Flamura, noiembrie 1971 (Anul 18, nr. 2168-2192)

1971-11-02 / nr. 2168

( •■•■••■•■■■■••■••■■•a PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE , UNIȚI-VĂ! in­ițiți /■ - ■ [UNK]»­­——. ■ ••■ [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK]*••■•■­ ■ ■•■ [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] I • ■ ■ [UNK] [UNK]••*■• / ,7­­­­ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■••■•■ [UNK]•■•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•••••Ba ■ ■•■ [UNK] [UNK]• ■ . ■ ■ ■ • ■,*.* a#» ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2168 MARȚI, 2 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI CINCINALUL ÎN ACȚIUNE In anii actualului cincinal, venitul național va crește într-un ritm anual de 11-12 procente. In aceeași perioadă volumul veniturilor reale totale ale populației vor crește cu 40-46 procente. lui înalt de creștere a venitului național - atroare a­lel economiei Planul cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971 — 1975, elaborat în con­cordanță cu Directivele Congre­sului al X-lea al P.C.R., care a definit acest cincinal, drept o etapă importantă în amplul pro­ces de făurire a societății so­cialiste multilateral­ dezvoltate, este rezultatul unei ample dez­bateri și consultări a partidului cu întregul popor. Rezultatul acestei practici, a partidului nostru, a succeselor obținute pe toate planurile vieții sociale în cei doi ani care au trecut de la Congresul al X-lea, se reflectă în găsirea posibilită­ților suplimentare de natură să as­u­ ire măsuri de creștere a pro­ducției­, productivității, a eficien­ței economice, a nivelului de trai, superioare celor avute în vedere anterior. Astfel, ritmul mediu anual de dezvoltare al produc­ției industriale, va fi de 11-12,2% față de 8,5-9,5%, cit se prevăzuse în directive, cel al producției agri­cole de 6,3-8,3% față de 5-5,5%. Ritmurile înalte de dezvoltare a economiei românești reflectă o folosire mai rațională a poten­țialului economic, o intensificare a laturilor calitative ale întregii activități. Una din laturile calitative deo­sebit de importante, care apare în mod practic pentru prima dată în activitatea economică din țara noastră, este creșterea­­ [UNK]mai rapidă a venitului național decît a produsului social total. In actualul plan cincinal ritmul de creștere a venitului național va fi de 11-12% față de 7,7-8,5% cît se stabilise prin Directivele Congresului al X-lea. Importanța ritmului înalt de creștere a venitului național în actualul cincinal rezultă și din faptul că va asigura menține­rea și în continuare a țării noastre printre țările cele mai avansate din acest punct de ve­dere. In anul 1969 România avea față de 1960 o dinamică a veni­tului național de 192%. In ace­eași perioadă în U.R.S.S. 164%, R.P. Polonia 156%, R.S. Ceho­slovacă 141%, S.U.A. din produ­sul intern avut 133%, R.F.G. 137%, Franța 151%. O dată cu trecerea la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, venitul național, in­clusiv venitul național pe locui­tor și pe o persoană ocupată, vor cunoaște ritmuri superioare de creștere față de cele înregis­trate în cincinalele anterioare. In perioada 1971 — 1975 crește­rea absolută a venitului național va fi de 2,2-2,7 ori mai mare decît în cincinalul 1966 — 1970 și de 3,1-4 ori mai mare decît în perioada 1961 — 1966. Acest ritm înalt se datorește reducerii substanțiale a ponderii cheltuie­lilor materiale de producție (de la 59,5% în 1970 la 54,4% în anul 1975) și sporirii producției în a­­gricultură, ramură în care pon­derea venitului național cu pro­dusul global este mai mare decît în celelalte ramuri. Creșterea mai rapidă a pro­dusului social total față de ve­nitul național pînă în actualul cincinal a reflectat și o prepon­derență a creșterii cantitative a tuturor ramurilor economiei na­ționale față de aspectele calitati­ve ale activității. In viitori ani, ca urmare a măsurilor adoptate de Congresul al X-lea al P.C.R. dezvoltarea cantitativă este înso­țită într-o măsură tot mai mare, de îmbunătățirea