Flamura, februarie 1971 (Anul 18, nr. 1934-1957)
1971-02-26 / nr. 1955
• 2» Sarcinile complexe ale actualei etape de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate determină, cu necesitate, creșterea rolului opiniei publice in viața politică, economică și socială a țării. Urmînd cu încredere fermă politica Partidului Comunist Român, cetățenii manifestă tot mai multă preocupare fată de îndeplinirea sarcinilor curente și de perspectivă, sunt preocupați de îndeplinirea exemplară a prevederilor din planul de stat, sau poziție hotărîtă împotriva tărăgănării rezolvării unor probleme, împotriva formalismului în muncă ce se mai manifestă pe alocuri, sesizează organele de stat asupra deficiențelorce apar în practica zilnică a unor salariați. Și nu în rare cazuri, ei fac propuneri valoroase cu privire la gospodărirea mai bună a localităților, ori menite să contribuie la întărirea controlului asupra respectării legalității socialiste în diferite sectoare ale activității economice și social-culturale. Așadar, propunerile și sugestiile oamenilor muncii constituie un izvor nesecat de documentare pentru activitatea consiliilor populare și comitetelor executive ale acestora, ele contribuind în mod nemijlocit la îmbunătățirea continuă a stilului și metodelor de muncă ale organelor locale. Adeseori, dincolo de necazul unui om, relatat într-o scrisoare, dincolo de o problemă personală care frămîntă pe cetățean, apare stilul defectuos de muncă intr-un sector sau altul de activitate, ori sînt semnalate aspecte deficitare în viața circumscripției sau a localității. O recentă ședință a comitetului executiv al Consiliului popular județean în care a fost analizată munca depusă pe acest tărîm în 1970, a reliefat că — în cele mai multe cazuri — comitetele executive ale consiliilor populare și organele acestora se ocupă cu răspundere sporită de rezolvarea operativă a scrisorilor și sesizărilor oamenilor muncii. Numărul de 7 617 scrisori adresate anul trecut consiliilor populare din județul nostru, precum și cei 10 240 cetățeni primiți în audientă ilustrează încrederea oamenilor muncii în organele locale ale puterii și administrației de stat și un indiciu al grijii cu care acestea soluționează cererile, sesizările, reclamațiile și propunerile ce le-au fost adresate. Atenția acordată în rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii este oglindită și in aceea că un număr mare de consilii populare — cum sunt cele din Reșița, Dalboșeț, Iablanăța, Văliug și Zorlențu Mare —au analizat această problemă în sesiuni, iar în alte 41 de cazuri —Obreja, Vrani, Cărbunari, Forotic, Bucoșnița, Dognecea, Ticvaniu Mare etc. — comitetele executive au dezbătut latura respectivă a activității lor în ședințe lărgite. Este demn de remarcat că în urma analizelor făcute activitatea s-a îmbunătățit simțitor, folosindu-se în mai mare măsură metoda cercetării la fața locului a cazurilor semnalate, ascultarea petiționarului de către persoane cu munci de răspundere în aparatul de stat, consultarea persoanelor citate în scrisori și alte asemenea metode, ceea ce a oferit posibilitatea cunoașterii nemijlocite a situației de fapt și luarea de decizii în deplină cunoștință de cauză. în această situație s-au putut lua măsuri energice pentru reintrarea în legalitate, pentru tragerea la răspundere a celor vinovați și lichidarea deficiențelor care au creat nemulțumiri ori au prejudiciat cetățeanul. Aminteam că multe dintre propuneri privesc probleme de larg interes. Astfel, pe baza unei sesizări făcute de un grup de cetățeni, comitetul executiv al Consiliului popular al orașului Bocșa , a întreprins o acțiune de muncă patriotică pentru construcția unui dig lung de 900 m, apărind de inundații unele terenuri și făcînd, totodată, posibil accesul nestingherit în strada Plopilor. O sesizare arăta că vînzătoarea Viorica Groza, de la magazinul „Delicda" din Caransebeș, practică o deservire preferențială la unele mărfuri. Cercetarea la fața locului a confirmat cele relatate în scrisoare, fapt pentru care vînzătoarea în cauză a fost sancționată cu amendă contravențională. De asemenea, sesizarea unor salariați și cetățeni internați la Sanatoriul „Poiana Mărului“ scotea la iveală faptul că