Flamura, februarie 1971 (Anul 18, nr. 1934-1957)

1971-02-26 / nr. 1955

• 2» Sarcinile complexe ale actualei etape de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate de­termină, cu necesitate, creșterea rolului opiniei publice in viața politică, economică și socială a țării. Urmînd cu încredere fermă politica Partidului Comunist Ro­mân, cetățenii manifestă tot mai multă preocupare fată de îndepli­nirea sarcinilor curente și de pers­pectivă, sunt preocupați de înde­plinirea exemplară a prevederilor din planul de stat, sau poziție ho­­tărîtă împotriva tărăgănării re­zolvării unor probleme, împotriva formalismului în muncă ce se mai manifestă pe alocuri, sesizează or­ganele de stat asupra deficiențelor­­ce apar în practica zilnică a unor salariați. Și nu în rare­­ cazuri, ei­ fac propuneri valoroase cu privi­re la gospodărirea mai bună a lo­calităților, ori menite să contribu­ie la întărirea controlului asupra respectării legalității socialiste în diferite sectoare ale activității e­­conomice și social-culturale. Așadar, propunerile și sugestiile oamenilor muncii constituie un izvor nesecat de documentare pen­tru activitatea consiliilor populare și comitetelor executive ale aces­tora, ele contribuind în mod ne­mijlocit la îmbunătățirea continuă a stilului și metodelor de muncă ale organelor locale. Adeseori, dincolo de necazul unui om, rela­tat într-o scrisoare, dincolo de o problemă personală care frămîntă pe cetățean, apare stilul defectuos de muncă intr-un sector sau altul de activitate, ori sînt semnalate aspecte deficitare în viața circum­scripției sau a localității. O recentă ședință a comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean în care a fost analizată munca depusă pe acest tărîm în 1970, a reliefat că — în cele mai multe cazuri — comitetele execu­tive ale consiliilor populare și or­ganele acestora se ocupă cu răs­pundere sporită de rezolvarea o­­perativă a scrisorilor și sesizări­lor oamenilor muncii. Numărul de 7 617 scrisori adresate anul tre­cut consiliilor populare din jude­țul nostru, precum și cei 10 240 cetățeni primiți în audientă ilus­trează încrederea oamenilor mun­cii în organele locale ale puterii și administrației de stat și un in­diciu al grijii cu care acestea so­luționează cererile, sesizările, re­­clamațiile și propunerile ce le-au fost adresate. Atenția acordată în rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii este oglindită și in aceea că un număr mare de consilii populare — cum sunt cele din Reșița, Dalboșeț, Ia­­blanăța, Văliug și Zorlențu Mare —au analizat această problemă în sesiuni, iar în alte 41 de cazuri —­­Obreja, V­rani, Cărbunari, Fo­­rotic, Bucoșnița, Dognecea, Ticva­­niu Mare etc. — comitetele execu­tive au dezbătut latura respecti­vă a activității lor în ședințe lăr­gite. Este demn de remarcat că în urma analizelor făcute activitatea s-a îmbunătățit simțitor, folosin­du-se în mai mare măsură metoda cercetării la fața locului a cazuri­lor semnalate, ascultarea petițio­narului de către persoane cu munci de răspundere în aparatul de stat, consultarea persoanelor cita­te în scrisori și alte asemenea me­tode, ceea ce a oferit posibilitatea cunoașterii nemijlocite a situației de fapt și luarea de decizii în de­plină cunoștință de cauză. în a­­ceastă situație s-au putut lua mă­suri energice pentru reintrarea în legalitate, pentru tragerea la răs­pundere a celor vinovați și lichi­darea deficiențelor care au creat nemulțumiri ori au prejudiciat cetățeanul. Aminteam că multe dintre pro­puneri privesc probleme de larg interes. Astfel, pe