Flamura, august 1971 (Anul 18, nr. 2089-2114)
1971-08-01 / nr. 2089
............- - ■••■ [UNK]•■•••••••■•••■••••■•■•■ [UNK]a ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, Nr. 2089 DUMINICĂ, 1 AUGUST 1971 Prin generalizarea schimbului II Fără investiții, producție sporită • Teoretic, problemele sunt clare, aplicarea decurse însă greoi • Dinamica ultimilor cinci ani ilustrează o rezervă potențială • în secțiile de bază, schimbul doi nu reprezintă nici 50 la sută din cel principal tîi și întîi, de natură economică. Printr-o încărcare a mașinilor în toate schimburile ajungem să realizăm o producție suplimentară fără alte investiții de utilaje, ceea ce în situația concretă de la noi din țară înseamnă o folosire mai chibzuită sumelor alocate de stat dezvolatării forțelor de producție pe întregul teritoriu al țării. Unele calcule ale economiștilor evidențiază că la nivelul țării mărirea coeficientului de schimb cu 0,1 la sută înseamnă o producție suplimentară de peste 10 milioane lei. Firește, în susținerea ideii se pot aduce și alte argumente de natură economică sau socială. Dar din discuțiile avute cu unele cadre din întreprinderile industriale ale județului nostru reiese că teoretic aspectele sunt cunoscute și răscunoscute. În unele unități, cum este bunăoară Uzina constructoare de mașini din Reșița, s-a și demarat o amplă acțiune pentru creșterea efectivă și reală a coeficientului de schimburi, retrospectiv evoluția Dacă privim indicatorului, este de menționat următoarea situație: la total salariați 1966 — 1,57, un an mai tîrziu 1,63, apoi 1,71, din nou 1,67 ca. Secretarul general al partidului nostru s-a referit în repetate rînduri la necesitatea generalizării schimbului doi. Argumentele care pledează în favoarea unei asemenea acțiuni sînt, în în 1970, să salte la 1,80, iar pe șase luni la 1,84. Dacă avem în atenție doar mașinile, procentul oscilează pînă în 1970 în jurul mediei de sarte la 2,16. 2, ca în acest an să Măsurile luate în secțiile de bază vor duce la creștere progresivă a acestui mnodice. Așa cum ne-a relatat într-o discuție secretarul comitetului de partid pe uzină, tovarășul Ion Cazacu, organizațiile de bază au fost îndrumate să studieze amănunțit situația la fiecare mașină în parte, urmărindu-se atît indicele de utilizare atins, cît și posibilitatea ca un muncitor să lucreze pe două strunguri, freze sau raboteze. — Dintr-o sumară analiză — ne spunea maistrul principal Titus Frunzăverde, de la secția motoare Diesel — reiese că sunt posibilități ca și secția noastră să-și echilibreze schimburile. După părerea mea, randamentul ar fi mult mai mare, dacă am avea două schimburi echilibrate. Subscriem întrutotul acestei opinii, mai ales că în unele secții ale uzinei există o folosire mai puțin rațională a forței de muncă. Ne vom susține punctul de vedere cu cîteva cifre. În secția motoare Diesel, în schimbul principal la mașinile unelte lucrează 235 de muncitori, dupăamiază 138, iar noaptea* 98. Rezultă deci, că raporturile nu sunt cele mai optime. Cu unele mici modificări, proporțiile se mențin și la nivelul uzinei. Cauza provine de acolo EUGEN FIERARU (Continuare în pag. a 2-a) Inițiative rodnice Aici, la Ramna, în fiecare casă locuiește un angajat la uzinele din copiii sînt, Reșița sau Bocșa, aproape toți, înscriși la școli profesionale, licee, facultăți. Comuna și-a schimbat înfățișarea în așa măsură încît — te convinge orice localnic — cu greu ar putea-o recunoaște un om plecat de 10—15 ani din sat. Din fiecare poartă, în zori un bărbat ia calea uzinei; femeile însă rămîn acasă. Și vrednicia lor o descifrezi în rezultatele bune ale cooperativei agricole, de producție, in pulsul viu al vieții culturale din sat, cu renume ce a depășit hotarele județului. — tn