Flamura, noiembrie 1971 (Anul 18, nr. 2168-2192)
1971-11-02 / nr. 2168
( •■•■••■•■■■■••■••■■•a PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE , UNIȚI-VĂ! inițiți /■ - ■ [UNK]»——. ■ ••■ [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK]*••■•■ ■ ■•■ [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] I • ■ ■ [UNK] [UNK]••*■• / ,7 ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■••■•■ [UNK]•■•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•••••Ba ■ ■•■ [UNK] [UNK]• ■ . ■ ■ ■ • ■,*.* a#» ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2168 MARȚI, 2 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI CINCINALUL ÎN ACȚIUNE In anii actualului cincinal, venitul național va crește într-un ritm anual de 11-12 procente. In aceeași perioadă volumul veniturilor reale totale ale populației vor crește cu 40-46 procente. lui înalt de creștere a venitului național - atroare alel economiei Planul cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971 — 1975, elaborat în concordanță cu Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., care a definit acest cincinal, drept o etapă importantă în amplul proces de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, este rezultatul unei ample dezbateri și consultări a partidului cu întregul popor. Rezultatul acestei practici, a partidului nostru, a succeselor obținute pe toate planurile vieții sociale în cei doi ani care au trecut de la Congresul al X-lea, se reflectă în găsirea posibilităților suplimentare de natură să asu ire măsuri de creștere a producției, productivității, a eficienței economice, a nivelului de trai, superioare celor avute în vedere anterior. Astfel, ritmul mediu anual de dezvoltare al producției industriale, va fi de 11-12,2% față de 8,5-9,5%, cit se prevăzuse în directive, cel al producției agricole de 6,3-8,3% față de 5-5,5%. Ritmurile înalte de dezvoltare a economiei românești reflectă o folosire mai rațională a potențialului economic, o intensificare a laturilor calitative ale întregii activități. Una din laturile calitative deosebit de importante, care apare în mod practic pentru prima dată în activitatea economică din țara noastră, este creșterea [UNK]mai rapidă a venitului național decît a produsului social total. In actualul plan cincinal ritmul de creștere a venitului național va fi de 11-12% față de 7,7-8,5% cît se stabilise prin Directivele Congresului al X-lea. Importanța ritmului înalt de creștere a venitului național în actualul cincinal rezultă și din faptul că va asigura menținerea și în continuare a țării noastre printre țările cele mai avansate din acest punct de vedere. In anul 1969 România avea față de 1960 o dinamică a venitului național de 192%. In aceeași perioadă în U.R.S.S. 164%, R.P. Polonia 156%, R.S. Cehoslovacă 141%, S.U.A. din produsul intern avut 133%, R.F.G. 137%, Franța 151%. O dată cu trecerea la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, venitul național, inclusiv venitul național pe locuitor și pe o persoană ocupată, vor cunoaște ritmuri superioare de creștere față de cele înregistrate în cincinalele anterioare. In perioada 1971 — 1975 creșterea absolută a venitului național va fi de 2,2-2,7 ori mai mare decît în cincinalul 1966 — 1970 și de 3,1-4 ori mai mare decît în perioada 1961 — 1966. Acest ritm înalt se datorește reducerii substanțiale a ponderii cheltuielilor materiale de producție (de la 59,5% în 1970 la 54,4% în anul 1975) și sporirii producției în agricultură, ramură în care ponderea venitului național cu produsul global este mai mare decît în celelalte ramuri. Creșterea mai rapidă a produsului social total față de venitul național pînă în actualul cincinal a reflectat și o preponderență a creșterii cantitative a tuturor ramurilor economiei naționale față de aspectele calitative ale activității. In viitori ani, ca urmare a măsurilor adoptate de Congresul al X-lea al P.C.R. dezvoltarea cantitativă este însoțită într-o măsură tot mai mare, de