baza unei sesi­zări făcute de un grup de cetă­țeni, comitetul executiv al Consi­liulu­i popular al orașului Bocșa , a întreprins o acțiune de muncă pa­triotică pentru construcția unui dig lung de 900 m, apărind de inundații unele terenuri și făcînd, totodată, posibil accesul nestin­gherit în strada Plopilor. O sesiza­re arăta că­ vînzătoarea Viorica Groza, de la magazinul „Deli­cda" din Caransebeș, practică o deser­vire preferențială la unele măr­furi. Cercetarea la fața locului a confirmat cele relatate în scrisoa­re, fapt pentru care vînzătoarea în cauză a fost sancționată cu a­­mendă contravențională. De ase­menea, sesizarea unor salariați și cetățeni internați la Sanatoriul „Poiana Mărului“ scotea la ivea­lă faptul că Petru Craioveanu, ca­re deține o muncă de răspundere în instituția respectivă, a efectuat plăți în r­econcordanță cu legea. Cazul a fost confirmat, susnumitul fiind obligat la plata prejudiciului. Mai multe sesizări au adus la cunoștință organelor județene în­călcări grave de la obligațiile de serviciu, precum și abuzuri săvâr­șite de către unii lucrători ai co­mitetelor executive ale consilii­lor populare. Una dintre acestea a privit activitatea tovarășului Ioan Costescu, secretarul comite­tului executiv la Consiliului popu­lar al comunei Gornea. Confirma­rea cazului a îndreptățit organele județene să decidă înlăturarea a­­cestuia din funcție. Asemănător s-au petrecut lucrurile și cu Ion Șandru, președinte, și Gheorghe Brîncoveanu, secretar, la Consiliul popular al comunei Mehadica, precum și cu Ion Crăiescu, secre­tar al Consiliului popular Turnu Ruieni, Ion Fie, președinte al Consiliului popular al comunei Tîrnova care au fo­st înlocuiți din funcții pentru abateri de genul celor amintite. Trebuie să spunem că se ivesc și unele cazuri — ce­ d drept pu­ține la număr — în care cele men­ționate în scrisori nu se adeveresc, dovedind fie superficialitatea auto­rilor, fie chiar reaua credință a a­­cestora. Așa este cazul lui Ștefan Miliției din satul Crușovăț, care, in mai multe rînduri, s-a adresat organelor județene pretextînd că tovarășii de la Consiliul popular al comunei Cornea nu-i satisfac o seamă de cereri legale. Verifi­cările făcute la fața locului au do­vedit că subnumiitul practica in mod neautorizat comerțul ambu­lant cu produse agro-alimentare, ceea ce — desigur — nu este permis. Aminteam că a fost înregistrată o îmbunătățire a muncii consilii­lor populare pe acest tărîm. Este cazul s-o recunoaștem însă că nu peste tot situația se prezintă astfel. Mai există cazuri în care scriso­rile nu sînt rezolvate cu destul simț de răspundere sau în terme­nul legal. Acest lucru, ca și veri­ficarea superficială a problemelor ridicate, lipsa de perseverență în urmărirea aplicării măsurilor sta­bilite creează nemulțumiri justifi­cate în rîndul oamenilor muncii. Neajunsuri de acest fel au fost semnalate în ultima vreme la Po­­jejena, Băile Herculane, Lupac, Cornea, Mehadica etc. Sesiunile ce se desfășoară în co­munele și orașele județului stabi­lesc planuri de activitate pe în­tregul an, hotărăsc ceea ce ur­mează să se realizeze în aceste localități, folosind alocațiile buge­tare ori energia și spiritul de ini­țiativă al maselor populare. Se ce­re ca fiecare comitet executiv al consiliilor populare să-și revadă — o dată în plus — stilul de mun­că în direcția ce face obiectul rîn­­durilor de față, luînd măsuri de îmbunătățire a activității în inte­resul colectivității, ca și al fiecă­rui cetățean. " ION MIȘCOI șeful Serviciului secretarial-admi­­nistrativ al comitetului executiv al