acest an, cele 15 ha de grădină ale C.A.P. au dat rezultate care depășesc cu mult recoltele anilor trecuți, semn că toate cele 30 de femei din brigada legumicolă își fac datoria cu pasiune — a ținut să mă asigure comunista Elena Brumaru, președinta comitetului comunal al femeilor. Noile măsuri privind modalitățile de retribuire a țăranilor cooperatori — a continuat apoi —își dovedesc eficiența prin înaltul grad de cointeresare a tuturor lucrătoarelor. Brigăzile de cîmp au efectuat la timp lucrările agricole, astfel că am depășit producția de grîu cu aproximativ 100 kg la hectar. Sectorul zootehnic înregistrează succese asemănătoare, iar meritul se revine în bună măsură și cooperatoarelor Iuliana Călinar și Ana Vezoc. Cu sprijinul bibliotecarei Milena Popovici au fost organizate frumoase simpozioane, informări politice, seri literare, iar de o vreme încoace s-a încetățenit organizarea foii tineretului. Legătura cu școala are și ea efecte pozitive, materializate in prezența masivă a sătencelor la unele consfătuiri și dezbateri pe teme educative. In acest sens, amintim expunerea asistentei medicale Valeria Miloș, „Rolul mamei în educarea tinerelor rele“, activitatea obștească susținută depusă de învățătoarele Elena Arjoca și Petra Vezoc. In mobilizarea femeilor la munca patriotică s-a ținut seama de importanța prioritară a lucrărilor campaniei, iar munca de la om la om a fost privită cu multă seriozitate. Maria Novac, de pildă, a dovedit calități deosebite în acțiunea de mobilizare a localnicelor la activitatea de înfrumusețare a comunei. Adevărul este că mai avem multe de făcut pentru a le convinge pe unele mame că greșesc ținîndu-le pe fiicele lor acasă. Trebuie să înțeleagă și ele că munca este o cinste pentru fiecare din noi, de Realizări, gînduri și planuri perspectivă. Toate conturează imaginea unui comitet al femeilor activ, receptiv la problemele contemporaneității. VIORICA BĂLTEANU 4 PAGINI, 30 BANI :i!ll!l!!!llll!illlll!lll in pagina a Iii-a SĂPTAMÎNA CULTURALĂ • Spectacolul brigăzii artistice de agitație, mijloc de educație comunistă • Absențe în filmul pionieresc q La rampă cu... Dan Turbatu · Dan Rotaru —Plînsul oglinzilor ill!lll!llll!lill!lllllll l!llllllll!^ ANCHETĂ „FUMURI“ DRUMUL FĂRĂ IEȘIRE AL NECINSTEI ȘI PARAZITISMULUI Conform normelor generale ale societății noastre, unica sursă de venituri pentru toți membrii societății trebuie să fie munca, aportul efectiv în sfera producției materiale, a științei, învățămîntului, culturii. La rîndul său, statul ocrotește veniturile și economiile provenite din muncă și celelalte bunuri care, potrivit Constituției țării, pot forma obiect al dreptului de proprietate personală. Există însă cazuri cînd, datorită mentalității retrograde în conștiința unora, a unor vechi moravuri, se manifestă anumite fenomene negative în procesul dezvoltării noastre sociale, cum este și tendința de înavuțire a unor persoane, de acumulare de bunuri prin alte mijloace decît prin munca cinstită. Asemenea interese egoiste, străine societății și principiilor de echitate și justiție socială, au fost semnalate și la unele persoane din județul nostru. Să ne oprim la cazul Lucreției Boticiu, locuitoare a orașului Oțelu Roșu. Cercetările întreprinse privitor la bunurile personale agonisite în munca depusă, neconcordanță cu cuprind zeci și zeci de file, declarații, procese verbale, expertize, state de plată, chitanțe etc. — deci acte cu caracter juridic care confirmă fără putință de tăgadă proveniența dubioasă a acestora, într-o perioadă relativ,scurtă, de numai opt ani. Să vedem însă cine este Lucreția Boticiu și pentru ce motive a fost acționată în judecată potrivit Legii nr. 18/1968. De loc este de prin părțile Hunedoarei. In august 1965 — după ce a lucrat