îmbunătățirea activității sub aspect calitativ, ducînd la creșterea eficienței întregii activități desfășurată în societatea noastră. Acest aspect poate și va fi pe deplin realizat prin utilizarea mai eficientă a capacităților de producție existente prin care să se asigure cca. 25% din sporul de producție al acestui cincinal, folosirea mai judicioasă a timpului și întărirea disciplinei în muncă, reducerea consumului specific în funcție de dotarea tehnică, creșterea ponderii produselor cu un înalt grad de prelucrare, respectarea normelor stabilite și altele. Toate acestea se vor reflecta în reducerea cheltuielilor de producție cu 11-12 la 1000 lei producție industrială. Această reducere dă sensuri și semnificații deosebite dacă o corelăm cu ritmul foarte rapid de dezvoltare a producției și a cărei mărime capătă noi dimensiuni în cifre absolute. Schimbarea raportului între ponderea venitului național și a cheltuielilor materiale de producție constituie calea sigură pentru crearea condițiilor noastre socialiste. Reducerea constantă a cheltuielilor materiale de producție este pe deplin posibilă datorită politicii consecvente a partidului și statului nostru de asigurare a modernizării economiei, de transformare a industriei în ramura conducătoare, cu cea mai mare pondere în obținerea produsului social și al venitului național. Aceste modificări sunt reflectate în modificarea greutății specifice a ramurilor producției materiale cu produsul social total și venitul național. TRIFON CIORTA economist la prod, social la venitul national 1938 1970 1938 1970 Industrie 39,0 04,1 30,8 60,3 °/o Vo Vo Vo Construcții 5,4 10,4 4,4 9,8 Agricultu și silvic. 30,2 16,2 38,5 19,9 Transp. și telecom. 6,4 3,2 6,5 4,0 Circulația mărfurilor 11,2 2,9 14,9 3,6 Alte ramuri 7,8 3,2 4,9 2,4 (Continuare In pag. a 2-a) In pagina a 3-a Sport De pe terenurile de fotbal Alte știri și rezultate sportive O INIȚIATIVA lăudabila Preocupat de a aplica în viață măsurile luate la ultima plenară unde s-a dezbătut programul de educație comunistă, stabilit de conducerea partidului, Comitetul municipal Reșița al U.T.C. lansat către tineri o chemare a cu profunde semnificații. Incepînd de ieri, 100 de tineri din întreprinderi, instituții și școli profesionale au răspuns prezent chemării. Ei vor participa cîte două ore pe zi pînă la sfîrșitul lunii la muncă patriotică pe șantierele I.J.C.M. Caraș-Sulverin. Zilnic 20 de oraș-^evoi in tineri vor executa diferite lucrări în cadrul poligonului, iar alți 80 au primit sarcina să facă fundații, nivelări și lucrări de finisaj pe loturile șantierului 101 în zona Lunca Bîrzaveii SĂRBĂTOARE IN SAT LA MERCINA Duminică a fost sărbătoare în sat la Mercina. Evenimentul inaugurarea magazinului universal. Profilate pe desfacerea mărfurilor textile-încălțăminte, alimentare, artizanat, fierărie-chimicale, raioanele magazinului au fost vizitate încă din prima zi de numeroși țărani mecanizatori și alți cooperatori, cetățeni care și-au cumpărat cele necesare. Nu puțini au poposit și la noua unitate de alimentație publică, la fel de bine aprovizionată ca și magazinul de produse industriale. DEPLINĂ SATISFACȚIE Preocupat să extindă și diversifice activitățile de deservire și producție, consiliul de conducere al Cooperativei de consum din Tirol a hotărît — acum trei luni — înființarea a două ateliere de croitorie (specialitatea lenjerie) ,unul în localitate, iar altul în satul vecin, Fizeș. Profilate atît pe deservirea sătenilor, cît și pe producția de serie mică (pentru a acoperi unele goluri resimțite în unitățile comerciale din mediul rural), atelierele dau deplină satisfacție : un număr de 5 meseriași locali desfășoară activitate productivă neîntreruptă — cetățenii satelor din jur au unde face comențzile dorite, iar în ceea ce privește producția de mică serie, s-au și realizat mărfuri în valoare de 60 000 lei. Organizațiilor de masă și obștești—îndrumare continuă, competentă Prin întreaga lor activitate, organizațiile