Consiliului popular județean Scrisorile și sugestiile cetățenilor—izvor nesecat de docu­mentare in activitatea consiliilor populare Opinia publică are cuvintul j ^ • 6 In ultimii ani au apărut in municipiul Reșița mai multe agre­gate frigorifice pentru conservarea înghețatei „Polar". Ele au fost instalate în diferite zone ale ora­șului, în vederea deservirii echi­librate a acestui produs mult soli­citat. La instalarea lor însă nu s-a ținut cont de un lucru elementar : protejarea împotriva degradării. Așa cum stau acum în aer liber, supuse intemperiilor nu se pre­vede a avea o... viață lungă. Că așa se va întîmpla cu toate, ne-o demonstrează frigiderul din piața Republicii (colț cu chioșcul Loto) care prezintă semne vădite de „îmbătrînire“. Cetățenii care le văd se întrea­bă pe bună dreptate, de ce uni­tatea în dotarea căreia sunt nu se ocupă de îngrijirea lor ? Mai cu seamă că pe lîngă faptul că sunt destinate deservirii unui conside­rabil număr de consumatori timp cit mai îndelungat, reprezintă valori însemnate ce s-au in­vestit și nu se vor putea recupera. Dacă nu o face, să le cedeze unei organizații comerciale interesate, care le întreține în bune condiții de funcționare și implicit își creea­ză beneficii.(I. PLAVIȚA — Reși­ța). • Ca și in alte întreprinderi in­dustriale și la U.C.M.M.A. Bocșa s-a amenajat o baie în vecinătatea uzinei, mai precis în incinta dis­pensarului medical. Baie doar cu numele, pentru că așa cum se prezintă ea acum nu justifică a­­devăratul înțeles al acesteia. Și iată de ce , dintre dușurile exis­tente numai o parte funcționează restul sînt defecte. Mai grav este faptul că deseori lipsește apa cal­dă Nu rareori se întîmplă ca toc­mai cînd te-ai săpunit, să te tre­zești cu valuri de apă rece ca gheața. Pe bună dreptate oamenii mun­cii din cartierul II al orașului Boc­șa sînt nemulțumiți de această stare de lucruri care nu le permi­te, nici măcar la sfîrșit de săptă­­mină, să facă o baie în cit de cît corespunzătoare, condiții Pînă se va construi o baie la nivelul unui oraș cu o pondere însemnată în economia județului, cred că este de datoria organelor administra­tive ale U.C.M.M.R. să întreprindă măsuri eficiente pentru îmbunătă­țirea situației băii existente. (GH. DEMENENCO — Bocșa). Propuneri Si Din gara Reșița-sud pleacă zilnic în direcțiile Timișoara și Ca­ransebeș, trenurile navetiștilor. Mulți dintre ei și-au exprimat pă­rerea că ar fi bucuroși dacă li s-ar oferi în tren un ziar sau o revis­tă, ocupîndu-și astfel timpul de călătorie în mod folositor. Supun această propunere serviciului de difuzare a presei, spre a găsi o metodă de rezolvare prin angaja­rea unor difuzori volanți. (R. Luță — Reșița). 9 In cartierul Lunca Bîrzaveci din Reșița funcționează o singură unitate de tutungerie în noul com­plex comercial. Lăsînd la o parte țigările, locatarii din partea mai veche a cartierului sînt nevoiți să se deplaseze pînă acolo după pli­curi, timbre, hîrtie etc. Propuneri C. C.L. Produse industriale să stu­dieze posibilitatea Înființării unui chioșc sau a unui colț în incinta magazinului alimentar pentru a scuti pe solicitanți de alergătură. (Un grup de locatari). Răspunsuri La sesizarea mai multor cetățeni din comuna Cărbunari, Autobaza T.A. Oravița ne comunică. »Refe­ritor la suspendarea traseului de autobuz pe ruta Oravița—Cărbu­nari și retur, vă comunicăm că în baza actului nostru nr. 6194/26 octombrie 1970, transmis către I. T.A. Timișoara, s-a aprobat sus­pendarea acestui traseu avînd ur­mătorul temei: autobuzul ce de­servește traseul Reșița — Moldo­va Nouă, prin Șosea