timp de trei ani ca ospătară la Hunedoara — se stabilește la Oțelu Roșu. Nimeni, sau aproape nimeni din orașul siderurgiștilor de pe Bistra nu o cunoștea. In cei cinci ani scurși, n-a ocupat nici un serviciu permanent, în 1968, doar pentru cîteva luni a îndeplinit funcția de operatoare la centrala telefonică din localitate, suplinind unele operatoare aflate în concediu. Și totuși, dincolo de faptul că nu avea nici un venit, bunurile ei sporeau de la o lună la alta, încît — și pe bună dreptate — localitate la opinia publică din întrebat cu nedumerire: „De unde?". La început a cumpărat cu suma de 52 000 lei (oare numai atît ? Majoritatea cetățenilor din localitate știu de 90 000 lei) o casă aproape nouă, pe strada Republicii, la numărul 32, de la Vasile Nicodimescu, apoi și-a adus și părinții în Oțelu Roșu (tatăl pensionar, cu o pensie lunară de 668 lei) pe care, la puțin timp, îi vedem „proprietari" ai imobilului de pe strada Hațegului, numărul 3, cumpărat cu 62 000 lei, de la Mladenko Burchici. Dar fosta ospătară nu se oprește aici și vrea cu tot dinadinsul să aibă „la scară" și o mașină nou-nouță. Astfel, în primăvara anului 1967 depune la C.E.C. contravaloarea unui autoturism Skoda MB, iar în luna decembrie a aceluiași an primește mașina. De acum, fosta lucrătoare în comerțul hunedorean, L.B., putea fi văzută zilnic la volanul elegantului ei autoturism. La toate acestea mai trebuie să adăugăm și faptul că bunurile din gospodăria personală, construirea garajului și alte dependințe trec, ca valoare, de 125.000 lei. Dar să înșirăm cîteva din obiectele trecute în procesul verbal de sechestru asigurător: două garnituri mobilă, televizor, radio, frigider, picup, bijuterii (în valoare de 25 000 lei), 12 tablouri mari în ulei, 11 trofee de vînătoare (evaluate la 6 000 lei), o pușcă de vînătoare, una de tir (!) etc., etc. Fără îndoială că averea „de peste noapte" a Lucreției B. n-a putut rămîne neobservată de concetățenii ei. Astfel, a fost sesizată comisia județeană pentru controlul unor bunuri ale persoanelor fizice, bunuri care au CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. a 2-a) RESPONSABILITATE ÎNALTĂ in munca de partid In actuala etapă de dezvoltare a patriei noastre, comuna este confruntată permanent cu o multitudine de probleme, care trebuie cunoscute și rezolvate operativ. Deoarece cumulez funcțiile de secretar al comitetului comunal și pe aceea de primar al comunei Lăpușnicel, aceasta îmi permite să abordez sarcinile atît din punctul de vedere al preocupărilor comitetului de partid, cît și ale consiliului popular. Aceste două funcții pot fi îndeplinite în bune condițiuni numai dacă reușim să angajăm, în acțiunile pe care le declanșăm, organizațiile de bază ale partidului, dacă îmbinăm rațional munca politică cu cea economică și administrativă. Cunoscînd necesitățile reale ce le ridică viața, am reușit să fixăm în fiecare sat ce anume trebuie întreprins pentru realizarea sarcinilor stabilite de Conferința Națională și Congresul al X-lea al P.C.R. privind sistematizarea localităților rurale, ridicarea gradului de urbanizare a acestora. Nu era o treabă ușoară, începutul l-a făcut comisia pentru problemele economice a comitetului de partid, care a efectuat un studiu în comună. Propunerile făcute de această comisie au constituit obiectul unor ample discuții și dezbateri în plenara lărgită a comitetului comunal de partid, în adunările organizațiilor de bază, în adunările populare organizate pe sate și pe circumscripții cu cetățenii. Avînd de acum o imagine clară asupra obiectivelor ce trebuie înfăptuite, am delimitat sarcinile ce revin comitetului de partid, organizațiilor subordonate și consiliului popular. Prin efortul conjugat al comuniștilor, al tuturor