Petru Craioveanu, care deține o muncă de răspundere în instituția respectivă, a efectuat plăți în reconcordanță cu legea. Cazul a fost confirmat, susnumitul fiind obligat la plata prejudiciului. Mai multe sesizări au adus la cunoștință organelor județene încălcări grave de la obligațiile de serviciu, precum și abuzuri săvârșite de către unii lucrători ai comitetelor executive ale consiliilor populare. Una dintre acestea a privit activitatea tovarășului Ioan Costescu, secretarul comitetului executiv la Consiliului popular al comunei Gornea. Confirmarea cazului a îndreptățit organele județene să decidă înlăturarea acestuia din funcție. Asemănător s-au petrecut lucrurile și cu Ion Șandru, președinte, și Gheorghe Brîncoveanu, secretar, la Consiliul popular al comunei Mehadica, precum și cu Ion Crăiescu, secretar al Consiliului popular Turnu Ruieni, Ion Fie, președinte al Consiliului popular al comunei Tîrnova care au fost înlocuiți din funcții pentru abateri de genul celor amintite. Trebuie să spunem că se ivesc și unele cazuri — ce d drept puține la număr — în care cele menționate în scrisori nu se adeveresc, dovedind fie superficialitatea autorilor, fie chiar reaua credință a acestora. Așa este cazul lui Ștefan Miliției din satul Crușovăț, care, in mai multe rînduri, s-a adresat organelor județene pretextînd că tovarășii de la Consiliul popular al comunei Cornea nu-i satisfac o seamă de cereri legale. Verificările făcute la fața locului au dovedit că subnumiitul practica in mod neautorizat comerțul ambulant cu produse agro-alimentare, ceea ce — desigur — nu este permis. Aminteam că a fost înregistrată o îmbunătățire a muncii consiliilor populare pe acest tărîm. Este cazul s-o recunoaștem însă că nu peste tot situația se prezintă astfel. Mai există cazuri în care scrisorile nu sînt rezolvate cu destul simț de răspundere sau în termenul legal. Acest lucru, ca și verificarea superficială a problemelor ridicate, lipsa de perseverență în urmărirea aplicării măsurilor stabilite creează nemulțumiri justificate în rîndul oamenilor muncii. Neajunsuri de acest fel au fost semnalate în ultima vreme la Pojejena, Băile Herculane, Lupac, Cornea, Mehadica etc. Sesiunile ce se desfășoară în comunele și orașele județului stabilesc planuri de activitate pe întregul an, hotărăsc ceea ce urmează să se realizeze în aceste localități, folosind alocațiile bugetare ori energia și spiritul de inițiativă al maselor populare. Se cere ca fiecare comitet executiv al consiliilor populare să-și revadă — o dată în plus — stilul de muncă în direcția ce face obiectul rîndurilor de față, luînd măsuri de îmbunătățire a activității în interesul colectivității, ca și al fiecărui cetățean. " ION MIȘCOI șeful Serviciului secretarial-administrativ al comitetului executiv al Consiliului popular județean Scrisorile și sugestiile cetățenilor—izvor nesecat de documentare in activitatea consiliilor populare Opinia publică are cuvintul j ^ • 6 In ultimii ani au apărut in municipiul Reșița mai multe agregate frigorifice pentru conservarea înghețatei „Polar". Ele au fost instalate în diferite zone ale orașului, în vederea deservirii echilibrate a acestui produs mult solicitat. La instalarea lor însă nu s-a ținut cont de un lucru elementar : protejarea împotriva degradării. Așa cum stau acum în aer liber, supuse intemperiilor nu se prevede a avea o... viață lungă. Că așa se va întîmpla cu toate, ne-o demonstrează frigiderul din piața Republicii (colț cu chioșcul Loto) care prezintă semne vădite de „îmbătrînire“. Cetățenii care le văd se întreabă pe bună dreptate, de ce unitatea în dotarea căreia sunt nu se ocupă de îngrijirea lor ? Mai cu seamă că pe lîngă faptul că sunt destinate deservirii unui considerabil număr de consumatori timp cit mai îndelungat, reprezintă valori însemnate ce s-au investit și nu se vor putea recupera. Dacă nu o face, să le cedeze unei organizații comerciale interesate, care le întreține în bune condiții de funcționare și implicit își creează beneficii.