Flamura, iulie 1971 (Anul 18, nr. 2062-2088)

1971-07-01 / nr. 2062

ANUL XVIII, NR. 2062 JOI, 1 IULIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUȘESCU, în Finlanda Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit cu președintele Par­lamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului ro­mân se aflau tovarășii Janos Fa­zekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, O­­lavi J. Mattila, ministrul comer­țului exterior, Olavi Salonen, mi­nistrul industriei, Kaarlo Make­la, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipo­tențiar Heikki Hannikainen, șe­ful protocolului, și de general­­maior Ermei Kam­ineh. La intrarea în Parlament, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cordial de președinte­le Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social-Demo­crat, de prim-vicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai forului le­gislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pen­tru această vizită, Rafael Paasso a­­ adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt Convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de­ opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind și­ importantele sale atribuții rolul în viața politică a țării. Răspunzînd­, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnu­lui președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adre­sat, îmi exprim satisfacția pen­tru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, pu­tem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activitatea Par­lamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim sa­tisfacția că între Parlamentul fin­landez și Marea Adunare Națio­nală a României există relații bu­ne și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze România în fruntea unei dele­gații. Noi apreciem mult rolul par­lamentelor în viața popoarelor și considerăm că în rezolvarea pro­blemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe conti­nentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sînt con­vins că dezvoltarea relațiilor din­tre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strîn­­se între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi a­­cestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran și în strînsă legătu­ră cu acest eveniment, în sala de ședințe a deputaților, președintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizitea­ză în continuare sala în care au loc reuniunile Conferinței preșe­dinției Parlamentului. Șeful sta­tului român, se interesează de ac­tivitatea și atribuțiile acestui or­ganism, alcătuit din președintele, prim-vicepreședintele, vicepreșe­dintele și secretarul general al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. Acest orga­nism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut apoi în cabinetul președintelui Came­rei. Aici, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor perso­nalități care vizitează Parlamen­tul. La încheierea vizitei, președin­tele Parlamentului, Rafael Pansso, exprimă încă o dată calde mul­țumiri pentru onoarea de a fi primit vizita președintelui Nicolae Ceaușescu. Miercuri la amiază, președinte­le Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu, și persoanele o­­ficiale care îl însoțesc, împreună cu președintele Urho Kekkonen, au fost oaspeții Consiliului Muni­cipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumen­tale, de o deosebită valoare arhi­tectonică ale oaspeții au fost orașului — înalții întîmpinați de președintele Consiliului Munici­pal Helsinki, J. Saukkonen, de primarul Teuvo Aura și de cei­lalți membri ai Consiliului. Președintelui Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, celorlalți oaspeți le-au fost pre­zentate activitatea administrației locale, problemele cele mai im­portante care-i preocupă pe edili, precum și cîteva lucrări valoroa­se de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a șefului statului român, pre­ședintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înaltului oaspete ro­mân și a soției sale, un dejun o­­ficial. Au participat tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, amba­sadorul