cetățenilor, angajamentele luate au fost îndeplinite și depășite: într-un timp relativ scurt s-au construit 1 500 mp trotuare (avem astăzi în total 5 500 mp), 3 fîntîni publice, 3 poduri de lemn în satul Pîrvova, au fost reparate și întreținute drumuri pe o distanță de 6 000 metri liniari altele. Aș dori să subliniez actiivitatea plină de răspundere a organizațiilor de partid din satul Lăpușnicel și instituții comunale, care au reușit numai în cîteva zile să mobilizeze, împreună cu deputații, un număr de peste 600 de cetățeni la demolarea unei clădiri vechi în vederea eliberării terenului pentru începerea uului cultural și construcției cămin consiliului popular, cît și la terminarea prin muncă patriotică a noii stațiuni de montă. Numai la această lucrare s-au realizat economii de 42 589 lei. Asciloarea totală economiilo^l^Bținute prin muna patrii^^^V atît la lucrările calificate, la cele necalificate, depășește 600 000 lei. Aceasta este numai o latură a muncii noastre. Spuneam la început că astăzi comuna este confruntată cu o multitudine de probleme care trebuie cunoscute și rezolvate la timp. Ținînd o legătură permanentă cu masa membrilor de partid și cu cetățenii, avem posibilitatea să fim informați asupra diferitelor aspecte pozitive și negative din munca lor, să intervenim pentru a rezolva, în funcție de urgență, propunerile și sugestiile. Metodele sunt multiple: audiențe PETRU RAUȚI secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Lăpușnicel 0 Continuare In pag. a 2-a) 1 ■ Comunicatul Agenției TASS în legătură cu evenimentele din Sudan ■ Declarațiile președintelui Republicii Chile ■ Stagnare și inflație — cores■pondență ■ Pete ne- Igre în „Cartea Albă" ■ „Apollo — 15" a salurizat cu succes pe I Selene, întîia zi de activitate a cosmonauților ■ Alte telegrame din actualitatea internațională, în pagina a IV-a Așa cum se știe, peisajul industrial al orașului Caransebeș s-a îmbogățit începînd din acest an cu o nouă și modernă capacitate de producție: uzina de construcții metalice. In clișeu vă prezentăm o imagine a uneia dintre halele acestei unități, intrată în exploatare în prima etapă. Foto : ION CARDOȘ Noi mașini și utilaje pentru agricultură Perioada parcursă din acest prim an al noului cincinal a fost rodnică și pentru colectivul de muncă al Uzinei de utilaj de morărit din Topleț. Asigurînd o bază trainică producției din 1971, muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au reușit lună de lună să-și depășească sarcinile de plan, in condițiile unei eficiente economice tot mai bune. De remarcat că în prima jumătate a anului curent au fost îndeplinite integral și prevederile planului tehnic, fiind asimilate — la termenele scadente și chiar în avans — o serie de mașini și utilaje noi necesare agriculturii noastre in continuă dezvoltare și mecanizare. între acestea se numără batoza mecanică pentru porumb, nivelatorul tractat NT 2,8, moara cu ciocane universală, cultivatorul purtat pentru livadă, moara cu ciocane pentru furaje și altele. Pînă la sfîrșitul anului, gama acestora se va îmbogăți cu alte noi tipuri. I \ nitatea „Bicentenaria" la a ' doua ediție Azi dimineață a ieșit de sub tipartoaia volantă jubiliară nr. 2, „Bicentenaria", turnata de Comitetul de partid și Consiliul de administrație , al C.S. Reșița, făcînd parte din amplul program de manifestări prilejuit de împlinirea a două secole de la înființarea uzinelor reșițene. Din cuprinsul foii desprindem grupajul de „Gînduri omagiale despre Reșița și reșițeni“, în care — pe spațiul a două pagini — oameni crescuți și formați la școala producției reșițene, vorbesc despre anii petrecuți în uzină, despre faptele lor de muncă. O altă pagină, „Secvențe de istorie ilustrată“, cuprinde imagini ce vorbesc de începuturile