Flamura, iulie 1971 (Anul 18, nr. 2062-2088)
1971-07-01 / nr. 2062
ANUL XVIII, NR. 2062 JOI, 1 IULIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUȘESCU, în Finlanda Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotențiar Heikki Hannikainen, șeful protocolului, și de generalmaior Ermei Kamineh. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Paasso a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt Convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind și importantele sale atribuții rolul în viața politică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze România în fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viața popoarelor și considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sînt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran și în strînsă legătură cu acest eveniment, în sala de ședințe a deputaților, președintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizitează în continuare sala în care au loc reuniunile Conferinței președinției Parlamentului. Șeful statului român, se interesează de activitatea și atribuțiile acestui organism, alcătuit din președintele, prim-vicepreședintele, vicepreședintele și secretarul general al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut apoi în cabinetul președintelui Camerei. Aici, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalități care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, președintele Parlamentului, Rafael Pansso, exprimă încă o dată calde mulțumiri pentru onoarea de a fi primit vizita președintelui Nicolae Ceaușescu. Miercuri la amiază, președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu, și persoanele oficiale care îl însoțesc, împreună cu președintele Urho Kekkonen, au fost oaspeții Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale, de o deosebită valoare arhitectonică ale oaspeții au fost orașului — înalții întîmpinați de președintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, de primarul Teuvo Aura și de ceilalți membri ai Consiliului. Președintelui Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, celorlalți oaspeți le-au fost prezentate activitatea administrației locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum și cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a șefului statului român, președintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înaltului oaspete român și a soției sale, un dejun oficial. Au participat tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României în Finlanda. Au fost prezenți președintele Consiliului de Miniștri, Ahti Karjalainen, ministrul de externe, Vaino Leskinen, alți membri ai guvernului și ai Consiliului Municipal, precum și ambasadorul Finlandei la București, Kaarlo Makela. (Continuare in pag. a 4-a) Vizita la Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Keklionen In dimineața zilei de 30 în Palatul prezidențial din iunie, Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalaihen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E., Pentti UTisivirta, șeful Direcției comerțului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. Vizitarea capitalei și a unor centre de invățămint în cursul după-amiezii de miercuri, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu, au vizitat orașul Helsinki, precum și centre de învățămînt, cultură urbanistice din apropierea capitașilor. Oaspeții au fost însoțiți de Teuvo Aura, primarul orașului, și de general-maior Ermei Kaninen. Parcurgînd principalele artere ale orașului, înalții oaspeți mari au fost salutați de miilode locuitori. Primul popas a fost la Otaniemi, localitate în apropiere de Helsinki, unde se află un mare centru universitar. După vizitarea unuia din marile laboratoare ale facultății de chimie, oaspeții au fost primiți de numeroși studenți ai clubului denumit Dipoli1. „Vă salutăm cu bucurie și vă spunem din inimă bun sosit la noi", a spus președintele Asociației studențești, Alers Kusala. In continuare se vizitează frumoasa așezare din apropierea capitalei Espoo-Tapiola, care a dus faima arhitecților finlandezi în întreaga lume. La înapoierea la Helsinki, înalții oaspeți români au vizitat Teatrul municipal, o construcție de mare valoare arhitectonică. La reîntoarcerea spre reședința sa, șeful statului român și soția sa sînt așteptați de grupuri compacte de locuitori care fac solilor poporului român o vie manifestație de simpatie, salutîndu-i cu multă