(I. PLAVIȚA — Reșița). • Ca și in alte întreprinderi industriale și la U.C.M.M.A. Bocșa s-a amenajat o baie în vecinătatea uzinei, mai precis în incinta dispensarului medical. Baie doar cu numele, pentru că așa cum se prezintă ea acum nu justifică adevăratul înțeles al acesteia. Și iată de ce , dintre dușurile existente numai o parte funcționează restul sînt defecte. Mai grav este faptul că deseori lipsește apa caldă Nu rareori se întîmplă ca tocmai cînd te-ai săpunit, să te trezești cu valuri de apă rece ca gheața. Pe bună dreptate oamenii muncii din cartierul II al orașului Bocșa sînt nemulțumiți de această stare de lucruri care nu le permite, nici măcar la sfîrșit de săptămină, să facă o baie în cit de cît corespunzătoare, condiții Pînă se va construi o baie la nivelul unui oraș cu o pondere însemnată în economia județului, cred că este de datoria organelor administrative ale U.C.M.M.R. să întreprindă măsuri eficiente pentru îmbunătățirea situației băii existente. (GH. DEMENENCO — Bocșa). Propuneri Si Din gara Reșița-sud pleacă zilnic în direcțiile Timișoara și Caransebeș, trenurile navetiștilor. Mulți dintre ei și-au exprimat părerea că ar fi bucuroși dacă li s-ar oferi în tren un ziar sau o revistă, ocupîndu-și astfel timpul de călătorie în mod folositor. Supun această propunere serviciului de difuzare a presei, spre a găsi o metodă de rezolvare prin angajarea unor difuzori volanți. (R. Luță — Reșița). 9 In cartierul Lunca Bîrzaveci din Reșița funcționează o singură unitate de tutungerie în noul complex comercial. Lăsînd la o parte țigările, locatarii din partea mai veche a cartierului sînt nevoiți să se deplaseze pînă acolo după plicuri, timbre, hîrtie etc. Propuneri C. C.L. Produse industriale să studieze posibilitatea Înființării unui chioșc sau a unui colț în incinta magazinului alimentar pentru a scuti pe solicitanți de alergătură. (Un grup de locatari). Răspunsuri La sesizarea mai multor cetățeni din comuna Cărbunari, Autobaza T.A. Oravița ne comunică. »Referitor la suspendarea traseului de autobuz pe ruta Oravița—Cărbunari și retur, vă comunicăm că în baza actului nostru nr. 6194/26 octombrie 1970, transmis către I. T.A. Timișoara, s-a aprobat suspendarea acestui traseu avînd următorul temei: autobuzul ce deservește traseul Reșița — Moldova Nouă, prin Șosea Montană, are plecarea de la Oravița înspre Moldova la orele 18.08. Autobuzul ce a deservit traseul Oravița—Cărbunari avea plecarea la orele 17.00 deci cu 1.08 ore înaintea autobuzului de Reșița. Autobuzul de Moldova—Reșița are plecarea din Moldova la orele 3.30, cu sosire de plecare din Cărbunari la orele 4.38. Autobuzul de pe traseul Cărbunari—Oravița avea plecarea din Cărbunari la orele 5, deci cu 0.22 ore în urma autobuzului de Reșița. Din cele de mai sus reiese suprapunerea de autobuze pe traseul respectiv la intervale orare foarte mici, fapt care a condus, în primul rînd, la nerentabilitatea traseului deservit de autobuzul Autobazei Oravița. Prin suspendarea acestui traseu s-a cerut aprobarea deschiderii traseului Oravița — Grădinari — Cîrnelea, avînd în vedere numeroasele solicitări din partea Consiliului popular județean Caraș-Severin și a Consiliului popular comunal Ticvanau Mare, în vederea transportării elevilor. Totodată precizăm că traseul Oravița — Cărbunari a fost deservit facultativ fără a fi oficializat, prin mersul autobuzelor". Noul lăcaș de cultură din Ezeriș, găzduiește în aceste zile bogate manifestări erate gloriosului semicentenar. Foto : M. POPESCU După cum se știe, incepînd cu data de 1 mai 1970, în baza deciziei Centrocoop, privind organizarea, coordonarea și conducerea unitară a activității economice, a luat ființă și în județul nostru întreprinderea economică a cooperativelor de consum, chemată să-și aducă aportul la dezvoltarea comerțului sătesc, a sectorului de contractări-achiziții și, nemijlocit, la cel al prestațiilor de servicii către populația din mediul rural. în recenta adunare generală a reprezentanților celor peste 500 de salariați ai întreprinderii s-a examinat cu spirit de răspundere bilanțul activității unității pe perioada parcursă de la înființare, sarcinile de plan pe 1971, precum și măsurile de ordin tehnic și organizatoric menite să asigure realizarea unei activități mereu sporite, în lumina sarcinilor izvorîte din actualul plan cincinal. In cadrul adunării s-a manifestat multă exigență și seriozitate. Mai ales atunci cînd s-a vorbit