Flamura, februarie 1971 (Anul 18, nr. 1934-1957)
1971-02-02 / nr. 1934
V.1.* ••••• .v.v.v.v.v.-.. ■ * • 11*1 • • • I ■ * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ULIJ ANUL VIII, NR. 1934 MARȚI, 2 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Pentru un înalt nivel al organizării, și conducerii județului Ieni, la Casa de cultură a sindicatelor din Reșița au început lucrările consfătuirii cu cadrele de bază din agricultura județui Caraș-Severin. La această consfătuire, organizată la indicația conducerii superioare de partid, participă aparatul Comitetului județean de partid și al organelor agricole, secretarii comitetelor comunale de partid și președinți consiliilor populare comunale, secretari ai comitetelor de partid președinți, inginer-șefi, șefi de fermă și unii brigadieri din cooperativele agricole de producție, reprezentanți ai întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii, ai stațiunilor și secțiilor de mașini agricole, reprezentanții unităților contractante și altor întreprinderi și instituții din județ. La lucrările consfătuirii participă tovarășul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., și tovarășul Ion Ceaușescu, secretar general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Scopul consfătuirii este acela de a dezbate modul cum s-au aplicat în județul nostru măsurile aprobate de conducerea partidului statului pe linia îmbunătățirilororganizării, planificării și conducerii agriculturii. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Trandafir Cocîrlă, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, în cuvintul de deschidere al lucrărilor, tovarășul Trandafir Cocîrlă a arătat că pentru a crea cadrul necesar traducerii în viață a măsurilor cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu din 23 noiembrie 1970, biroul Comitetului județean de partid a inițiat o serie de acțiuni care au asigurat popularizarea și cunoașterea de către toți lucrătorii din agricultură conținutului expunerii, organizîn adu-se dezbateri cu membri cooperatori pe brigăzi și echipe, precum și instruiri, pe centre de comune, ale cadrelor de conducere și specialiștilor, la care au participat și specialiștii de la organele agricole județene. în scopul aplicării acestor măsuri în condițiile concrete ale județului nostru, s-au constituit colective care, pe baza studiilor și analizelor efectuate în fiecare unitate, au elaborat propuneri privind reorganizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, înființarea consiliilor intercooperatiste, organizarea unor acțiuni intercooperatiste, în urma concluziilor desprinse, biroul Comitetului județean de partid a aprobat înființarea unei întreprinderi județene și a unui număr de zece stațiuni pentru mecani- Consfătuirea de lucru cu cadrele de bază din agricultură zarea agriculturii, în reorganizarea activității de mecanizare a agriculturii s-a ținut seama de principiile stabilite în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, urmărindu-se folosirea mai rațională a bazei tehnico-materiale existente, printr-o mai bună coordonare a activității de deservire a cooperativelor cu mijloace mecanizate, în acest sens s-a avut în vedere stabilirea unor raze de activitate cât mai corespunzătoare, în funcție de condițiile naturale ale fiecărei zone. Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu a reieșit că în condițiile actuale de dezvoltare și modernizare a agriculturii este necesară organizarea consiliilor intercooperatiste, care au drept scop să asigure unirea in comun a forțelor mai multor cooperative, folosirea rațională a pămintului, a fondurilor de investiții, a mijloacelor mecanice, a întregii forțe de muncă, pentru sporirea producției, a avutului obștesc și a veniturilor membrilor cooperatori. Pornind de la principiile de organizare stabilite, precum și de la condițiile naturale și social-economice specifice județului nostru, s-au constituit un număr de zece consilii intercooperatiste. La organizarea acestora s-a avut în atenție gruparea cooperativelor agricole din cadrul comunelor între care se pot stabili relații de cooperare și întrajutorare, posibilitatea zonării culturilor și a speciilor de animale, perspectiva executării unor lucrări de îmbunătățiri funciare, posibilitatea concentrării producției vegetale și animale, prin organizarea unor ferme și complexe intercooperatiste, precum și corelarea razei lor de activitate cu cele ale S.M.A. în componența consiliilor intercooperatiste au intrat reprezentanții conducerilor cooperativelor, specialiști