Montană, are plecarea de la Oravița înspre Mol­dova la orele 18.08. Autobuzul ce a deservit traseul Oravița—Căr­bunari avea plecarea la orele 17.00 deci cu 1.08 ore înaintea autobu­zului de Reșița. Autobuzul de Moldova—Reșița are plecarea din Moldova la orele 3.30, cu sosire de plecare din Cărbunari la orele 4.38. Autobuzul de pe traseul Căr­bunari—Oravița avea plecarea din Cărbunari la orele 5, deci cu 0.22 ore în urma autobuzului de Reși­ța. Din cele de mai sus reiese su­prapunerea de autobuze pe traseul respectiv la intervale orare foarte mici, fapt care a condus, în pri­mul rînd, la nerentabilitatea tra­seului deservit de autobuzul Auto­bazei Oravița. Prin suspendarea acestui traseu s-a cerut aprobarea deschiderii traseului Oravița — Grădinari — Cîrnelea, avînd în vedere nume­roasele solicitări din partea Consi­liului popular județean Caraș-Se­­verin și a Consiliului popular co­munal Ticvanau Mare, în vederea transportării elevilor. Totodată precizăm că traseul Oravița — Cărbunari a fost deservit faculta­tiv fără a fi oficializat, prin mersul autobuzelor". Noul lăcaș de cultură din Ezeriș, găzduiește în aceste zile bogate manifestări erate gloriosului semicentenar. Foto : M. POPESCU După cum se știe, incepînd cu data de 1 mai 1970, în baza de­ciziei Centrocoop, privind orga­nizarea, coordonarea și conduce­rea unitară a activității economi­ce, a luat ființă și în județul nostru întreprinderea economică a cooperativelor de consum, che­mată să-și aducă aportul la dez­voltarea comerțului sătesc, a sec­torului de contractări-achiziții și, nemijlocit, la cel al prestațiilor de servicii către populația din mediul rural. în recenta adunare generală a reprezentanților celor peste 500 de salariați ai întreprinderii s-a examinat cu spirit de răspunde­re bilanțul activității unității pe perioada parcursă de la înființa­re, sarcinile de plan pe 1971, pre­cum și măsurile de ordin tehnic și organizatoric menite să asigu­re realizarea unei activități me­reu sporite, în lumina sarcinilor izvorîte din actualul plan cinci­nal. In cadrul adunării s-a manifes­tat multă exigență și seriozitate. Mai ales atunci cînd s-a vorbit despre realizări, cînd au fost cri­ticate neajunsurile, cînd delega­ții înscriși la cuvînt au venit cu propuneri concrete. Această notă a fost conferită de altfel chiar de darea de seamă prezentată de Coriolan Suru, director coordona­tor al I.J.E.C.O.O.P. Caraș-Seve­­rin, președintele comitetului de direcție. Au fost relevate expe­riența și aspectele pozitive, con­tribuția salariaților la îndeplini­rea sarcinilor de plan pe 1970, fiind evidențiate colectivele de la depozite, laboratoare, ateliere și secțiile de prestări de servicii, oamenii care s-au situat în rîn­­­dul muncitorilor fruntași. Nu ne propunem să trecem în revistă toate realizările acestui colectiv. Se distinge însă că în sectorul alimentației publice, nu activitatea laboratoarelor de car­mangerie, cofetărie, secțiile de îmbuteliat bere etc., sarcinile de plan pe anul trecut au fost rea­lizate în proporție de 106 la su­tă (cele mai bune rezultate fiind obținute de laboratorul de car­mangerie și laboratorul de cofe­tărie din Oravița, secția de tur­nat bere Cireșa); de asemenea, planul sectorului de prestări de Adunarea generală a salariaților de la­ JECOOP Caraș-Severin servicii a fost îndeplinit în pro­porție de 105 la sută. La aceste rezultate trebuie să adăugăm că beneficiul de întreprindere a în­registrat o depășire de aproape un milion lei față de cel plani­ficat. în cadrul adunării generale nu au fost trecute cu vederea