despre realizări, cînd au fost criticate neajunsurile, cînd delegații înscriși la cuvînt au venit cu propuneri concrete. Această notă a fost conferită de altfel chiar de darea de seamă prezentată de Coriolan Suru, director coordonator al I.J.E.C.O.O.P. Caraș-Severin, președintele comitetului de direcție. Au fost relevate experiența și aspectele pozitive, contribuția salariaților la îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1970, fiind evidențiate colectivele de la depozite, laboratoare, ateliere și secțiile de prestări de servicii, oamenii care s-au situat în rîndul muncitorilor fruntași. Nu ne propunem să trecem în revistă toate realizările acestui colectiv. Se distinge însă că în sectorul alimentației publice, nu activitatea laboratoarelor de carmangerie, cofetărie, secțiile de îmbuteliat bere etc., sarcinile de plan pe anul trecut au fost realizate în proporție de 106 la sută (cele mai bune rezultate fiind obținute de laboratorul de carmangerie și laboratorul de cofetărie din Oravița, secția de turnat bere Cireșa); de asemenea, planul sectorului de prestări de Adunarea generală a salariaților de la JECOOP Caraș-Severin servicii a fost îndeplinit în proporție de 105 la sută. La aceste rezultate trebuie să adăugăm că beneficiul de întreprindere a înregistrat o depășire de aproape un milion lei față de cel planificat. în cadrul adunării generale nu au fost trecute cu vederea neajunsurile care s-au manifestat în cursul anului trecut în activitatea tinerei întreprinderi, cauzele lor, nominalizîndu-se răspunderile pentru a se trage învățăminte pentru viitor. Analiza, la care și-au adus aportul mulți dintre participanți, a demonstrat că lipsurile sesizate pot fi înlăturate în primele luni ale anului în curs, fructificîndu-se astfel rezervele de care actuală comerțul dispune la ora sătesc din județul nostru. Cei care au luat cuvântul au apreciat că sarcinile pe 1971 sunt pe deplin realizabile, fiind necesare însă măsuri hotărîte pentru lichidarea unor carențe bine cunoscute, mai ales în ceea ce privește activitatea comercială a întreprinderii, unde planul de desfacere cu ridicata nu s-a realizat decit în procent de 98 la sută, ca și în activitatea sectorului contractări-achiziții. — Nerealizările din sectorul comercial — a spus Ion Trulea, director comercial — se datoresc desigur și unor cauze obiective. Și în primul rînd mă refer la neprimirea mărfurilor prevăzute în contract. Dar trebuie să arătăm că o mare parte din aceste nerealizări ne aparțin. Astfel, unii gestionari au o atitudine necorespunzătoare față de unități, nu oferă cumpărătorilor întregul sortiment de marfă, se fac preferențieri la unele mărfuri. De asemenea, reclama comercială este nesatisfăcătoare. Tot ca un neajuns se desprinde și faptefi salariații întreprinderii — cînd se deplasează la unități — nu le ajută în mod concret, desfășoară o activitate constatativă. După ce a insistat asupra necesității reîmprospătării cunoștințelor profesionale ale gestionarilor, îndrumătorul de prestări pentru sectorul Oravița, Iacob Moisim, a făcut câteva propuneri privind impulsionarea activității economice a întreprinderii. Vorbitorul a sugerat comitetului de direcție să analizeze posibilitatea dotării cooperativelor de consum cu tractoare cu remorci, a construirii unor depozite intermediare, ca și a găsirii unor posibilități de eliberare a autorizațiilor de funcționare a meseriașilor din mediul rural cu mai mult discernămînt de către Consiliul popular județean. — Din cauza spațiilor insuficiente de depozitare — a arătat șeful depozitului metalo-chimice din Caransebeș, Nicolae Simeria — mărfurile se țin afară, in aer liber. Tocmai de aceea propun prelungirea depozitelor actuale, precum și construirea altora noi. Alți participanți la discuții, printre care Ion Gavrilovici, șeful depozitului de bere din Oravița, Rusalin Pagu, tehnolog principal, Nicolae Căprioru, șef depozit alimente Caransebeș, Elvira Barbosu, șef serviciu mărfuri alimentare și alții, au evidențiat rezervele de care dispune comerțul sătesc pentru impulsionarea activității în sectoarele întreprinderii, necesitatea lichidării lipsurilor ce s-au manifestat în cadrul unității în anul 1970. La adunare au fost prezenți