activității sub aspect calitativ, ducînd la creș­terea eficienței întregii activități desfășurată în societatea noastră. Acest aspect poate și va fi pe deplin realizat prin utilizarea mai eficientă a capacităților de producție existente prin care să se asigure cca. 25% din sporul de producție al aces­tui cincinal, folosirea mai judi­cioasă a timpului și întărirea disciplinei în muncă, reducerea consumului specific în funcție de dotarea tehnică, creșterea ponderii produselor cu un înalt grad de prelucrare, respectarea normelor stabilite și altele. Toa­te acestea se vor reflecta în re­ducerea cheltuielilor de producție cu 11-12 la 1­000 lei producție industrială. Această reducere dă sensuri și semnificații deosebite dacă o corelăm cu ritmul foarte rapid de dezvoltare a producției și a cărei mărime capătă noi di­mensiuni în cifre absolute. Schimbarea raportului între ponderea venitului național și a cheltuielilor materiale de pro­ducție constituie calea sigură pentru crearea condițiilor noastre socialiste. Reducerea constantă a cheltu­ielilor materiale de producție este pe deplin posibilă datorită politicii consecvente a partidului și statului­­ nostru de asigurare a modernizării economiei, de transformare a industriei în ra­mura conducătoare, cu cea mai mare pondere în obținerea pro­dusului social și al venitului na­țional. Aceste modificări sunt reflectate în modificarea greută­ții specifice a ramurilor produc­ției materiale cu produsul social total și venitul național. TRIFON CIORTA economist la prod, social la venitul national 1938 1970 1938 1970 Industrie 39,0 04,1 30,8 60,3 °/o Vo Vo Vo Construcții 5,4 10,4 4,4 9,8 Agricultu și silvic. 30,2 16,2 38,5 19,9 Transp. și telecom. 6,4 3,2 6,5 4,0 Circulația mărfurilor 11,2 2,9 14,9 3,6 Alte ramuri 7,8 3,2 4,9 2,4 (Continuare In pag. a 2-a) In pagina a 3-a Sport De pe terenurile de fotbal Alte știri și rezultate sportive O INIȚIATIVA lăudabila Preocupat de a aplica în viață măsurile luate la ultima plenară unde s-a dezbătut programul de educație co­munistă, stabilit de conduce­rea partidului, Comitetul municipal Reșița al U.T.C. lansat către tineri o chemare a cu profunde semnificații. In­­cepînd de ieri, 100 de tineri din întreprinderi, instituții și școli profesionale au răspuns prezent chemării. Ei vor par­ticipa cîte două ore pe zi pînă la sfîrșitul lunii la muncă pa­triotică pe șantierele I.­J.C.M. Caraș-Sul­verin. Zilnic 20 de oraș-^evoi in­ tineri vor executa diferite lu­crări în cadrul poligonului, iar alți 80 au primit sarcina să facă fundații, nivelări și lucrări de finisaj pe loturile șantierului 101 în zona Lunca Bîrzaveii SĂRBĂTOARE IN SAT LA MERCINA Duminică a fost sărbătoare în sat la Mercina. Evenimen­tul­­ inaugurarea magazinului universal. Profilate pe desfa­cerea mărfurilor textile-în­­călțăminte, alimentare, arti­zanat, fierărie-chimicale, ra­ioanele magazinului au fost vizitate încă din prima zi de numeroși țărani mecanizatori și alți cooperatori, cetățeni care și-au cumpărat cele ne­cesare. Nu puțini au poposit și la noua unitate de alimenta­ție publică, la fel de bine a­­provizionată ca și magazinul de produse industriale. DEPLINĂ SATISFACȚIE Preocupat să extindă și di­versifice activitățile de deser­vire și producție, consiliul de conducere al Cooperativei de consum din Tirol a hotărît — acum trei luni — înființa­rea a două ateliere de croi­torie (specialitatea lenjerie) ,unul în localitate, iar altul în satul vecin, Fizeș. Profilate atît pe deservirea sătenilor, cît și pe producția de serie mică (pentru a acoperi unele goluri resimțite în unitățile comerciale din mediul rural), atelierele dau deplină satis­facție : un număr de 5 me­seriași locali desfășoară acti­vitate productivă neîntrerup­tă — cetățenii satelor din jur au unde face comențzile do­rite, iar în ceea ce privește producția de mică serie, s-au și realizat mărfuri în valoare de 60 000 lei. Organizațiilor de masă și obștești—îndrumare continuă, competentă Prin întreaga lor activitate, or­ganizațiile de masă și obștești