din cadrul acestora, directorii S.M.A. din zonele respective, precum și președinții consiliilor populare comunale. în conducerea operativă a consiliilor intercooperatiste au fost aleși ca președinți doi specialiști și opt președinți C.A.P. precum și 10 ingineri șefi. Atît președinții cât și inginerii șefi ai consiliilor intercooperatiste sunt cadre cu experiență, care se bucură de aprecierea membrilor cooperatori, capabili să coordoneze cu competență activitatea acestor organisme. Odată cu constituirea consiliilor intercooperatiste s-au adoptat și programe de activitate axate pe rezolvarea celor mai importante probleme ale activității cooperativelor agricole din țaza respectivă. In atenția Biroului Comitetului județean de partid a stat și pro Continuare în pag. a III-a) * planificării agriculturii i DAN CUPRINS: VIAȚA CULTURALĂ La complexul de prelucrarea lemnului din Caransebeș agitația vizuală bate pasul pe loc Pe urmele materialelor publicate FEL DE FEL (în pag. a 2-a) SPORT MEMENTO Să stăm de vorbă (în pag. a 3-a) Știri, comentarii, telegrame de peste hotare (în pag. a 4-a) A treia zonă de locuințe din Lunca Bîrzavei La Consiliul popular județean a fost avizat proiectul pentru microraionul nr. 3 situat in partea de nord a cartierului Lunca Birzavei din municipiul Reșița. Însumînd 3 580 apartamente, cu grad de confort diferențiat, din care 1 640 în blocuri cu 11 nivele, lucrările din noua zonă de locuințe a municipiului urmează să fie terminate în cursul actualului plan cincinal. în afara imobilelor de locuit, aici sunt prevăzute o seamă de obiective social-culturale : un liceu de muzică, 2 școli generale cu un total de 40 săli de clasă, 2 săli de gimnastică, o crenă de mare capacitate, 2 grădinițe de copii, precum și garaje și locuri de parcare auto. în partea de vest. ta confluența cu microraioanele I și II este rezervat un loc pentru viitorul centru civic al orașului nou. Pentru facilita accesul autovehiculelor și pietonilor în noua zonă de locuințe s-a preconizat crearea unei căi de penetrație,...înspre Cîlnic. In prezenta tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, IERI A AVUT LOC LA SLOBOZIA CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR DE BAZĂ DIN AGRICULTURĂ ȘI A ACTIVULUI DE PARTID DIN JUDEȚUL IALOMIȚA După vizita pe care NICOLAE CEAUȘESCU a tovarășul făcut-o sâmbătă, 30 ianuarie, în unități agricole din județul Ialomița, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului, au avut bucuria, în cursul dimineții de luni, 1 februarie, de a primi din nou in mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului și statului, care a venit să participe, la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid al județului Ialomița. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, insotit de tovarășii’ Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a fost întimpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului județean al P.C.R., de toți participanții la Consfătuire. Prezența secretarului general a prilejuit ,o nouă și vibrantă manifestare de dragoste și atașament față de partid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fierbinte recunoștință pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viață a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca și vizitele de lucru ale conducătorului partidului și statului în întreprinderi industriale, în unități agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii bunuri materiale, de analiză condecretă, la fata locului, a problemelor complexe pe care la pune viata, realitățile construcției socialiste, și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului. Și-a găsit încă o dată expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului —de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvintul oamenilor, despre succesele și preocupările lor jalonind prin indicațiile sale prețioase noi direcții pentru ridicarea întregii activități la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor și neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să pășească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral, în aceeași atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orinduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid și popor, se desfășoară în aceste zile in toate județele țării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură și ale activului de partid, la care sunt prezenți membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru inalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura județului Ialomița, hotărîți să-și aducă aportul sporit de muncă și hărnicie, la obținerea de noi succese, a fost cuvintul participanților la Consfăntuire, atit de bogat in substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, reflecting acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarășul Ceaușescu în cuvintarea sa. Președinți de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, șefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat și stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, țărani cooperatori pensionari, secretari ai Comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarășului Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanța ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuției sale la dezvoltarea economiei naționale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură față de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulțumiri tovarășului Ceaușescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere nncit viața oamenilor de la sate și a întregului popor să devină tot mai îmbelșugată, mai înfloritoare. Cu îndreptățită mândrie, vorbitorii au înfățișat prefaceri din anii tabloul marilor socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului și statului, muncii însuflețite a țărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a fapte lor, a cifrelor, participanții la Consfătuire au demonstrat că, odată cu creșterea an de an a producției animale și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schimbat înfățișarea. Trăsătura dominantă lucrărilor Consfătuirii a constituit-o a analiza multilaterală, bazată pe o bogată experiență, pe realități, a muncii din toate sectoarele agriculturii județului. Ca adevărați gospodari, ca oameni care iși pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvintul, au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat și mai mult inițiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanșînd entuziasmul și hotărirea lor de a face totul pentru transpunerea în viață a complexului de măsuri elaborat de partid. în acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creștere a producției vegetale și animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci și de a le depăși prin producții suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă propriilor lipsuri cu critica judincioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa organelor locale, în încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii și puternice ovatii, care nu contenesc minute în șir, a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită,cu cel mai viu interes de toți participanții, fiind subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfirșit, sutele de participanți aclamă, scandează numele partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unității de monolit dintre partid și popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă și externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU UZINA ELECTROPUTERE CRAIOVA — Hala de montaj a locomotivelor Diesel. Urmare a măsurilor luate de organele județene de partid și de stat, activitatea de aprovizionare și deservire a populației din județul nostru prin unitățile comerciale a cunoscut în ultimul timp îmbunătățiri substanțiale. Volumul de mărfuri desfăcute populației a crescut atât din punct de vedere cantitativ, cit și sortimental , s-a întărit exigența în recepționarea produselor, avînd acces în unități doar acelea care întrunesc condițiile de calitate. Totodată, lucrătorii din comerț depun eforturi susținute pentru păstrarea fondului de marfă și deservirea mereu mai bună a cumpărătorilor, fapte confirmate de însemnările din condicile de sugestii și reclamații, din registrele de control și chiar din scrisorile adresate conducerii organizațiilor comerciale prin care cetățenii își manifestă mulțumirea față de modul în care sînt serviți intr-un magazin sau altul. Dar acesta este aspectul general al deservirii, în realitate însă, mai există în comerț lucrători care nu-și fac cu conștiinciozitate datoria stîrnind nemulțumirea cetățeanului venit după cumpărături. Oamenii de teapa acestora uită că, indiferent de funcția pe care o ocupă în schema organizației comerciale, fiecare salariat are obligația să-și supună munca, eforturile deservirii populației, satisfacerii cererilor de consum. O vizită efectuată recent prin cîteva unități comerciale vine să Deservirea confirmă faptul că acolo unde lipsește răspunderea în muncă, grija față de cumpărători, nu