și tovarășii Ion Maidét, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Constantin Petcu, director in Centrocoop și T. Ștefan, din partea comisiei economice a Comitetului județean de partid care, luînd cuvintul în încheierea discuțiilor, au subliniat însemnătatea activității desfășurate de întreprinderea economică județeană a cooperativelor agricole de consum, sarcinile ce-i revin în perioada actuală și de viitor. ... Participanții la adunarea reprezentanților salariaților de la I.J.E.C.O.O.P. și-au manifestat și cu acest prilej hotărîrea unanimă ca angajamentele asumate în cinstea aniversării gloriosului semicentenar al partidului, cit și pe anul 1971—primul an al noului cincinal — să fie îndeplinite în mod exemplar. Astfel, ei s-au angajat să depășească planul de desfacere al sectorului comercial pe anul curent cu 4 milioane lei, al sectorului de contractări-achiziții cu 600 000 lei, iar al sectorului de prestări servicii cu aproape 900 000 lei. In partea a doua a adunării a fost ales noul comitet de direcție, precum și comisia de judecată. Ca președinte al comitetului de direcție a fost reales Coriolan Suru, director coordonator. C. GALESCU firmubäSiwi Măsuri menite să asigure realizarea unor activități mereu sporite Probleme cu ceasuri 1. Radu are un co.damas, pe care din jumătate in jumătate de oră, trebuie să-l mute cu 30 de minute înainte. Cummer V-V.U.OU1 . 2. Nicu a căzut odată cînd s-a jucat, și de atunci ceasul lui nu mai arată exact ora. Din jumătate în jumătate de oră el trebuie mutat cu 30 de minute în urmă Cum funcționează ceasul lui Nicu ? (Răspunsurile le așteptăm pe adresa redacției pînă în data de 28 februarie. In numărul viitor publicăm numele celor care au rezolvat corect problemele date pînă acum) Un nou cerc de corespondenți La Liceul din Anina, cîțiva elevi îndrumați de profesorul Ion Popa au luat hotărîrea de a ține la curent ziarul „Flamura" cu acțiunile ce se desfășoară în cadrul școlii, cu viața de organizație. Așa s-a născut cercul de corespondenți al liceului. Vă asigurăm că vom fi colaboratori apropiați ai ziarului și dorim ca elevii din județ care citesc acest binevenit „Colț al elevului" să găsească interesante materialele scrise de noi. P jigBBWiggPMi PI VALERIA NEGOVAN iu-*** v». Hi elevă anul IV Liceul Anina Frumusețea meseriei In cadrul unei ore de dirigenție» elevii clasei* VHI-a C de la Liceul nr. 2 din Reșița au avut o întîlnire cu șeful stației Reșița Nord, Gheorghe Balica. Foarte frumoasele cuvinte ale invitatului despre activitatea ceferiștilor, frumusețea muncii lor și istoricul căilor ferate au determinat o vizită a elevilor la unele secții din cadrul stației C.F.R. . Diriginta clasei, profesoara Doina Bagiu, și-a prevăzut și alte acțiuni interesante în sprijinul orientării profesionale a elevilor. _ _ ■SEVERICA CIOCAN. Școala generală Luncavița. Ne bucurăm că ne-ai scris, dar am primit deja, cu două zile mai înainte, o informație despre același eveniment. Te rugăm să ne trimiți în continuare vești din activitatea școlii. HRILAN IOVANOVICI. Moldova Veche. Scrie-ne urgent la ce școală ești elev. Altfel nu vom putea utiliza frumoasele tale informații. ■ IOAN IANEȘ. Școala generală Pătaș. Am reținut pentru publicare cele 4 fotografii de elevi fruntași la învățătură. DESEN de Francisc Fischer ISTORIA CUVINTELOR (VII) Tt'i cfisi+inî . actă-'jî în spațiul rezervat,, astăzi „Istoriei Cuvintelor" vom vorbi despre conștiință și cunoștință, termeni relativ apropiați ca formă și de aceea uneori confundați. Conștiință înseamnă înțelegere, adică faptul de a avea știință despre realitățile înconjurătoare, a fi conștient de anumite posibilități, relații etc. Cuvintul are mai multe înțelesuri pe care nu le discutăm aici. Etimologic el provine dintr-un latinesc refăcut i conscientia, care la rîndu-i are ca rădăcină scientia adică „știință". Verbul în jurul cărora gravitează asemenea cuvinte este „a ști", pe cînd în cazul celui de-al doilea termen, cunoștință, rădăcina este verbul „a cunoaște“. Diferența de pronunțare și scriere credem că este acum clară r cunoștință se scrie cu un singur , pe cînd conștiință se scrie cu doi de își se desparte astfel: conștiință, R rubrică redactată de prof. GH. JURMA