de masă și obștești din județul nostru s-au dovedit a fi forțe sociale însemnate. Adevărul este că afirmarea lor p rescin dă în sistemul democrației socialiste, în dezvoltarea neîntreruptă a economiei și culturii județului își are sursa principală în conducerea lor de către partid, menită să le creeze toate condițiile pentru ca să-și poată îndeplini în mod optim rolul și atribuțiile ce le revin, pentru ca întreaga lor capacitate să se afirme din plin îmbucurător este faptul că majoritatea organelor și organizațiilor de partid manifestă interes și preocupare pentru perfecționarea activității organizațiilor de masă și obștești, creșterea contribuției acestora la întărirea disciplinei, îmbunătățirea calității produselor, folosirea eficientă a capacităților de producție, a forței de muncă și a timpului de lucru, asigurarea unor condiții optime de muncă și de viață a salariaților, întărirea economico-organizatorică a unităților agricole, în dințele de birou, în plenare șeadunări generale ale organizațiiilor de partid se analizează periodic felul în care organele sindicale, organele și organizațiile U.T.C., comitetele și comisiile de femei își îndeplinesc sarcinile ce le revin din hotărîrile de partid și de stat. Cu prilejul dezbaterilor privind IOSIF STOLOJESCU secretar al Comitetului Județean Caraș-Severin al P.C.R. îmbunătățirea muncii politicoideologice, organele și organizațiile de partid au analizat cu răspundere preocuparea lor pentru educarea comunistă a tineretului, a tuturor oamenilor muncii, stabilind obiective concrete pentru organizațiile de masă și obștești. Ajutorul acordat acestora pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă, pentru cunoașterea conținutului hotărîrilor de partid și de stat, orientarea activității lor spre obiectivele majore economice și politiceorganizatorice, participarea directă a comuniștilor la acțiunile întreprinse de organizațiile de masă, își arată roadele. In tot mai multe întreprinderi, instituții, și unități agricole, organizațiile de masă aduc o contribuție sporită la realizarea sarcinilor de producție și a angajamentelor asumate, la soluționarea operativă a propunerilor și sugestiilor făcute de oamenii muncii. Exemple se pot da multe, dar despre ele am mai vorbit la recentele instructaje pe care biroul Comitetului județean de partid le-a organizat cu activul de partid. Aș dori însă să arăt că dintr-un studiu întreprins recent de comisia organizatorică a Comitetului județean, reiese că potențialul organelor și organizațiilor de masă și obștești nu este fructificat pe măsura posibilităților de care dispun. Datorită lipsei de îndrumare și control din partea unor organe și organizații de partid ca cele de la Comitetul orășenesc Oravița, U.C.M.M.A. Bocșa, U.E.I.L. Bozovici, I.C.F. Caransebeș, comunele Topleț, Cărbunari, Ciudanovița, Pojejena, Ciclova Română, fermele I.A.S. Berzovia și Caransebeș, C.A.P. Zorlențu Mare, Brebu, Căvăran, Lacu, Dognecea, Ticvaniu Mare, Păltiniș și altele, în activitatea organizațiilor de masă de pe raza lor și-au făcut loc și mai dăinuie destule neajunsuri. Se manifestă adeseori formalism și festivism în acțiuni, planurile de muncă unele ale acestora fiind slabe în conținut. Un neajuns îl constituie modul în care sunt concepute acțiunile și felul cum se acționează pentru înfăptuirea obiectivelor propuse. Se consumă mult timp, multă energie pentru începerea lor, dar pe parcurs sunt date uitării, ceea ce le diminuează sau le anulează eficiența. Nu întîmplător aici nici rezultatele economice, participarea maselor la înfrumusețarea localității nu se ridică la nivelul cerințelor actuale. Tot din același motiv în unele unități economice nu se organizează acțiuni comune ale organizațiilor sindicale, U.T.C. și de femei pentru valorificarea rezervelor interne, educarea salariaților în vederea întăririi disciplinei în muncă, a creșterii față de îndeplinirea răspunderii sarcinilor care le revin. Astfel, la C.E.I.L. Caransebeș