Flamura, august 1971 (Anul 18, nr. 2089-2114)

1971-08-01 / nr. 2089

............- - ■••■ [UNK]•■•••••••■•••■••••■•■•■ [UNK]a ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, Nr. 2089 DUMINICĂ, 1 AUGUST 1971 Prin generalizarea schimbului II Fără investiții, producție sporită • Teoretic, problemele sunt clare, aplicarea decur­se însă greoi • Dinamica ultimilor cinci ani ilustrează o rezervă potențială • în sec­țiile de bază, schimbul doi nu reprezintă nici 50 la sută din cel principal tîi și întîi, de natură economi­că. Printr-o încărcare a mașini­lor în toate schimburile ajungem să realizăm o producție supli­mentară fără alte investiții de utilaje, ceea ce în situația con­cretă de la noi din țară înseam­nă o folosire mai chibzuită sumelor alocate de stat dezvol­a­tării forțelor de producție pe întregul teritoriu al țării. Unele calcule ale economiștilor eviden­țiază că la nivelul țării mărirea coeficientului de schimb cu 0,1 la sută înseamnă o producție suplimentară de peste 10 milioa­ne lei. Firește, în susținerea ideii se pot aduce și alte argu­mente de natură economică sau socială. Dar din discuțiile avute cu unele cadre din întreprinderi­le industriale ale județului nos­tru reiese că teoretic aspectele sunt cunoscute și răscunoscute. În unele unități, cum este bună­oară Uzina constructoare de ma­șini din Reșița, s-a și demarat o amplă acțiune pentru creșterea efectivă și reală a coeficientu­lui de schimburi, retrospectiv evoluția Dacă privim indicatoru­lui, este de menționat următoa­rea situație: la total salariați 1966 — 1,57, un an mai tîrziu 1,63, apoi 1,71, din nou 1,67 ca. Secretarul general al partidu­lui nostru s-a referit în repeta­te rînduri la necesitatea genera­lizării schimbului doi. Argumen­tele care pledează în favoarea u­­nei asemenea acțiuni sînt, în­ în 1970, să salte la 1,80, iar pe șase luni la 1,84. Dacă avem în atenție doar mașinile, procentul oscilează pînă în 1970 în jurul mediei de sarte la 2,16. 2, ca în acest an să Măsurile luate în secțiile de bază vor duce la creștere progresivă a acestui mn­o­dice. Așa cum ne-a relatat într-o discuție secretarul comitetului de partid pe uzină, tovarășul Ion Cazacu, organizațiile de bază au fost îndrumate să studieze amă­nunțit situația la fiecare mașină în parte, urmărindu-se atît indi­cele de utilizare atins, cît și po­sibilitatea ca un muncitor să lu­creze pe două strunguri, freze sau raboteze. — Dintr-o sumară analiză — ne spunea maistrul principal Titus Frunzăverde, de la secția motoare Diesel — reiese că sunt posibilități ca și secția noas­tră să-și echilibreze schimburile. După părerea mea, randamentul ar fi mult mai mare, dacă am avea două schimburi echilibra­te. Subscriem întrutotul acestei o­­pinii, mai ales că în unele sec­ții ale uzinei există o folosire mai puțin rațională a forței de muncă. Ne vom susține punctul de vedere cu cîteva cifre. În secția motoare Diesel, în schim­bul principal la mașinile unelte lucrează 235 de muncitori, după­­am­iază 138,­ iar noaptea* 98. Re­­­zultă deci, că raporturile nu sunt cele mai optime. Cu unele mici modificări, pro­porțiile se mențin și la nivelul uzinei. Cauza provine de acolo EUGEN FIERARU (Continuare în pag. a 2-a) Inițiative rodnice Aici, la Ramna, în fiecare casă locuiește un angajat la u­­zinele din copiii sînt, Reșița sau Bocșa, aproape toți, în­scriși la școli profesionale, li­cee, facultăți. Comuna și-a schimbat înfățișarea în așa măsură încît — te convinge orice localnic — cu greu ar putea-o recunoaște un­ om ple­cat de 10—15 ani din sat. Din fiecare poartă, în zori un băr­bat ia calea uzinei; femeile însă rămîn acasă. Și vrednicia lor o descifrezi în rezultatele bune ale cooperativei agricole, de producție, in pulsul viu al vieții culturale din sat, cu re­nume ce a depășit hotarele județului. — tn acest an, cele 