ne­ajunsurile care s-au manifestat în cursul anului trecut în activi­tatea tinerei întreprinderi, cauze­le lor, nominalizîndu-se răspun­derile pentru a se trage învăță­minte pentru viitor. Analiza, la care și-au adus aportul mulți dintre participanți, a demonstrat că lipsurile sesizate pot fi înlătu­rate în primele luni ale anului în curs, fructificîndu-se astfel re­zervele de­­ care actuală comerțul dispune la ora sătesc din ju­dețul nostru. Cei care au luat cuvântul au apreciat că sarcinile pe 1971 sunt pe deplin realizabile, fiind necesare însă măsuri hotă­­rîte pentru lichidarea unor ca­rențe bine cunoscute, mai ales în ceea ce privește activitatea co­mercială a întreprinderii, unde planul de desfacere cu ridicata nu s-a realizat decit în procent de 98 la sută, ca și în activitatea sectorului contractări-achiziții. — Nerealizările din sectorul comercial — a spus Ion Trulea, director comercial — se datoresc desigur și unor cauze obiective. Și în primul rînd mă refer la ne­­primirea mărfurilor prevăzute în contract. Dar trebuie să arătăm că o mare parte din aceste ne­­realizări ne aparțin. Astfel, unii gestionari au o atitudine necores­punzătoare față de unități, nu o­­feră cumpărătorilor întregul sor­timent de marfă, se fac prefe­­rențieri la unele mărfuri. De a­­semenea, reclama comercială es­te nesatisfăcătoare. Tot ca un ne­ajuns se desprinde și faptefi salariații întreprinderii — cînd se deplasează la unități — nu le ajută în mod concret, desfășoară o activitate constatativă. După ce a insistat asupra ne­cesității reîmprospătării cunoș­tințelor profesionale ale gestio­narilor, îndrumătorul de prestări pentru sectorul Oravița, Iacob Moisim, a făcut câteva propuneri privind impulsionarea activității economice a întreprinderii. Vor­bitorul a sugerat comitetului de direcție să analizeze posibilitatea dotării cooperativelor de consum cu tractoare cu remorci, a cons­truirii unor depozite intermedia­re, ca și a găsirii unor posibili­tăți de eliberare a autorizațiilor de funcționare a meseriașilor din mediul rural cu mai mult discer­­nămînt de către Consiliul popu­lar județean. — Din cauza spațiilor insufi­ciente de depozitare — a arătat șeful depozitului metalo-chimice din Caransebeș, Nicolae Simeria — mărfurile se țin afară, in aer liber. Tocmai de aceea propun prelungirea depozitelor actuale, precum și construirea altora noi. Alți participanți la discuții, printre care Ion Gavrilovici, șe­ful depozitului de bere din Ora­vița, Rusalin Pagu, tehnolog prin­cipal, Nicolae Căprioru, șef de­pozit alimente Caransebeș, Elvi­ra Barbosu, șef serviciu mărfuri alimentare și alții, au evidențiat rezervele de care dispune comer­țul sătesc pentru impulsionarea activității în sectoarele întreprin­derii, necesitatea lichidării lipsu­rilor ce s-au manifestat în ca­drul unității în anul 1970. La adunare au fost prezenți și tovarășii Ion Maidét, vicepre­ședinte al Consiliului popular ju­dețean, Constantin Petcu, direc­tor in Centrocoop și T. Ștefan, din partea comisiei economice a Comitetului județean de partid care, luînd cuvintul în încheierea discuțiilor, au subliniat însem­nătatea activității desfășurate de întreprinderea economică jude­țeană a cooperativelor agricole de consum, sarcinile ce-i revin în perioada actuală și de viitor. ... Participanții la adunarea reprezentanților salariaților de la I.J.E.C.O.O.P. și-au manifestat și cu acest prilej hotărîrea unanimă ca angajamentele asumate în cin­stea aniversării gloriosului semi­centenar al partidului, cit și pe a­­nul 1971—primul an al noului cin­cinal — să fie îndeplinite în mod exemplar. Astfel, ei s-au angajat să depășească planul de desfa­cere al sectorului comercial pe anul curent cu 4 milioane lei, al sectorului de contractări-achizi­­ții cu 600 000 lei, iar al sectoru­lui de prestări servicii cu aproa­pe 900 000 lei.