din județul nostru s-au dovedit a fi forțe sociale însemnate. Adevă­rul este că afirmarea lor p res­cin dă în sistemul democrației so­cialiste, în dezvoltarea neîntre­ruptă a economiei și culturii ju­dețului își are sursa principală în conducerea lor de către partid, menită să le creeze toate con­dițiile pentru ca să-și poată în­deplini în mod optim rolul și a­­tribuțiile ce le revin, pentru ca întreaga lor capacitate să se a­­firme din plin­ îmbucurător este faptul că ma­joritatea organelor și organizații­lor de partid manifestă interes și preocupare pentru perfecționarea activității organizațiilor de masă și obștești, creșterea contribuției acestora la întărirea disciplinei, îmbunătățirea calității produse­lor, folosirea eficientă a capaci­tăților de producție, a forței de muncă și a timpului de lucru, a­­sigurarea unor condiții optime de muncă și de viață a salariaților, întărirea economico-organizatori­­că a unităților agricole, în dințele de birou, în plenare șe­adunări generale ale organizații­­i­lor de partid se analizează pe­riodic felul în care organele sin­dicale, organele și organizațiile U.T.C., comitetele și comisiile de femei își îndeplinesc sarcinile ce le revin din hotărîrile de partid și de­­ stat. Cu prilejul dezbaterilor privind IOSIF STOLOJESCU secretar al Comitetului Județean Caraș-Severin al P.C.R. îmbunătățirea muncii politico­­ideologice, organele și organiza­țiile de partid au analizat cu răspundere preocuparea lor pen­tru educarea comunistă a tine­retului, a tuturor oamenilor mun­cii, stabilind obiective concrete pentru organizațiile de masă și obștești. Ajutorul acordat acesto­ra pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă, pentru cunoașterea conținutului hotărî­­rilor de partid și de stat, orien­tarea activității lor spre obiecti­vele majore economice și politice­­organizatorice, participarea di­rectă a comuniștilor la acțiunile întreprinse de organizațiile de masă, își arată roadele. In tot mai multe întreprinderi, institu­ții, și unități agricole, organiza­țiile de masă aduc o contribuție sporită la realizarea sarcinilor de producție și a angajamentelor a­­sumate, la soluționarea operati­vă a propunerilor și sugestiilor făcute de oamenii muncii. Exem­ple se pot da multe, dar despre ele am mai vorbit la recentele instructaje pe care biroul Comi­tetului județean de partid le-a organizat cu activul de partid. Aș dori însă să arăt că dintr-un studiu întreprins recent de comi­sia organizatorică a Comitetului județean, reiese că potențialul organelor și organizațiilor de masă și obștești nu este fruc­tificat pe măsura posibilităților de care dispun. Datorită lipsei de îndrumare și control din partea unor organe și organizații de partid ca cele de la Comitetul orășenesc Oravi­­ța, U.C.M.M.A. Bocșa, U.E.I.L. Bozovici, I.C.F. Caransebeș, co­munele Topleț, Cărbunari,­ Ciu­­danovița, Pojejena, Ciclova Ro­mână, fermele I.A.S. Berzovia și Caransebeș, C.A.P. Zorlențu Ma­re, Brebu, Căvăran, Lacu, Dog­­necea, Ticvaniu­­ Mare, Păltiniș și altele, în activitatea organizații­lor de masă de pe raza lor și-au făcut loc și mai dăinuie destule neajunsuri. Se manifestă adeseori formalism și festivism în acțiuni, planurile de muncă unele ale acestora fiind slabe în conținut. Un neajuns îl constituie modul în care­ sunt concepute acțiunile și felul cum se acționează pentru înfăptuirea obiectivelor propuse. Se consumă mult timp, multă e­­nergie pentru începerea lor, dar pe parcurs sunt date uitării, ceea ce le diminuează sau le anulea­ză eficiența. Nu întîmplător aici nici rezultatele economice, parti­ciparea maselor la înfrumuseța­rea localității nu se ridică la ni­velul cerințelor actuale. Tot din același motiv în unele unități economice nu se organi­zează acțiuni comune ale organi­zațiilor sindicale, U.T.C. și de fe­mei pentru valorificarea rezerve­lor interne, educarea salariaților în vederea întăririi disciplinei în muncă, a creșterii față de îndeplinirea răspunderii sarcinilor care le revin. Astfel, la C.E.I.L. Caransebeș s-au