15 ha de grădină ale C.A.P. au dat rezultate care depășesc cu mult recoltele anilor trecuți, semn că toate cele 30 de femei din brigada legumicolă își fac datoria cu pasiune — a ținut să mă asigure comunista Elena Brumaru, președinta comitetu­lui comunal al femeilor. Noile măsuri privind modalitățile de retribuire a țăranilor coopera­tori — a continuat apoi —­­își dovedesc eficiența prin înaltul grad de cointeresare a tuturor lucrătoarelor. Brigăzile de cîmp au efectuat la timp lucrările agricole, astfel că am depășit producția de grîu cu aproximativ 100 kg la hectar. Sectorul zootehnic înregistrea­ză succese asemănătoare, iar meritul se revine în bună mă­sură și cooperatoarelor Iuliana Călinar și Ana Vezoc. Cu sprijinul bibliotecarei Mi­lena Popovici au fost organi­­zate frumoase simpozioane, in­formări politice, seri literare, iar de o vreme încoace s-a încetățenit organizarea foii ti­­neretului. Legătura cu școala are și ea efecte pozitive, ma­terializate in prezența masivă a sătencelor la unele consfă­­tuiri și dezbateri pe teme e­­ducative. In acest­ sens, amin­tim expunerea asistentei medi­cale Valeria Miloș, „Rolul ma­mei în educarea tinerelor rele“, activitatea obștească susținută depusă de învățătoarele Ele­na Arjoca și Petra Vezoc. In mobilizarea femeilor la munca patriotică s-a ținut sea­ma de importanța prioritară a lucrărilor campanie­i, iar munca de la om la om a fost privită cu multă seriozitate. Maria Novac, de pildă, a do­vedit calități deosebite în ac­țiunea de mobilizare a local­nicelor la activitatea de înfru­musețare a comunei.­­ Adevărul este că mai a­­vem multe de făcut pentru a le convinge pe unele mame că greșesc ținîndu-le pe fiicele lor acasă. Trebuie să înțelea­gă și ele că munca este o cinste pentru fiecare din noi, de Realizări, gînduri și planuri perspectivă. Toate contu­rează imaginea unui comitet al femeilor activ, receptiv la problemele contemporaneității. VIORICA BĂLTEANU 4 PAGINI, 30 BANI :i!ll!l!!!llll!illlll!lll in pagina a Iii-a SĂPTAMÎNA CULTURALĂ • Spectacolul brigăzii artistice de agitație, mij­loc de educație comunistă • Ab­sențe în filmul pionieresc q La rampă cu... Dan Turbatu · Dan Rotaru —Plînsul oglinzilor ill!lll!llll!lil­l!lllllll­ l!lllllll­l!^ ANCHETĂ „FUMURI“ DRUMUL FĂRĂ IEȘIRE AL NECINSTEI ȘI PARAZITISMULUI Conform normelor generale a­­le societății noastre, unica sursă de venituri pentru toți membrii societății trebuie să fie munca, a­­portul efectiv în sfera producției materiale, a științei, învățămîn­­tului, culturii. La rîndul său, statul ocrotește veniturile și eco­nomiile provenite din muncă și celelalte bunuri care, potrivit Constituției țării, pot forma o­­biect al dreptului de proprieta­te personală. Există însă cazuri cînd, datorită mentalității retro­grade în conștiința unora, a unor vechi moravuri, se manifestă a­­numite fenomene negative în procesul dezvoltării noastre so­ciale, cum este și tendința de înavuțire a unor persoane, de acumulare de bunuri prin alte mijloace decît prin munca cinsti­tă. Asemenea interese egoiste, străine societății și principiilor de echitate și justiție socială, au fost semnalate și la unele per­soane din județul nostru. Să ne oprim la cazul Lucreției Boti­­ciu, locuitoare a orașului Oțelu Roșu. Cercetările întreprinse privitor la bunurile personale agonisite în munca depusă, neconcordanță cu cuprind zeci și zeci de file, declarații, procese verbale, expertize, state de plată, chitanțe etc. — deci acte cu ca­racter juridic care confirmă fără putință de tăgadă prove­niența dubioasă a acestora, într-o perioadă relativ,scurtă, de numai opt ani. Să vedem însă cine este Lucreția Boticiu și pentru ce motive a fost acționată în ju­decată potrivit Legii nr. 18/1968. De loc este de prin părțile Hunedoarei. In august 196­5 — după ce a lucrat timp de trei ani ca