­ In partea a doua a adunării a fost ales noul comitet de direcție, precum și comisia de judecată. Ca președinte al comitetului de direcție a fost reales Coriolan Suru, director coordonator. C. GALESCU firmubäS­iwi Măsuri menite să asigure realizarea unor activități mereu sporite Probleme cu ceasuri 1. Radu are un c­o.­da­mas, pe care din jumătate in jumăta­te de oră, trebuie să-l mute cu 30 de minute înainte. Cum­mer­ V-V.U.OU1 . 2. Nicu a căzut odată cînd s-a jucat, și de atunci ceasul lui nu mai arată exact ora. Din jumă­tate în jumătate de oră el trebuie mutat cu 30 de minute în urmă Cum funcționează ceasul lui Ni­cu ? (Răspunsurile le așteptăm pe adresa redacției pînă în data de 28 februarie. In numărul viitor publicăm numele celor care au rezolvat co­rect problemele date pînă acum) Un nou cerc de corespondenți La Liceul din Anina, cîțiva elevi îndrumați de profe­­sorul Ion Popa au luat hotărîrea de a ține la curent ziarul „Flamura" cu acțiunile ce se desfășoară în cadrul școlii, cu viața de organizație. Așa s-a născut cercul de corespondenți al liceului. Vă asigurăm că vom fi colaboratori apropiați ai ziarului și dorim ca elevii din județ care citesc acest binevenit „Colț al elevului" să găsească interesante materialele scrise de noi. P jigBBWiggPMi PI VALERIA NEGOVAN iu­-*** v». Hi elevă anul IV Liceul Anina Frumusețea meseriei In cadrul unei ore de dirigenție» elevii clasei­­* VHI-a C de la Liceul nr. 2 din Reșița au avut o întîlnire cu șeful stației Reșița Nord, Gheorghe Balica. Foarte frumoasele cu­vinte ale invitatului despre activitatea ceferiștilor, frumuse­țea muncii lor și istoricul căilor ferate au determinat o vi­zită a elevilor la unele secții din cadrul stației C.F.R. . Diriginta clasei, profesoara Doina Bagiu, și-a prevăzut și al­te acțiuni interesante în sprijinul orientării profesionale a elevilor.­ ­_ _ ■­SEVERICA CIOCAN. Școa­la generală Luncavița. Ne bucurăm că ne-ai scris, dar am primit deja, cu două zile mai înainte, o informație des­pre același eveniment. Te ru­găm să ne trimiți în continu­are vești din activitatea șco­lii. H­RILAN IOVANOVICI. Moldova Veche. Scrie-ne ur­gent la ce școală ești elev. Altfel nu vom putea utiliza frumoasele tale informații. ■ IOAN IANEȘ. Școala ge­nerală Pătaș. Am reținut pen­tru publicare cele 4 fotografii de elevi fruntași la învățătu­ră. DESEN de Francisc Fischer ISTORIA CUVINTELOR (VII) Tt'i cfisi+inî . actă-'j­î în spațiul rezervat,, astăzi „Istoriei Cuvintelor" vom vorbi despre conștiință și cunoștință, termeni relativ apropiați ca formă și de ace­ea uneori confundați. Con­știință înseamnă înțelegere, a­­dică faptul de a avea știință despre realitățile înconjură­toare, a fi conștient de anumi­te posibilități, relații etc. Cu­vintul are mai multe înțele­suri pe care nu le discutăm aici. Etimologic el provine dintr-un latinesc refăcut i conscientia, care la rîndu-i are ca rădăcină scientia adică „știință". Verbul în jurul că­rora gravitează asemenea cu­vinte este „a ști", pe cînd în cazul celui de-al doilea ter­men, cunoștință, rădăcina este verbul „a cunoaște“. Diferen­ța de pronunțare și scriere credem că este acum clară r cunoștință se scrie cu un sin­gur , pe cînd conștiință se scrie cu doi de î­și se desparte astfel: con­ști­ință, R rubrică redactată de prof. GH. JURMA

Next