metalurgiei pe aceste meleaguri, precum și relatări și știri de la manifestările care au avut loc în ultimele săptămîni in combinat. Construcții de drumuri Cetățenii comunei Prigor au raportat de curînd realizări importante în activitatea de înfrumusețare și bună gospodărire. Dintre acestea am reținut amenajarea a 1000 metri liniari drum comunal, recondiționarea a 450 m de drum în raza satului Borlovenii Vechi și a 560 m la centrul de comună. Succesul cîștigă în importanță dacă adăugăm că prin participarea localnicilor s-au obținut economii în valoare de peste 120 000 lei. Parc auto modern Pe un teren viran din apropierea fabricii de pîine din Caransebeș a fost deschis deunăzi un șantier. Este vorba de construcția unui modern parc auto, aparținînd întreprinderii teritoriale economice județene a cooperației de consum. Cu o capacitate de 50 autovehicule, parcul va dispune de instalații și mijloace adecvate curentă a pentru întreținerea mașinilor (atelier mecanic, pompă de spălat, gresar etc.), ceea ce va contribui la exploatarea rațională a zestrei de autovehicule a unității. Lucrările sînt executate în regie proprie, ceea ce determină atît scurtarea termenului de construcție, cît și realizarea acestora cu cheltuieli bănești minime. Lumină în toate casele Răspunzînd chemării deputaților, cetățenii din Bărbosu — sat aparținător comunei Ramna — au confecționat și transportat prin muncă patriotică 40 de stîlpi necesari electrificării ultimelor două străzi din localitate. Pînă la sfîrșitul acestui an lucrarea va fi terminată și lumina va arde în toate casele așezării dintre coline. Eforturi răsplătite . Preocuparea siderurgiștilor reșițeni de a gospodări cît mai bine materiile prime cunoaște o deosebită amploare. Ilustrative sunt, în acest sens, eforturile depuse de jurnaliști. Continuînd șirul căutărilor în direcția economisirii cocsului, prin respectarea mai atentă a regimului de funcționare a furnalelor, menținerea la un nivel ridicat a temperaturii aerului insuflat, asigurarea unei rețete tehnologice constante, jurnaliștii au redus consumul de cocs — în perioada parcursă din acest an —, cu 4,3 kg pe fiecare tonă de fontă elaborată. Cu cantitatea de cocs economisit se pot produce suplimentar 2 000 tone de fontă. MEFWANE • ANGLIA. Laburiștii și aderarea la Piața comună Nu au fost numeroase momentele din istoria politică a Marii Britanii cînd o problemă, chiar de interes major, să provoace o asemenea avalanșă de discuții, dezbateri, luări de atitudine etc., cum se întîmplă în prezent în legătură cu chestiunea aderării țării la Piața comună. Ajunsă punctul cheie al ultimelor campanii electorale britanice, problema amintită a determinat o deosebită fluctuație a polarizării simpatizanților și adversarilor aderării, în funcție de conjunctura politică și economică, internă și externă, de care este legată o asemenea opțiune politică. Obținerea unor condiții, mai mult sau mai puțin dezavantajoase, precum și prezentarea lor opiniei publice britanice, au dus la o virtuală scindare a principalelor partide în sprijinitori (,,pro-europenii") și adversari ai aderării, atitudinea britanicilor, in general, nemăiținînd de apartenența lor la vreo grupare politică sau alta. Prin situația sa de partid de opoziție, Partidul laburist a fost mai expus unui asemenea fenomen. La aceasta a contribuit într-o bună măsură și poziția, apreciată ca foarte ambiguă, a liderului laburist, Harold Wilson, care, dintr-un promotor al ideii aderării, în urmă cu circa doi ani, se prezintă astăzi în postura unui „adversar“ al alăturării la „cei șase“. Desigur, Harold Wilson nu a afirmat niciodată că se opune, pur și simplu, intrării Angliei în Piața comună. Opoziția sa, de dată destul de re-V. M (Continuare în pag. a 4-a) ibJI »