României în Finlanda. Au fost prezenți președintele Consiliului de Miniștri, Ahti Kar­­jalainen, ministrul de externe, Vaino Leskinen, alți membri ai guvernului și ai Consiliului Mu­nicipal, precum și ambasadorul Finlandei la București, Kaarlo Makela. (Continuare in pag. a 4-a) Vizita la Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Keklionen In dimineața zilei de 30 în­ Palatul prezidențial din iunie, Hel­sinki au avut loc convorbiri ofi­ciale între președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Finlan­da, Urho Kekkonen. Din partea­­ română, la convor­biri au participat : Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, loan Avram, ministrul industriei cons­trucțiilor de mașini, Mircea Bă­­lănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki Constantin Mitea, consilier, Cor­nel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au par­ticipat : Ahti Karjalaihen, primul ministru, Vaino Leskinen, minis­trul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E., Pen­­tti UTisivirta, șeful Direcției co­merțului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasa­dorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilate­rale româno-finlandeze, a fost re­levată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții interna­ționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă caldă, prieteneas­că, de stimă și înțelegere recipro­că. Vizitarea capitalei și a unor centre de invățămint în cursul după-amiezii de miercuri, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu, au vizitat orașul Helsinki, precum și centre de învățămînt, cultură urbanistice din apropierea capita­și­lor. Oaspeții au fost însoțiți de Teuvo Aura, primarul orașului, și de general-maior Ermei Kan­i­­nen. Parcurgînd principalele artere ale orașului, înalții oaspeți mari au fost salutați de mii­lo­de locuitori. Primul popas a fost la Ota­­niemi, localitate în apropiere de Helsinki, unde se află un mare centru universitar. După vizitarea unuia din marile laboratoare ale facultății de chimie, oaspeții au fost primiți de numeroși studenți ai clubului denumit­­ Dipoli1­. „Vă salutăm cu bucurie și vă spunem din inimă bun sosit la noi", a spus președintele Asociației stu­dențești, Alers Kusala. In continuare se vizitează fru­moasa așezare din apropierea ca­pitalei Espoo-Tapiola, care a dus faima arhitecților finlandezi în întreaga lume. La înapoierea la Helsinki, înal­ții oaspeți români au vizitat Tea­trul municipal, o construcție de mare valoare arhitectonică. La reîntoarcerea spre reședin­ța sa, șeful statului român și soția sa sînt așteptați de grupuri com­pacte de locuitori care fac solilor poporului român o vie manifes­tație de simpatie, salutîndu-i cu multă căldură. Seara, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și so­ția sa, Elena Ceaușescu, au oferit un dineu în cinstea președintelui Republicii Finlanda, Urho Kekko­nen, și a soției sale, Sylvi Kekko­nen. Actualitatea EXPO­ Reșița 200 Ieri, în clădirea centrală Grupului școlar siderurgic, s-a a deschis expoziția Reșița 200,­ cuprinzînd o reprezentativă selecție din lucrările mea realizate de elevii de exa­școlii în acest an.­ Expoziția, a cărei panglică inaugurală a fost tăiată de to­varășul Ion Sfercaciu, prim­­secretar al Comitetului muni­cipal de partid, primarul mu­nicipiului, cuprinde 4 standuri: siderurgie, construcții indus­triale și civile, mecanică și e­­lectrotehnică. Exponatele­­ în­fățișează la scară redusă o cu­prinzătoare gamă de mașini, utilaje și alte produse ale u­­zinelor reșițene, realizate în scopul utilizării ca material didactic.. Expoziția va fi deschisă pî­­nă la data de 15 iulie. Concurs la prima ediție Astăzi, la Reșița are loc faza județeană a concursului „Car­tea tehnică în ajutorul cadre­lor sanitare medii și auxiliare". Organizat de Comitetul jude­țean al U.T.C., prin Consiliul tineret muncitoresc, în cola­borare cu Direcția județeană sanitară, concursul a antrenat la faza de masă și pe unități, peste 400 de tineri. Faza jude­țeană constă dintr-o probă scrisă, care va fi susținută la ora 10, la Liceul nr. 