s-au înregistrat în acest an peste 53 500 ore-om absențe nemotivate, la U.C.M.M.A. Bocșa 31 675 ore-om absențe nemotivate și 25 133 ore învoiri și concedii fără plată, și aceasta în condițiile în care s-au efectuat peste 374 125 ore suplimentare pentru recuperarea unor rămîneri în urmă la realizarea sarcinilor de producție. Asemenea fenomene se întîlnesc și la U.C.M.R, U.U.M. Topleț, I.J.C.M., I.C.F. Caransebeș și altele. A provocat și provoacă nedumeriri și lipsa de preocupare pe linia folosirii integrale a utilajelor și capacităților de producție. De ce oare organizațiile sindicale și ale U.T.C. de la U.C.M.R. și Uzina Oțelu Roșu — unde din fondul de timp disponibil s-au înregistrat peste 579 000, respectiv 28 000 ore-mașină nefolosite — n-au fost mobilizate să întreprindă acțiuni pentru înlăturarea acestor neajunsuri ? Deși există salariații care manifestă acte de indisciplină, nu-și îndeplinesc sarcinile profesionale, sustrag din averea obștească, organizațiile sindicale, U.T.C. și de femei nu fac din aceste cazuri probleme cu caracter educativ. Desigur, (Continuare in pag. a 2-a) Constructorii au dat rodul muncii lor plecat, rămâne în timp, mărturie a preocupărilor partidului și statului nostru pentru asigurarea permanentă a condițiilor de viață a oamenilor muncii. Foto : I. CARDOȘ ORICÎT AR FI DE MARI, CIFRELE NU POT ȚINE LOCUL HRANEI DACĂ PRODUSELE NU AJUNG LA CUMPĂRĂTORI .ă Aprovizionarea de toamnă-iara populației din județul nostru a constituit și constituie o preocupare esențială a organelor locale de partid și de stat, a colectivelor din comerciale. In acest organizațiile sens, au fost constituite comandamente la diverse nivele care să urmărească în permanență felul în care se îndeplinesc planurile de măsuri întocmite pentru asigurarea cantităților de produse necesare consumului pe timp friguros. Datorită acestor preocupări, în localitățile județului au fost asigurate pentru stocurile de siloz 800 tone ceapă uscată, 4 200 tone cartofi, 88 tone murături, 95 tone fasole uscată, 400 tone fructe și altele. Și totuși, cantitățile însilozate pînă la data de 25 octombrie sînt cu mult sub necesarul de consum pe timp de iarnă. Există mari restanțe la murături (222 tone), fasole uscată (205 tone), varză (130 tone), rădăcinoase (400 tone), fructe (200 tone) altele. In general, se observă inai suficientă preocupare pentru procurarea produselor necesare pe timp de iarnă consumurilor colective. Luînd în discuție însilozarea cartofilor, se constată că anumite cantine n-au făcut prea multe eforturi în acest sens. Cantină U.C.M.M. Reșița, de pildă din 42 tone necesare a însilozat doar una singură, liceul industrial din 13,5 tone ane, cantina U.C.M. însilozat , toReșița n-a ridicat nimic din cele 50 tone planificate. Dar, deficiențe nu se constată numai în asigurarea stocurilor de produse pentru iarnă, ci și în aprovizionarea curentă. La Anina, de pildă, timp de 3 zile, în luna octombrie, au lipsit din rețeaua alimentară carnea de pasăre, peștele, magazinele din Dognecea n-au dispus timp îndelungat de untură, carne de pasăre și pește; din magazinul nr. 75 din Reșița, în ziua de 22 octombrie lipseau cu desăvîrșire brînzeturile, iar magazinele de legume și fructe încă oferă cumpărătorilor cantități insuficiente de mărfuri, sortimente reduse. Mai mult chiar, unele produse sunt de slabă calitate, nesortate, cu aspect necomercial, ori termenul de garanție depășit. Neglijență s-a manifestat și în aprovizionarea muncitorilor forestieri. Există încă și la ora actuală unități în care nu s-au asigurat spațiile de depozitare a alimentelor și în mod deosebit spațiile pentru însilozarea cartofilor. Excluzînd neajunsurile privind livrarea produselor la timp de către furnizorii externi nu se justifică în nici un fel rămînerile în urmă în crearea stocurilor pentru perioada friguroasă, așa cum nu sunt justificate nici golurile în aprovizionarea curentă. Motivările privind lipsa mijloacelor de transport și spațiilor