ospătară la Hunedoa­ra — se stabilește la Oțelu Roșu. Nimeni, sau aproape nimeni din orașul siderurgiștilor de pe Bistra nu o cunoștea. In cei cinci ani scurși, n-a ocupat nici un serviciu permanent, în 1968, doar pentru cîteva luni a în­deplinit funcția de operatoare la centrala telefonică din localitate, suplinind unele operatoare aflate în concediu. Și totuși, dincolo de faptul că nu avea nici un venit, bunurile ei sporeau de la o lu­nă la alta, încît — și pe bună dreptate — localitate l­a opinia publică din întrebat cu nedu­merire: „De unde?". La început a cumpărat cu suma de 52 000 lei (oare numai atît ? Majorita­tea cetățenilor­­ din localitate știu de 90 000 lei) o casă aproa­pe nouă, pe strada Republicii, la numărul 32, de la Vasile Ni­codimescu, apoi și-a adus și părinții în Oțelu Roșu (tatăl pensionar, cu o pensie lunară de 668 lei) pe care, la puțin timp, îi vedem „proprietari" ai­ imobilului de pe strada Hațegu­lui, numărul 3, cumpărat cu 62 000 lei, de la Mladenko Bur­­chici. Dar fosta ospătară nu se oprește aici și vrea cu tot dina­dinsul să aibă „la scară" și o mașină nou-nouță. Astfel, în primăvara anului 1967 depune la C.E.C. contravaloarea unui auto­turism Skoda MB, iar în luna de­cembrie a aceluiași an primește mașina. De­ acum, fosta lucră­toare în comerțul hunedorean, L.B., putea fi văzută zilnic la volanul elegantului ei autotu­rism. La toate acestea mai tre­buie­­ să adăugăm și faptul că bunurile din gospodăria perso­nală,­ construirea garajului și al­te dependințe trec, ca valoare, de 125.000 lei. Dar să înșirăm cî­teva din obiectele trecute în pro­cesul verbal de sechestru asigu­rător: două garnituri mobilă, te­levizor, radio, frigider, picup, bijuterii (în valoare de 25 000 lei), 12 tablouri mari în ulei, 11 trofee de vînătoare (evaluate la 6 000 lei), o pușcă de vînătoa­re, una de tir (!) etc., etc. Fără îndoială că averea „de peste noapte" a Lucreției B. n-a putut rămîne neobservată de concetățenii ei. Astfel, a fost se­sizată comisia județeană pentru controlul unor bunuri ale per­soanelor fizice, bunuri care au CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. a 2-a) RESPONSABILITATE ÎNALTĂ in munca de partid In actuala etapă de dezvoltare a patriei noastre, comuna este confruntată permanent cu o mul­titudine de probleme, care tre­buie cunoscute și rezolvate ope­rativ. Deoarece cumulez func­țiile de secretar al comitetu­lui comunal și pe aceea de pri­mar al comunei Lăpușnicel, aceasta îmi permite să abor­dez sarcinile atît din punctul de vedere al preocupărilor comitetu­lui de partid, cît și ale consi­liului popular. Aceste două funcții pot fi îndeplinite în bu­ne condițiuni numai dacă reușim să angajăm, în acțiunile pe care le declanșăm, organizațiile de bază ale partidului, dacă îmbi­năm rațional munca politică cu cea economică și administrativă. Cunoscînd necesitățile reale ce le ridică viața, am reușit să fixăm în fiecare sat ce anume trebuie întreprins pentru reali­zarea sarcinilor stabilite de Con­ferința Națională și Congresul al X-lea al P.C.R. privind siste­matizarea localităților rurale, ri­dicarea gradului de urbanizare a acestora. Nu era o treabă u­­șoară, începutul l-a făcut comi­sia pentru problemele economice a comitetului de partid, care a efectuat un studiu în comună. Propunerile făcute de această comisie au constituit obiectul u­­nor ample discuții și dezbateri în plenara lărgită a comitetului co­munal de partid, în adunările or­ganizațiilor de bază, în adună­rile populare organizate pe sate și pe circumscripții cu cetățenii. Avînd de acum o imagine clară asupra obiectivelor ce trebuie în­făptuite, am delimitat sarcinile ce revin comitetului de partid, organizațiilor subordonate și consiliului popular. Prin efortul conjugat al comu­niștilor, al tuturor cetățenilor, angajamentele luate au fost