1. Parti­cipanții se vor prezenta cu nota acordată de către condu­cerea unității în care lucrează. Apoi, primii cinci clasați la fiecare din specialiști — ob­­stretică, pediatrie, medicină ge­nerală — se vor întrece în fi­nala care va avea loc la poli­clinică, în jurul orei 17. Chip nou orașului Angrenați într-o suită im­presionantă de lucrări edilita­re, cetățenii din Moldova Nouă își fac un titlu de cinste din participarea nemijlocită la în­frumusețarea urbei lor. Astfel, numai locuitoarele orașului de pe Clisură, mobilizate de Co­­­­mitetul orășenesc al femeilor,­­ au efectuat, în ultimele săptă­­­­mini, peste 4 500 de ore de muncă patriotică la amenaja­­­­rea spațiilor verzi și a străzi­­i lor. Intre acestea, Sofia Mar­ta, Vasilica Șumandan, Maria­­ Damian, Paula Rusu, Vila­­ Ciologica, Sanda Mănescu, Ma­­­­ria lacomi, Florica Hergheliei și multe altele. •"f ADUNARE FESTIVA CONSACRATĂ ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI Ieri, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, a avut loc o adunare festivă cu prilejul Zi­lei învățătorului. La adunare au luat parte tovarășii TRANDAFIR COCÎRLA, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, pre­ședintele comitetului executiv al Consiliului popular județean, Ion Sfercaciu, prim-secretar al Comi­tetului municipal de partid, pri­marul Reșiței, prof. Nicolae Pău­­nescu, inspector general al­ Ins­pectoratului școlar județean, alți reprezentanți ai­ organelor de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, precum și un mare nu­măr de cadre didactice din mu­nicipiu și localitățile apropiate. Luînd cuvîntul în cadrul adunării, tovarășul Trandafir Cocîrlă a a­­dresat educatorilor, învățătorilor și profesorilor salutul Comitetului județean de partid și al Consiliu­lui popular județean, felicitîndu-i pentru rezultatele obținute în munca la catedră. Infățișînd pers­pectivele deosebite pe care le are județul Caraș-Severin din punct de vedere economic, social și e­­dilitar, primul secretar a arătat necesitatea ca educatorii să insu­fle elevilor dragostea pentru locurile natale, dorința de a con­tribui la traducerea în viață, prin forțe proprii a obiectivelor stabi­lite de conducerea de partid și de stat pentru această parte a țării. Școala­ are un rol deosebit în educarea tinerei generații, în formarea cadrelor necesare eco­nomiei naționale, ea trebuie să fie permanent la înălțimea nobilei sale misiuni. Un moment emoționant l-a constituit apariția la tribună a u­­nui grup de pionieri care au mul­țumit din inimă partidului pen­tru grija purtată tinerei genera­ții, au adresat cuvinte calde ca­drelor didactice. In cuvîntul său, tovarășul prof. Nicolae Păunescu, inspectorul ge­­­­neral al Inspectoratului școlar ju­dețean, a relevat rezultatele bune obținute de profesorii, învățătorii și educatorii din județ și a citire Decretului Consiliului dat de Stat prin care au fost conferite distincții unor cadre didactice pentru activitatea școlară. Au fost acordate titlul de profesor eme­rit profesorului Bujor Jumanca, de la Liceul nr. 1 din Caransebeș, Ordinul Muncii, clasa a IlI-a, pro­fesorului Ioan Groza, directorul Liceului din Oțelu Roșu, ordinul Meritul cultural, clasa a IlI-a, profesoarei Maria Calmuschi, Me­dalia Muncii profesorilor și în­vățătorilor : Gh. Giurginca, Școa­la generală Petnic, Rozalia Käst­­ner, Școala generală nr. 1 Reșița, Tiberiu­ Ogrin, directorul Casei de copii din Vărădia, Andrei Dănilă, directorul Liceului din Bozovici. A fost­­ acordat, de asemenea, ti­tlul de evidențiat unui mare nu­măr de cadre didactice. Tovarășul Mircea Mihailovici, președintele Comitetului munici­pal al Organizației Pionierilor, a înmînat apoi distincții din partea Consiliului Național al Organiza­ției Pionierilor, iar tovarășul Con­stantin Pop, președintele sindica­tului învățămînt Reșița, a înmî­­nat premiile și diplomele obținu­te de formațiile culturale ale ca­drelor didactice din Reșița la cel de-al X-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori „Omagiu partidului" și la cel de-al VI-lea Festival de teatru I.L. Caragiale. Luînd cuvîntul în numele celor