înregistrat în acest an peste 53 500 ore-om ab­sențe nemotivate, la U.C.M.M.A. Bocșa 31 675 ore-om absențe ne­motivate și 25 133 ore învoiri și concedii fără plată, și aceasta în condițiile în care s-au efectuat peste 374 125 ore suplimentare pentru recuperarea unor rămî­­neri în urmă la realizarea sar­cinilor de producție. Asemenea fenomene se întîlnesc și la U.C.M.R, U.U.M. Topleț, I.J.C.M., I.C.F. Caransebeș și altele. A provocat și provoacă nedumeriri și lipsa de preocupare pe linia folosirii integrale a utilajelor și capacităților de producție. De ce oare organizațiile sindicale și ale U.T.C. de la U.C.M.R. și Uzina Oțelu Roșu — unde din fondul de timp disponibil s-au înregis­trat peste 579 000, respectiv 28 000 ore-mașină nefolosite — n-au fost mobilizate să întreprin­dă acțiuni pentru înlăturarea a­­cestor neajunsuri ? Deși există salariați­i care manifestă acte de indisciplină, nu-și îndeplinesc sarcinile profesionale, sustrag din averea obștească, organizațiile sindicale, U.T.C. și de femei nu fac din aceste cazuri probleme cu caracter educativ. Desigur, (Continuare in pag. a 2-a) Constructorii au dat rodul muncii lor plecat, ră­­mâne în timp, mărturie a preocupărilor partidului și statului nostru pentru asi­gurarea permanentă a con­dițiilor de viață a oameni­lor muncii. Foto : I. CARDOȘ ORICÎT AR FI DE MARI, CIFRELE NU POT ȚINE LOCUL HRANEI DACĂ PRODUSELE NU AJUNG LA CUMPĂRĂTORI .ă Aprovizionarea de toamnă-iar­­a populației din județul nostru a constituit și constituie o preocupare esențială a organe­lor locale de partid și de stat, a colectivelor din comerciale. In acest organizațiile sens, au fost constituite comandamente la diverse nivele care să urmăreas­că în permanență felul în care se îndeplinesc planurile de mă­suri întocmite pentru asigurarea cantităților de produse necesare consumului pe timp friguros. Datorită acestor preocupări, în localitățile județului au fost asi­gurate pentru stocurile de siloz 800 tone ceapă uscată, 4 200 to­ne cartofi, 88 tone murături, 95 tone fasole uscată, 400 tone fruc­te și altele. Și totuși, cantitățile însilozate pînă la data de 25 octombrie sînt cu mult sub necesarul de consum pe timp de iarnă. Există mari restanțe la murături (222 tone), fasole uscată (205 tone), varză (130 tone), rădăcinoase (400 tone), fructe (200 tone) altele. In general, se observă in­ai suficientă preocupare pentru procurarea produselor necesare pe timp de iarnă consumurilor colective. Luînd în discuție însilozarea cartofilor, se constată că anumi­te cantine n-au făcut prea mul­te eforturi în acest sens. Canti­nă U.C.M.M. Reșița, de pildă din 42 tone necesare a însilozat doar una singură, liceul industrial din 13,5 tone a­ne, cantina U.C.M. însilozat , to­Reșița n-a ridicat nimic din cele 50 tone planificate. Dar, deficiențe nu se consta­tă numai în asigurarea stocurilor de produse pentru iarnă, ci și în aprovizionarea curentă. La Ani­na, de pildă, timp de 3 zile, în luna octombrie, au lipsit din re­țeaua alimentară carnea de pa­săre, peștele, magazinele din Dognecea n-au dispus timp în­delungat de untură, carne de pa­săre și pește; din magazinul nr. 75 din Reșița, în ziua de 22 octombrie lipseau cu desăvîr­­șire brînzeturile, iar magazinele de legume și fructe încă oferă cumpărătorilor cantități insufi­ciente de mărfuri, sortimente re­duse. Mai mult chiar, unele pro­duse sunt de slabă calitate, ne­sortate, cu aspect necomercial, ori termenul de garanție depă­șit. Neglijență s-a manifestat și în aprovizionarea muncitorilor fo­restieri. Există încă și la ora actuală unități în care nu s-au asigurat spațiile de depozitare a alimentelor și în mod deosebit spațiile pentru însilozarea carto­filor. Excluzînd neajunsurile privind livrarea produselor la timp de către furnizorii externi nu se justifică în nici un fel rămîne­­rile în urmă în crearea stocu­rilor pentru perioada friguroasă, așa cum nu sunt justificate nici golurile în aprovizionarea cu­rentă. Motivările privind lipsa mijloacelor de transport și spa­țiilor de depozitare, nu