căldură. Seara, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu, au oferit un dineu în cinstea președintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, și a soției sale, Sylvi Kekkonen. Actualitatea EXPO Reșița 200 Ieri, în clădirea centrală Grupului școlar siderurgic, s-a a deschis expoziția Reșița 200, cuprinzînd o reprezentativă selecție din lucrările mea realizate de elevii de exașcolii în acest an. Expoziția, a cărei panglică inaugurală a fost tăiată de tovarășul Ion Sfercaciu, primsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, cuprinde 4 standuri: siderurgie, construcții industriale și civile, mecanică și electrotehnică. Exponatele înfățișează la scară redusă o cuprinzătoare gamă de mașini, utilaje și alte produse ale uzinelor reșițene, realizate în scopul utilizării ca material didactic.. Expoziția va fi deschisă pînă la data de 15 iulie. Concurs la prima ediție Astăzi, la Reșița are loc faza județeană a concursului „Cartea tehnică în ajutorul cadrelor sanitare medii și auxiliare". Organizat de Comitetul județean al U.T.C., prin Consiliul tineret muncitoresc, în colaborare cu Direcția județeană sanitară, concursul a antrenat la faza de masă și pe unități, peste 400 de tineri. Faza județeană constă dintr-o probă scrisă, care va fi susținută la ora 10, la Liceul nr. 1. Participanții se vor prezenta cu nota acordată de către conducerea unității în care lucrează. Apoi, primii cinci clasați la fiecare din specialiști — obstretică, pediatrie, medicină generală — se vor întrece în finala care va avea loc la policlinică, în jurul orei 17. Chip nou orașului Angrenați într-o suită impresionantă de lucrări edilitare, cetățenii din Moldova Nouă își fac un titlu de cinste din participarea nemijlocită la înfrumusețarea urbei lor. Astfel, numai locuitoarele orașului de pe Clisură, mobilizate de Comitetul orășenesc al femeilor, au efectuat, în ultimele săptămini, peste 4 500 de ore de muncă patriotică la amenajarea spațiilor verzi și a străzii lor. Intre acestea, Sofia Marta, Vasilica Șumandan, Maria Damian, Paula Rusu, Vila Ciologica, Sanda Mănescu, Maria lacomi, Florica Hergheliei și multe altele. •"f ADUNARE FESTIVA CONSACRATĂ ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI Ieri, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, a avut loc o adunare festivă cu prilejul Zilei învățătorului. La adunare au luat parte tovarășii TRANDAFIR COCÎRLA, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean, Ion Sfercaciu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Reșiței, prof. Nicolae Păunescu, inspector general al Inspectoratului școlar județean, alți reprezentanți ai organelor de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, precum și un mare număr de cadre didactice din municipiu și localitățile apropiate. Luînd cuvîntul în cadrul adunării, tovarășul Trandafir Cocîrlă a adresat educatorilor, învățătorilor și profesorilor salutul Comitetului județean de partid și al Consiliului popular județean, felicitîndu-i pentru rezultatele obținute în munca la catedră. Infățișînd perspectivele deosebite pe care le are județul Caraș-Severin din punct de vedere economic, social și edilitar, primul secretar a arătat necesitatea ca educatorii să insufle elevilor dragostea pentru locurile natale, dorința de a contribui la traducerea în viață, prin forțe proprii a obiectivelor stabilite de conducerea de partid și de stat pentru această parte a țării. Școala are un rol deosebit în educarea tinerei generații, în formarea cadrelor necesare economiei naționale, ea trebuie să fie permanent la înălțimea nobilei sale misiuni. Un moment emoționant l-a constituit apariția la tribună a unui grup de pionieri care au mulțumit din inimă partidului pentru grija purtată tinerei generații, au adresat cuvinte calde cadrelor didactice. In cuvîntul său, tovarășul prof. Nicolae Păunescu, inspectorul general al Inspectoratului școlar județean, a relevat rezultatele bune obținute de profesorii, învățătorii și educatorii din județ și a citire Decretului Consiliului dat de Stat prin care au fost conferite distincții unor cadre didactice pentru activitatea școlară. Au fost acordate titlul de profesor emerit profesorului Bujor Jumanca, de la Liceul nr. 1 din Caransebeș, Ordinul Muncii, clasa a IlI-a, profesorului Ioan Groza, directorul Liceului din Oțelu Roșu, ordinul Meritul cultural, clasa a IlI-a, profesoarei Maria Calmuschi, Medalia Muncii profesorilor și învățătorilor : Gh. Giurginca, Școala generală Petnic, Rozalia Kästner, Școala generală nr. 1 Reșița, Tiberiu Ogrin, directorul Casei de copii din Vărădia, Andrei Dănilă, directorul Liceului din Bozovici. A fost acordat, de asemenea, titlul de evidențiat unui mare număr de cadre didactice. Tovarășul Mircea Mihailovici, președintele Comitetului municipal al Organizației Pionierilor, a înmînat apoi distincții din partea Consiliului Național al Organizației Pionierilor, iar tovarășul Constantin Pop, președintele sindicatului învățămînt Reșița, a înmînat premiile și diplomele obținute de formațiile culturale ale cadrelor didactice din Reșița la cel de-al X-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori „Omagiu partidului" și la cel de-al VI-lea Festival de teatru I.L. Caragiale. Luînd cuvîntul în numele celor evidențiați, profesoara Maria Calmuschi a mulțumit conducerii de partid și de stat pentru distincțiile acordate, pentru atenția manifestată față de slujitorii școlii. După adunarea festivă a avut loc un recital susținut de elevii și cadrele didactice de la Școala generală de muzică din Reșița. Festivități consacrate „Zilei învățătorului" au avut loc în cursul zilei de ieri și în localitățile Caransebeș, Moldova Nouă, Oravița și Bozovici. (CMtlimor« la fxtg. • 3-6) Situația era extrem de complicată. Un inconvenient de asemenea factură nu se mai ivise de prin 1963. Dar, în vremea aceea aglomeratoriștilor le lipsea experiența. Secția, agregatele erau noi. Ei toți la început de drum, într-o profesiune care nu se practicase încă la Reșița. Le-a trebuit mult pînă să dibuie defecțiunea era legată de multicicloane, care Acum însă, scăderea producției, de la o zi la alta mai pronunțată, nu putea fi nici justificată, nici acceptată, întregul colectiv fierbea, căutînd soluții. — Să fi revenit în actualitate iarăși multicicloanele ? — De vină s-ar putea să fie și colectoarele. — De ce să nu ne gîndim și la camerele de aspirație ? Și ele ar putea genera... Discuții, păreri,, căutări. Ziua, noaptea, în fiecare schimb. Conducerea secției, comuniștii, s-au sfătuit și au hotărît să verifice multicicloanele, de unde părea că se ivește neajunsul. Nimeni nu s-a dat înapoi deși acțiunea era complexă, implicînd efort, cutezanță. Constantin Troie, Petru Costa, Gheorghe Costache, Dumitru Mutașcu, Ion Mladin, Petru Păleanu, Rudolf Șuka, Nicolae Gligor, Gheorghe Vuia, Ion Ardeleanu, inginerul Marian Calapod sau maiștrii Ion Ienea, Florea Fugaciu, Heinrich Stritter, Traian Păun sau Otto Breuer, n-au ezitat să fie în primele rînduri la efectuarea operațiilor de curățire a elementelor de epurare a gazelor. Dar, de la un fir s-a ajuns la zeci, la sute, pentru că neajunsul se lăsa greu dibuit, avînd însă consecințe mereu mai grave în scăderea producției de aglomerat, a productivității și, desigur, mai departe pe fluxul tehnologic, a producției de fontă și oțel. S-a ajuns la o acțiune generală de revizuire și sondaje. Sudorii, între care Constantin Neanu, Gheorghe Cristescu, Iulian Bob, și lăcătușii : Bebe Cărăvan, Pascal Marin, Vasile Roșea urmăreau la conductele de colectare a gazelor și la camerele de aspirație închiderea oricărui orificiu, spre a înlătura aspirațiile false de aer. Și totuși, rezultatul nu ducea spre ceea ce doreau oamenii. — Să verificăm și canalul de fum de la coș. S-ar putea ca acolo să fie... Ideea a fost exprimată de maistrul Radu Pascal, om din sectorul de întreținere, despre care aglomeratoriștii știu că, în calitatea-i de comunist, nu-și găsește niciodată aStîmpăr pînă nu rezolvă ceea ce lezează într-un fel sau altul activitatea colectivului. Se ridicau însă și aici probleme, erau incertitudini. Cît timp va dura lucrul acolo ? Și cine să-l facă ? N-o să se piardă și mai mult la producție ? Calcule pro și contra, ca și opiniile, ca și argumentele. — V-aș ruga să-mi încredințați mie și formației pe care o conduc lucrul la canalul de fum. Atît a spus omul care, toți o știu, vrea să fie permanent acolo unde e mai greu. A apucat piemnierul în mîini, ca minerii și început să sape în pereții de beton,cu strat gros de peste o jumătate de metru. Același lucru, adică săpătură în peretele canalului de fum, urmînd exemplul maistrului comunist, l-a făcut și șeful de echipă Pascal Marin. L-au urmat apoi și ceilalții Ion Simeria și Dorin Clement cu echipele lor, ba chiar și lăcătușul Dănilă Daia, despre care se știa că este ceva mai îndărătnic. Se cerea recîștigarea