evidențiați, profesoara Maria Cal­muschi a mulțumit conducerii de partid și de stat pentru distinc­țiile acordate, pentru atenția ma­nifestată față de slujitorii școlii. După adunarea festivă a avut loc un recital susținut de elevii și ca­drele didactice de la Școala ge­nerală de muzică din Reșița. Festivități consacrate „Zilei în­vățătorului" au avut loc în cursul zilei de ieri și în localitățile Ca­ransebeș, Moldova Nouă, Oravița și Bozovici. (CMtlim­or« la fxtg. • 3-6) Situația era extrem de compli­cată. Un inconvenient de aseme­nea factură nu se mai ivise de prin 1963. Dar, în vremea aceea aglomeratoriștilor le lipsea expe­riența. Secția, agregatele erau noi. Ei toți la început de drum, într-o profesiune care nu se practicase încă la Reșița. Le-a trebuit mult pînă să dibuie defecțiunea era legată de multicicloane, care A­­cum însă, scăderea producției, de la o zi la alta mai pronunțată, nu putea fi nici justificată, nici ac­ceptată, întregul colectiv fierbea, căutînd soluții. — Să fi revenit în actualitate iarăși multicicloanele ? — De vină s-ar putea să fie și colectoarele. — De ce să nu ne gîndim și la camerele de aspirație ? Și ele ar putea genera... Discuții, păreri,, căutări. Ziua, noaptea, în fiecare schimb. Con­ducerea secției, comuniștii, s-au sfătuit și au hotărît să verifice multicicloanele, de unde părea că se ivește neajunsul. Nimeni nu s-a dat înapoi deși acțiunea era complexă, implicînd efort, cute­zanță. Constantin Troie, Petru Costa, Gheorghe Costache, Dumi­tru Mutașcu, Ion Mladin, Petru Păleanu, Rudolf Șu­ka, Nicolae Gligor, Gheorghe Vuia, Ion Arde­­leanu, inginerul Marian Calapod sau maiștrii Ion Ienea, Flo­rea Fu­­gaciu, Heinrich Stritter, Traian Păun sau Otto Breuer, n-au ezitat să fie în primele rînduri la efec­tuarea operațiilor de curățire a e­­lementelor de epurare a gazelor. Dar, de la un fir s-a ajuns la zeci, la sute, pentru că neajunsul se lă­sa greu dibuit, avînd însă con­secințe mereu mai grave în scă­derea producției de aglomerat, a productivității și, desigur, mai de­parte pe fluxul tehnologic, a pro­ducției de fontă și oțel. S-a ajuns la o acțiune generală de revizuire și sondaje. Sudorii, între care Constantin Neanu, Gheorghe Cris­­tescu, Iulian Bob, și lăcătușii : Be­be Cărăvan, Pascal Marin, Vasile Roșea urmăreau la conductele de colectare a gazelor și la camerele de aspirație închiderea oricărui o­­rificiu, spre a înlătura aspirațiile false de aer. Și totuși, rezultatul nu ducea spre ceea ce doreau oa­menii. — Să verificăm și canalul de fum de la coș. S-ar putea ca aco­lo să fie... Ideea a fost exprimată de mais­trul Radu Pascal, om din sectorul de întreținere, despre care aglo­­meratoriștii știu că, în calitatea-i de comunist, nu-și găsește nici­odată aStîmpăr pînă nu rezolvă ceea ce lezează într-un fel sau al­tul activitatea colectivului. Se­­ ri­dicau însă și aici probleme, erau incertitudini. Cît timp va dura lucrul acolo ? Și cine să-l facă ? N-o să se piardă și mai mult la producție ? Calcule pro și contra, ca și opi­niile, ca și argumentele. — V-aș ruga să-mi încredințați mie și formației pe care o conduc lucrul la canalul de fum. Atît a spus omul care, toți o știu, vrea să fie permanent acolo unde e mai greu. A apucat piem­­nierul în mîini, ca minerii și început să sape în pereții de­­ beton,­cu strat gros de peste o ju­mătate de metru. Același­­ lucru, adică săpătură în peretele cana­lului de fum, urmînd exemplul maistrului comunist, l-a făcut și șeful de echipă Pascal Marin. L-au urmat apoi și ceilalți­i Ion Simeria și Dorin Clement cu e­­chipele lor, ba chiar și lăcătușul Dănilă Daia, despre care se știa că este ceva mai îndărătnic. Se cerea recîștigarea pierdut, pentru a putea timpului repune întreaga fabricație în cursul ei fi­resc, de productivitate înaltă, pen­tru deservirea furnalului cu aglo­merat în cantități sporite, de ca­litate. Și betonul a cedat în timp ce, la suprafață, s-au pregătit deja­ cofrajele lucrărilor de la gu­ra de vizitare. Și tocmai aici era ILIE ROGOBETE NICOLAE CATANA "Plămăditorii „plinii“ furnalelor IN PAGINA A III-A Pe șantierele de construcții: Mare putere