în­deplinite și depășite: într-un timp relativ scurt s-au construit 1 500 mp trotuare (avem astăzi în total 5 500 mp), 3 fîntîni publice, 3 poduri de lemn în sa­tul Pîrvova, au fost reparate și întreținute drumuri pe o dis­tanță de 6 000 metri liniari altele. Aș dori să subliniez acti­­i­vitatea plină de răspundere a organizațiilor de partid din sa­tul Lăpușnicel și­ instituții comu­nale, care au­ reușit numai în cîteva zile să mobilizeze, îm­preună cu deputații, un număr de peste 600 de cetățeni la de­molarea unei clădiri vechi în vederea eliberării terenului pen­tru începerea uului cultural și construcției cămi­n consiliului popular, cît și la terminarea prin muncă patriotică a noii stațiuni de montă. Numai la această lu­crare s-au realizat economii de 42 589 lei. Asciloarea totală economiilo^l^Bținute prin mun­­a patrii^^^V atît la lucrările calificate, la cele necalifi­cate, depășește 600 000 lei. Aceasta este numai o latură a muncii noastre. Spuneam la în­ceput că astăzi comuna este con­fruntată cu o multitudine de probleme care trebuie cunoscute și rezolvate la timp. Ținînd o legătură permanentă cu masa membrilor de partid și cu cetă­țenii, avem posibilitatea să fim informați asupra diferitelor as­pecte pozitive și negative din munca lor, să intervenim pen­tru a rezolva, în funcție de ur­gență, propunerile și sugestiile. Metodele sunt multiple: audiențe PETRU RAUȚI secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Lăpușnicel 0 Continuare In pag. a 2-a) 1 ■ Comunicatul Agen­­­­ției TASS în legătură­­ cu evenimentele din­­ Sudan ■ Declarațiile­­ președintelui Repu­­­­blicii Chile ■ Stagna­­­­re și inflație — cores­­■­pondență ■ Pete ne- I­gre în „Cartea Albă" ■ „Apollo — 15" a s­alurizat cu succes pe I Selene, întîia zi de­­ activitate a cosmona­­­­uților ■ Alte telegra­­­­me din actualitatea in­­­­ternațională, în pagi­­­­na a IV-a Așa cum se știe, peisajul industrial al orașului Caran­sebeș s-a îmbogățit începînd din acest an cu o nouă și mo­dernă capacitate de producție: uzina de construcții metali­ce. In clișeu vă prezentăm o imagine a uneia dintre halele acestei unități, intrată în exploatare în prima etapă. Foto : ION CARDOȘ Noi mașini și utilaje pentru agricultură Perioada parcursă din acest prim an al noului cincinal a fost rodnică și pentru colectivul de muncă al Uzinei de utilaj de morărit din Topleț. Asigurînd o bază trainică producției din 1971, muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au reușit lună de lună să-și depășească sarcinile de plan, in condițiile unei eficiente economice tot mai bune. De remarcat că în prima jumătate a anului curent au fost îndeplinite integral și prevederile planului tehnic, fiind asi­milate — la termenele scadente și chiar în avans — o se­rie de mașini și utilaje noi necesare agriculturii noastre in continuă dezvoltare și mecanizare. între acestea se numără batoza mecanică pentru porumb, nivelatorul tractat NT 2,8, moara cu ciocane universală, cultivatorul purtat pen­tru livadă, moara cu ciocane pentru furaje și altele. Pînă la sfîrșitul anului, gama acestora se va îmbogăți cu alte noi tipuri. I \ nitatea „Bicentenaria" la a ' doua ediție Azi dimineață a ieșit de­­ sub tipar­toaia volantă ju­biliară nr. 2, „Bicentenaria",­­ turnata de Comitetul de partid­­ și Consiliul de administrație , al C.S. Reșița, făcînd parte din amplul program de mani­­­­festări prilejuit de împlini­­­­rea a două secole de la în­ființarea uzinelor reșițene. Din cuprinsul foii desprindem grupajul de „Gînduri omagia­le despre Reșița și reșițeni“, în care — pe spațiul a două pagini — oameni cres­cuți și formați la școala pro­ducției reșițene, vorbesc des­pre anii petrecuți în uzină, despre faptele lor de muncă. O altă pagină, „Secvențe de istorie ilustrată“, cuprinde i­­magini ce vorbesc de începu­turile metalurgiei