pierdut, pentru a putea timpului repune întreaga fabricație în cursul ei firesc, de productivitate înaltă, pentru deservirea furnalului cu aglomerat în cantități sporite, de calitate. Și betonul a cedat în timp ce, la suprafață, s-au pregătit deja cofrajele lucrărilor de la gura de vizitare. Și tocmai aici era ILIE ROGOBETE NICOLAE CATANA "Plămăditorii „plinii“ furnalelor IN PAGINA A III-A Pe șantierele de construcții: Mare putere productivă, dar și considerabile rezerve numii Aprovizionarea e bună. Spiritul comercial Este un lucru îndeobște recunoscut că în modul cum se prezintă magazinele, piața, se reflectă roadele muncii lucrătorilor din agricultură, din industria alimentară, din comerț. In numeroase articole, anchete publicate în paginile ziarului nostru, am analizat modul în care se acționează pentru a asigura o aprovizionare corespunzătoare populației. Ieri ne-am aflat din nou alături de organele de control pe care le-am însoțit în mai multe magazine din Reșița. O primă observație , se poate aprecia că în general toate unitățile comerciale vizitate ofereau cumpărătorilor o gamă largă de produse agro-alimentare , începînd cu preparatele de carne, brînză telemea, cașcaval, brînzeturi proaspete și topite, diverse preparate de carne și terminînd cu varză, roșii, dovlecei, castraveți, cartofi, piersici etc., etc. De asemenea în depozitele întreprinderii cu ridicata existau suficiente cantități de produse alimentare și de legume și fructe. Am întîlnit — și putem afirma, cu toată certitudinea — cantități suficiente de produse de strict necesitate, care satisfac în buna măsură cerințele curente ale populației. Dar — din păcate mai este și un dar! — ne-a fost dat să auzim și dialoguri de asemenea natură : — Ați auzit, vine controlul în noi ? — Puneți mîna, treceți la treabă, dacă ne vede așa ? Plinind alături de constatările menționate mai sus asemenea temeri, se naște o întrebare justificată : oare ce a generat o atare atmosferă: de ce se tem comercianții de control ? Răspunsul nu ne-a fost greu să-l aflăm. L-am căpătat pe loc, vizitînd și analizând mai profund activitatea comercială din magazine. Am pășit mai întîi pragul magazinului nr. 59. Aici, preparatele de carne lipseau aproape cu desăvârșire. Glisul pus în consum era „vizitat“, din loc un deficitar loc, de diverse vietăți, pur și simplu infestat fără să se sesizeze vreunul dintre lucrătorii comerciali.. Untul și margarina erau, dar... nu la vânzare. Gîndacii se plimbau în voie prin magazin ; la sesizările cumpărătorilor privind încălcările regulilor de comerț aflate în condică din 16, 25, 26 aprilie, nimeni nu a răspuns. Iată că gestionarii au motive să nu vadă cu ochi buni controlul Unitatea nr.2 de mezeluri brînzeturi ca și magazinul cu autoservire sunt în general bine aprovizionate : articole de băcănie, băuturi, preparate de carne, produse lactate așteaptă clienții. In postura unor cumpărători obișnuiți ne adresăm unei vânzătoare : — Brînză telemea aveți ? — N-avem tovarășe. N-am crezut și am pătruns în magazie. Aveam și motive să nu credem. In depozitul de mină dăm peste butoaie întregi de brînză. TUDOR IONESCU CORNEL JIANU (Continuare în pag. a 2-a) Tovarășului L. S. BREJNEV, Secretar general al C.C. al P.C.US. Tovarășului N. V. PODGORNÍI, Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarășului A. N. KOSIGHIN, Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Dragi tovarăși, MOSCOVA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, poporului român și al nostru personal, vă exprimăm dv„ poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîhnire și condoleanțe în legătură cu încetarea tragică din viață a piloțilorcosmonauți Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov și Viktor Pațaev, căzuți eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredințată. Piloții-cosmonauți Dobrovolski, Volkov și Pațaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegație, au realizat, prin joncțiunea navei cosmice ,,Soiuz l“ cu stația „Saliut”, pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o stație științifică orbitală pilotată, au efectuat un amplu program de cercetări și experimente tehnico-științifice și medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuție de mare însemnătate a științei și tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteți întreaga noastră compasiune a miliilor cosmonauților eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România )