scuză ne­glijențele în manipularea, gos­podărirea și repartizarea fondu­lui de marfă. Nu este admis ca în depozite­le I.C.R.A. să stea zeci de mii de litri de oțel și tone întregi de sare, iar în rețeaua cooperației de consum să lipsească aceste produse pe motiv că sistemul de aprovizionare a cooperației dife­ră de celălalt sistem. tru Considerăm că în județul noi­există toate posibilitățile de aprovizionare abundentă pen­tru timpul friguros ca și pentru consumul curent. Trebuie însă mai multă preocupare din par­tea conducerii întreprinderilor de specialitate, a lucrătorilor din rețelele comerciale, care trebuie să-și conjuge eforturile pentru ca mărfurile să ajungă din de­pozite la consumatori în sorti­mentele necesare și calitatea co­respunzătoare. Spunem aceasta pe motiv că, la ora actuală, se uzează încă nave, se caută de greutăți imagi­mereu vinovați în loc să se caute soluții pentru înlăturarea piedicilor ce se mai ridică în mod artificial și nejus­tificat în calea desfășurării co­merțului cu produse­ alimentare pe raza județului nostru. Spre­­ exemplificare, vom arăta că în­­tr-una din săptămînile trecute, în timp ce în orașul Caransebeș toate magazinele erau bine a­­provizionate, locuitorii orașului Oțelu Roșu nu aveau asigurată nici pîine, nici carne, nici pre­parate din carne, iar magazinele de legume și fructe erau goa­le, pe altă vreme, depozitul din Caransebeș „gemea de produ­se“ (!?). Ce păzesc conducătorii organizațiilor comerciale de pe raza acestui oraș, mai cu sea­mă că nu este unicul caz de nepăsare față de asigurarea măr­furilor necesare consumatorilor? Reamintind că în județul nos­tru există toate condițiile pen­tru asigurarea unui fond bogat de produse pentru tim­­pul frigu­ros și pentru consumul curent, ne exprimăm convingerea că absolut toți cei care se ocupă de aducerea acestora la cum­părător își vor înțelege meni­rea și vor proceda ca atare. J. MUNTEANU VALENȚELE EDUCATIVE ALE CĂSĂTORIEI Căsătoria este corolarul dra­gostei — iată o afirmație pe cit de des repetată, pe atît de adevărată. In definitiv, ce alt­ceva trebuie să înțelegem din nenumăratele basme populare cu Făt-Frumos și Ileana Co­­sînzeana, care se încheie prin nunta fastuoasă a eroilor? Sau că, pe urmă, cei doi protago­niști­­ trăiesc fericiți pînă la adinei bătrineți? O asemenea structură stereotipă a basmului subliniază, evident, că dragos­tea este încununată prin că­sătorie, că de fapt aceasta din urmă deschide porțile fericirii pentru toată viața. Mii de pe­rechi trăiesc această poveste dintotdeauna și prezentindu-se în fața delegatului stării civi­le ei încheie un legămînt de fericire. Mărturii Iată un exemplu. Nu de mult, un mare număr de locuitori din Lăpușnicu Mare — bătrîni și tineri, femei și bărbați — s-au adunat in fata Consiliu­lui popular pentru a asista la nunta tinerilor Nicolae N. Gherman și Elena Găină. Pri­marul comunei — Petru Pi­ron — e îmbrăcat în haine de sărbătoare. In țitor el rostește fata participau­cuvinte calde despre tinerețe și familie, des­pre conduita în societate, pre­­zentînd și fragmente din Co­dul familiei, referitoare la drep­turile și obligațiile ce Ie au soții în timpul căsătoriei. Du­pă oficierea căsătoriei, prima­rul a urat tinerilor — după o­­bicei — fericire, sănătate și... multi copii, închinind — tot după datină — un pahar de vin in cinstea lor. Si-apoi — întocmai după versurile lui Coșbuc — „S-a-ntins poporul adunat / Să­­ pace-n drum du­pă tilnici...“, toți nuntașii par­­ticipind cu însuflețire la ho­ra țărănească din fata consi­liului popular. Aceste momente, festivitate­a căsătoriei întreaga rămin desigur vii ,în amintirea tinerei perechi, influențează totodată pe ceilalți participanți. Iată de ce asemenea practici ar tre­bui extinse, oficierea căsători­ei la consiliul popular — cel puțin la sate — e bine să se bucure de o mai atentă pre­gătire, de o mai mare afecti­vitate, trebuie să-și îndepli­nească rosturi educative. prof. N. A. GHERMAN, vicepreședinte al Consiliului popular comunal Lăpușnicu Mare

Next