pe aceste meleaguri, precum și relatări și știri de la manifestările care au avut loc în ultimele săptămîni in combinat. Construcții de drumuri Cetățenii comunei Prigor au raportat de curînd realizări importante în activitatea de înfrumusețare și bună gospo­dărire. Dintre acestea am re­ținut amenajarea a 1000 me­tri liniari drum comunal, re­­condiționarea a 450 m de drum în raza satului Borlo­­venii Vechi și a 560 m la centrul de comună. Succesul cîștigă în importanță dacă adăugăm că prin participa­rea localnicilor s-au obținut economii în valoare de peste 120 000 lei. Parc auto modern Pe un teren viran din apro­pierea fabricii de pîine din Caransebeș a fost deschis de­unăzi un șantier. Este vorba de construcția unui modern parc auto, aparținînd între­prinderii teritoriale economice județene a cooperației de con­sum. Cu o capacitate de 50 autovehicule, parcul va dis­pune de instalații și mijloace adecvate curentă a pentru întreținerea mașinilor (atelier mecanic, pompă de spălat, gresar etc.), ceea ce va con­tribui la exploatarea raționa­lă a zestrei de autovehicule a unității. Lucrările sînt execu­tate în regie proprie, ceea ce determină atît scurtarea ter­­­menului de construcție, cît și realizarea acestora cu cheltu­ieli bănești­ minime. Lumină în toate casele Răspunzînd chemării depu­taților, cetățenii din Bărbosu — sat aparținător comunei Ramna — au confecționat și transportat prin muncă pa­triotică 40 de stîlpi nece­sari electrificării ultimelor două străzi din localitate. Pî­nă la sfîrșitul acestui an lu­crarea va fi terminată și lu­mina va arde în toate casele așezării dintre coline.­ ­ Eforturi răsplătite . Preocuparea siderurgiștilor reșițeni de a gospodări cît mai bine materiile prime cu­noaște o deosebită amploare. Ilustrative sunt, în acest sens, eforturile depuse de jurna­­liști. Continuînd șirul căută­rilor în direcția economisirii cocsului, prin respectarea mai atentă a regimului de func­ționare a furnalelor, menți­nerea la un nivel ridicat a temperaturii aerului insuflat, asigurarea unei rețete tehno­logice constante, jurnaliștii au redus consumul de cocs — în perioada parcursă din a­­cest an —, cu 4,3 kg pe fie­care tonă de fontă elaborată. Cu cantitatea de cocs econo­misit se pot produce supli­mentar 2 000 tone de fontă. MEFWANE • ANGLIA. Laburiștii și aderarea la Piața comună Nu au fost numeroase mo­mentele din istoria politică a Marii Britanii cînd o proble­mă, chiar de interes major, să provoace o asemenea avalanșă de discuții, dezbateri, luări de atitudine etc., cum se întîm­­plă în prezent în legătură cu chestiunea aderării țării la Piața comună. Ajunsă punctul cheie al ultimelor campanii e­lectorale britanice, problema amintită a determinat o deose­bită fluctuație a polarizării simpatizanților și adversarilor aderării, în funcție de conjunc­tura politică și economică, in­ternă și externă, de care este legată o asemenea opțiune po­litică. Obținerea unor condi­ții, mai mult sau mai puțin de­zavantajoase, precum și prezen­tarea lor opiniei publice bri­tanice, au dus la o virtuală scindare a principalelor parti­de în sprijinitori (,,pro-euro­­penii") și adversari ai aderă­rii, atitudinea britanicilor, in general, nemăiținînd de apar­tenența lor la vreo grupare politică sau alta. Prin situația sa de partid de opoziție, Partidul laburist a fost mai expus unui asemenea fenomen. La aceasta a contri­buit într-o bună măsură și po­ziția, apreciată ca foarte am­biguă, a liderului laburist, Ha­rold Wilson, care, dintr-un promotor al ideii aderării, în urmă cu circa doi ani, se pre­zintă astăzi în postura unui „adversar“ al alăturării la „cei șase“. Desigur, Harold Wilson nu a afirmat niciodată că se opu­ne, pur și simplu, intrării An­gliei în Piața comună. Opozi­ția sa, de dată destul de re-V. M (Continuare în pag. a 4-a) ibJI »

Next