numai deservirea este greoaie dar și aspectul general al magazinelor și restaurantelor se prezintă sub orice critică. CARTEA DE VIZITĂ A UNEI UNITATI COMERCIALE — vitrina, este primul îndemn adresat cumpărătorului de a intra în magazin. La Caransebeș, în general, majoritatea unităților comerciale, Inllttitul indiferent de profilul lor, dispun de vitrine aranjate cu gust, reclamele și mărfurile expuse gînduri cumpărătorului detalii asupra a ceea ce poate să-și procure din magazinul respectiv, încercări izbutite s-au făcut și în unele magazine ale cooperației de consum, ceea ce confirmă că atunci cind există strădanii, rezultatele nu întîrzie să se arate. Dar unii comercianți din Reșița, Moldova Nouă, Bocșa, Anina și din alte localități ale județului uită că „reclama este sufletul comerțului" și, ca atare, intîlnești magazine cu vitrine inexpresive, aranjate fără pic de gust, respingătoare chiar. Privind în aceste vitrine te izbește nu numai neglijenta unor vînzători și gestionari, lipsa lor de interes pentru a face din unitățile în care lucrează vaduri comerciale, locuri de deservire civilizată a cumpărătorilor ci și tolerarea acestor fenomene de către forurile ierarhice superioare. Vitrina magazinului alimentar nr. 75 din Reșița (sectorul mezeluri lactate) este goală, murdară de mai multe săptămâni. în plus, un firav plastician și-a încercat penelul spre a sugera cetățeanului aflat în stradă că intrînd în magazin găsești un cioban cu o sticlă cu lapte, citeva oi mai mici decit bucățile de brînză I. MUNTEANU T. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a III-a) exemplara principala îndatorire a ucrătorilor din comerț Noile dimensiuni ale municipiului Avînd un pronunțat, caracter de lucru, întîia sesiune din acest an a Consiliului popular al municipiului Reșița a înscris pe ordinea de zi citeva probleme de maximă importantă pentru viata localității : adoptarea planului de economii locale și a bugetului pe 1971 , analiza rezultatelor dobîndite anul trecut în domeniile amintite, cit și pe tărimul întrecerii patriotice, stabilirea angajamentelor pe noul an în sectorul bunei gospodăriri și înfrumusețării necontenite a municipiului. De asemenea, au fost analizate și rezolvate un număr de probleme de natură organizatorică. Raportul prezentat de deputatul Gheorghe Avram, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipal, cu privire la realizarea planului de stat pe 1970 și sarcinile ce revin economiei locale în noul an, precum și dezbaterile din comisiile permanente și din planul sesiunii au evidențiat rezultatele meritorii obținute anul trecut de către colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale și altor unități economice. Astfel, întreprinderile industriale republicane au realizat integral sarcinile anuale cu mai bine de o săptămînă inainte de termen. Cu rezultate demne de luat în seamă au încheiat anul și cele două întreprinderi de interes local, depășirile cele mai mari înregistrîndu-se la „Metaloplast" (104,7 la sută la producția globală, respectiv 106 la sută la producția marfă). Cum era și firesc, documentele prezentate în sesiune, cît și deputații în cuvintul lor au insistat mai ales asupra analizării neajunsurilor ce mai dăinuie în activitatea cotidiană a municipiului, cu dorința expresă de a depista cauzele și a întreprinde măsuri de înlăturare a lor. Bunăoară, au fost aduse critici aspre la adresa celor ce răspund de lucrările de investiții, lotul I.J.C.M. rămânind dator reșițenilor cu 320 de apartamente, din care 140 se construiesc din fondurile populației. Cu prilejul recepționării s-a constatat o insuficientă exigență și preocupare din partea constructorilor față de latura calitativă a execuțiilor, îndeosebi la lucrările de finisaj, instalații electrice și racorduri la punctele termice, în cuvintul lor, deputații Ion Tatomir, Iosif Costa, Francisc Fazekaș, Ioan Drajan, Matei Stubnya, Ecaterina Boloș, precum și invitații Valentin Man, Andrei Dane, Lucia Draghici și alții și-au exprimat nemulțumirea pentru felul cum s-a ocupat în cursul anului comitetul executiv pentru îndeplinirea integrală a obiectivelor economice, planul de investiții al unităților aparținătoare Consiliului popular municipal fiind realizat doar în proporție de 93,2 la sută. Cele mai importante nerealizări în această direcție sînt in domeniul învățămîntului și sănătății. Cu răspundere sporită au analizat cei înscriși la cuvint și activi- VIOREL BOARIU (Continuare în pag * 11*) Cea de-a IX sesiune a Consiliului popular a municipiului Reșița