productivă, dar și considerabile rezerve numii Aprovizionarea e bună. Spiritul comercial Este un lucru îndeobște recu­noscut că în modul cum se pre­zintă magazinele, piața, se reflec­tă roadele muncii lucrătorilor din agricultură, din industria alimen­tară, din comerț. In numeroase articole, anchete publicate în pa­ginile ziarului nostru, am analizat modul în care se acționează pen­tru a asigura o aprovizionare co­respunzătoare populației. Ieri ne-am aflat din nou alături de organele de control pe care le-am însoțit în mai multe maga­zine din Reșița. O primă obser­vație , se poate aprecia că în ge­neral toate unitățile comerciale vizitate ofereau cumpărătorilor o gamă largă de produse agro-ali­­mentare , începînd cu preparate­le de carne, brînză telemea, caș­caval, brînzeturi proaspete și to­pite, diverse preparate de carne și terminînd cu varză, roșii, do­vlecei, castraveți, cartofi, pier­sici etc., etc. De asemenea în de­pozitele întreprinderii cu ridicata existau suficiente cantități de produse alimentare și de legume și fructe. Am întîlnit — și putem afirma, cu toată certitudinea — cantități suficiente de produse de strict­­ necesitate, care satisfac în buna măsură cerințele curente ale populației. Dar — din păcate mai este și un dar! — ne-a fost dat­­ să auzim și dialoguri de asemenea natură : — Ați auzit, vine controlul în noi ? — Puneți mîna, treceți la tre­a­­bă, dacă ne vede așa ? Plinind alături de constatările menționate mai sus asemenea te­meri, se naște o întrebare justi­ficată : oare ce a generat o atare atmosferă: de ce se tem comer­cianții de control ? Răspunsul nu ne-a fost greu să-l aflăm. L-am căpătat pe loc, vizitînd și anali­zând mai profund activitatea co­mercială din magazine. Am pășit mai întîi pragul magazinului nr. 59. Aici, preparatele de carne lipseau aproape cu desăvârșire. Glisul pus în consum era „vizitat“, din loc un deficitar­ loc, de diverse vietăți, pur și simplu infestat fără să se sesi­zeze vreunul dintre lucrătorii co­merciali.. Untul și margarina e­­rau, dar... nu la vânzare. Gîndacii se plimbau în voie prin magazin ; la sesizările cum­părătorilor privind încălcările re­­­­gulilor de comerț aflate în condi­că din 16, 25, 26 aprilie, nimeni nu a răspuns. Iată că gestionarii au motive să nu vadă cu ochi buni controlul Unitatea nr.2 de mezeluri brîn­zeturi ca și magazinul cu auto­servire sunt în general bine a­­provizionate : articole de băcă­nie, băuturi, preparate de carne, produse lactate așteaptă clienții. In postura unor cumpărători obiș­nuiți ne adresăm unei vânză­toare : — Brînză telemea aveți ? — N-avem tovarășe. N-am crezut și am pătruns în magazie. Aveam și motive să nu credem. In depozitul de mină dăm peste butoaie întregi de brînză. TUDOR IONESCU CORNEL JIANU (Continuare în pag. a 2-a) Tovarășului L. S. BREJNEV, Secretar general al C.C. al P.C.US. Tovarășului N. V. PODGORNÍI, Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarășului A. N. KOSIGHIN, Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Dragi tovarăși, MOSCOVA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, poporului român și al nostru personal, vă exprimăm dv„ poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîhnire și condoleanțe în legătură cu încetarea tragică din viață a piloților­­cosmonauți Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov și Viktor Pa­­țaev, căzuți eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredințată. Piloții-cosmonauți Dobrovolski, Volkov și Pațaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegație, au realizat, prin joncțiunea navei cosmice ,,Soiuz­ l­“ cu stația „Saliut”, pentru prima dată în is­toria cosmonauticii, o stație științifică orbitală pilotată­, au efectuat un amplu program de cercetări și experimente tehnico-științifice și medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuție de mare în­semnătate a științei și tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor or­bitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteți întreaga noastră compasiune a miliilor cosmonauților eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România )

Next