de depozitare, nu scuză neglijențele în manipularea, gospodărirea și repartizarea fondului de marfă. Nu este admis ca în depozitele I.C.R.A. să stea zeci de mii de litri de oțel și tone întregi de sare, iar în rețeaua cooperației de consum să lipsească aceste produse pe motiv că sistemul de aprovizionare a cooperației diferă de celălalt sistem. tru Considerăm că în județul noiexistă toate posibilitățile de aprovizionare abundentă pentru timpul friguros ca și pentru consumul curent. Trebuie însă mai multă preocupare din partea conducerii întreprinderilor de specialitate, a lucrătorilor din rețelele comerciale, care trebuie să-și conjuge eforturile pentru ca mărfurile să ajungă din depozite la consumatori în sortimentele necesare și calitatea corespunzătoare. Spunem aceasta pe motiv că, la ora actuală, se uzează încă nave, se caută de greutăți imagimereu vinovați în loc să se caute soluții pentru înlăturarea piedicilor ce se mai ridică în mod artificial și nejustificat în calea desfășurării comerțului cu produse alimentare pe raza județului nostru. Spre exemplificare, vom arăta că într-una din săptămînile trecute, în timp ce în orașul Caransebeș toate magazinele erau bine aprovizionate, locuitorii orașului Oțelu Roșu nu aveau asigurată nici pîine, nici carne, nici preparate din carne, iar magazinele de legume și fructe erau goale, pe altă vreme, depozitul din Caransebeș „gemea de produse“ (!?). Ce păzesc conducătorii organizațiilor comerciale de pe raza acestui oraș, mai cu seamă că nu este unicul caz de nepăsare față de asigurarea mărfurilor necesare consumatorilor? Reamintind că în județul nostru există toate condițiile pentru asigurarea unui fond bogat de produse pentru timpul friguros și pentru consumul curent, ne exprimăm convingerea că absolut toți cei care se ocupă de aducerea acestora la cumpărător își vor înțelege menirea și vor proceda ca atare. J. MUNTEANU VALENȚELE EDUCATIVE ALE CĂSĂTORIEI Căsătoria este corolarul dragostei — iată o afirmație pe cit de des repetată, pe atît de adevărată. In definitiv, ce altceva trebuie să înțelegem din nenumăratele basme populare cu Făt-Frumos și Ileana Cosînzeana, care se încheie prin nunta fastuoasă a eroilor? Sau că, pe urmă, cei doi protagoniști trăiesc fericiți pînă la adinei bătrineți? O asemenea structură stereotipă a basmului subliniază, evident, că dragostea este încununată prin căsătorie, că de fapt aceasta din urmă deschide porțile fericirii pentru toată viața. Mii de perechi trăiesc această poveste dintotdeauna și prezentindu-se în fața delegatului stării civile ei încheie un legămînt de fericire. Mărturii Iată un exemplu. Nu de mult, un mare număr de locuitori din Lăpușnicu Mare — bătrîni și tineri, femei și bărbați — s-au adunat in fata Consiliului popular pentru a asista la nunta tinerilor Nicolae N. Gherman și Elena Găină. Primarul comunei — Petru Piron — e îmbrăcat în haine de sărbătoare. In țitor el rostește fata participaucuvinte calde despre tinerețe și familie, despre conduita în societate, prezentînd și fragmente din Codul familiei, referitoare la drepturile și obligațiile ce Ie au soții în timpul căsătoriei. După oficierea căsătoriei, primarul a urat tinerilor — după obicei — fericire, sănătate și... multi copii, închinind — tot după datină — un pahar de vin in cinstea lor. Si-apoi — întocmai după versurile lui Coșbuc — „S-a-ntins poporul adunat / Să pace-n drum după tilnici...“, toți nuntașii participind cu însuflețire la hora țărănească din fata consiliului popular. Aceste momente, festivitatea căsătoriei întreaga rămin desigur vii ,în amintirea tinerei perechi, influențează totodată pe ceilalți participanți. Iată de ce asemenea practici ar trebui extinse, oficierea căsătoriei la consiliul popular — cel puțin la sate — e bine să se bucure de o mai atentă pregătire, de o mai mare afectivitate, trebuie să-și îndeplinească rosturi educative. prof. N. A. GHERMAN, vicepreședinte al Consiliului popular comunal Lăpușnicu Mare