un cioban cu­ o sticlă cu lapte, citeva oi mai mici decit bucățile de brînză I. MUNTEANU T. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a III-a) exemplara principala îndatorire a ucrătorilor din comerț Noile dimensiuni ale municipiului Avînd un pronunțat, caracter de lucru, întîia sesiune din acest an a Consiliului popular al municipiu­lui Reșița a înscris pe ordinea de zi citeva probleme de maximă im­portantă pentru viata localității : adoptarea planului de economii locale și a bugetului pe 1971 , a­­nal­iza rezultatelor dobîndite anul trecut în domeniile amintite, cit și pe tărimul întrecerii patriotice, stabilirea angajamentelor pe noul an în sectorul bunei gospodăriri și înfrumusețării necontenite a muni­cipiului. De asemenea, au fost a­­nalizate și rezolvate un număr de probleme de natură organizatorică. Raportul prezentat de deputatul Gheorghe Avram, prim-vicepreșe­­dinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipal, cu privire la realizarea planului de stat pe 1970 și sarcinile ce revin economiei locale în noul an, pre­cum și dezbaterile din comisiile permanente și din planul sesiunii au evidențiat rezultatele meritorii obținute anul trecut de către co­lectivele de muncă ale întreprin­derilor industriale și altor unități economice. Astfel, întreprinderile industriale republicane au realizat integral sarcinile anuale cu mai bine de o săptămînă ina­inte de termen. Cu rezultate dem­ne de luat în seamă au încheiat anul și cele două întreprinderi de interes local, depășirile cele mai mari înregistrîndu-se la „Metalo­­plast" (104,7­ la sută la producția globală, respectiv 106 la sută la producția marfă). Cum era și firesc, documentele prezentate în sesiune, cît și de­putații în cuvintul lor au insistat mai ales asupra analizării neajun­surilor ce mai dăinuie în activita­tea cotidiană a municipiului, cu dorința expresă de a depista cau­zele și a întreprinde măsuri de în­lăturare a lor. Bunăoară, au fost aduse critici aspre la adresa celor ce răspund de lucrările de inves­tiții, lotul I.J.C.M. rămânind dator reșițenilor cu 320 de apartamente, din care 140 se construiesc din fondurile populației. Cu prilejul recepționării s-a constatat o insu­ficientă exigență și preocupare din partea constructorilor față de la­tura calitativă a execuțiilor, în­deosebi la lucrările de finisaj, ins­talații electrice și racorduri la punctele termice, în cuvintul lor, deputații Ion Tatomir, Iosif Costa, Francisc Fazekaș, Ioan Drajan, Matei Stub­­nya, Ecaterina Boloș, precum și invitații Valentin Man, Andrei Da­ne, Lucia Draghici și alții și-au exprimat nemulțumirea pentru fe­lul cum s-a ocupat în cursul a­­nului comitetul executiv pentru îndeplinirea integrală a obiective­lor economice, planul de investi­ții al unităților aparținătoare Con­siliului popular municipal fiind realizat doar în proporție de 93,2 la sută. Cele mai importante ne­­realizări în această direcție sînt in domeniul învățămîntului și­ sănă­tății. Cu răspundere sporită au anali­zat cei înscriși la cu­vi­nt și activi- VIOREL BOARIU (Continuare în pag * 11­*) Cea de-a IX sesiune a Consiliului popular a municipiului Reșița

Next