Flamura, decembrie 1971 (Anul 18, nr. 2193-2219)
1971-12-01 / nr. 2193
ORGAN AL COMISULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2193 MIERCURI, 1 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI COMBATIVITATE ȘI EXIGENȚA PARTINICA Adunări de dare de seamă anuale în organizațiile de partid Luna noiembrie, marcată la începutul ei de un deosebit eveniment politic în viața organelor și organizațiilor de partid, a întregului popor — plenara C.C. al P.C.R., care a stimulat energia maselor, s-a încheiat cu succese de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în acest an. Paralel cu eforturile îndreptate în acest scop, în perioada 5—15 noiembrie au avut loc adunări de dare de seamă și alegeri în toate cele 387 grupe de partid din întreprinderile, unitățile agricole, școlile și instituțiile din județul nostru. Dările de seamă ca și discuțiile purtate în aceste adunări au analizat în spirit critic și autocritic problemele producției, comportarea comuniștilor la locul de muncă, în familie și societate. La grupele de partid de la cuzineți motoare Diesel, secția eboșare și întreținerea U.C.M.A., atelierul mecanic U.C.M.M.A. Bocșa, sculărie Uzina Oțelul Roșu, C.A.P. Zersig, centru S.M.A. Moldova Nouă și altele, comuniștii au manifestat combativitate și exigență față de neajunsuri, au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea activității la locurile de muncă, pentru perfecționarea muncii birourilor organizațiilor de bază în îndrumarea și conducerea grupelor de partid. Pe baza graficelor întocmite de comitetele de partid s-au desfășurat adunări de dare de seamă și în organizațiile subordonate acestora, în majoritatea lor, dările de seamă și discuțiile purtate au evidențiat preocuparea birourilor organizațiilor de partid, a comuniștilor pentru realizarea planului în întreprinderile industriale, probleme care se referă la creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost, îndeplinirea sarcinilor pe linie de investiții și export, iar în agricultură modul în care s-au desfășurat campaniile, probleme privind realizarea planului producției vegetale și animale, folosirea fondului funciar, organizarea muncii și altele. Peste tot însă, paralel cu dezbaterea unor probleme economice, s-a analizat cu spirit de răspundere activitatea vieții interne de partid, a muncii ideologice, modul cum se îndeplinesc sarcinile ce le revin din amplul program de educație comunistă stabilit de conducerea partidului pe baza propunerilor făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu. La adunarea generală a organizației de partid de la bandaje C.S.R., de pildă, comuniștii au criticat aspru, dar pe bună dreptate, slaba preocupare a maiștrilor pentru asigurarea îndrumării tehnice a procesului de producție. Datorită acestui neajuns, a indisciplinei unor membri de partid și a lipsei de exigență, manifestată de biroul organizației de bază, în secție au fost rebutate 400 de bandaje în valoare de peste 840 000 lei. Spirit combativ s-a manifestat și în adunarea comuniștilor de la modelărie U.C.M.R., unde s-a luat poziție hotărîtă față de felul cum își îndeplinesc îndatoririle profesionale unii conducători ai procesului de producție. Exemple de acest fel unde combativitatea și exigența au fost la înălțimea cerințelor actuale, se mai pot da din adunările organizațiilor de partid de la ferma 29 I.A.S. Reșița, C.A.P. Gherteniș, a cadrelor didactice din Vermeș și Păltiniș, S.M.A. Oravița și altele. Am reținut de la unele adunări numeroase propuneri care vor duce la îmbunătățirea muncii de viitor. Școlarizarea și pregătirea a cel puțin 10—15 mecanici auto și asigurarea spațiului de gazare a mașinilor — organizația de bază grup ȘT. NEGOIU (Continuare în pag. a 3-a). DIALOG CU UN CITITOR „De pluș, de cremene sau de apă murdară și vijelioasă, cuvintele sunt de mătase ca să acopere adevărul, lăsîndu-1 numai bănuit sau sînt lanțuri pentru a lega adevărul, să nu-1 lase să zboare, s-ajungă în văzul lumii.. Așa debutează însemnarea unui cititor al nostru din Luncavița. Și, pe același ton, face un rechizitoriu aspru oamenilor care, cu bună știință ori inconștiență, lezează zone sensibile ale sufletului și gîndului. Aveți dreptate — tovarășe O. Rais, să vă indignați din pricina „cuvintelor iatagane" care lovesc fără discernămînt. Dar cuvintele știu să și aline, să-i lege pe oameni cu tainice fire din care se înfiripă gingașa floare a prieteniei. Aduceți laude frumuseții limbii moștenite de la bunii noștri. Această admirație o împărtășim și noi. Dar vă întrebăm, la rîndu-ne: printre tinerii de astăzi nu se află oare neîntrecuți cultivatori ai comorilor de simțire conținute de măiestrul grai românesc? In comuna dumneavoastră, în cele învecinate, nu profesează dascăli luminați, însuflețiți de gîndul educării copiilor din sat în spiritul dragostei pentru limba, literatura și istoria neamului? în nici un chip, nu putem fi de acord cu rezerva pe care o aveți față de tinerii epocii noastre. Cei mai mulți sunt muncitori, intelectuali prețuiți pentru vrednicia competența lor. Sunt fii meriși tuoși, cu care țara noastră — mîndră între toate — se poate făli. A ignora această realitate înseamnă a trunchia adevărul. Că există încă oameni — tineri și vîrstnici — ale căror purtări nu le fac adevărat. Dar nu-i cinste este de ajuns să ne indignăm. Este nece VIORICA BALTEANU !Continuare în pag. a 2-a) Pe șantierele din Herculane, Topleț, și Mehadia SE POATE LUCRA MAI MULT ȘI MAI BINE! Șantierul 104 Herculane a avut de realizat în perioada scursă din acest an un volum important de lucrări. Printre obiectivele „atacate" se află: Complexul U.G.S.R. cu 360 de locuri, Complexul comercial cu trei nivele, Stația de 110 kV Crușovăț, blocurile de locuit din stațiune și din Mehadia — unele proprietate personală —, Atelierul de vopsitorie din Topleț etc. Bilanțul activității pe 10 luni indică realizarea planului în procent de luna octombrie 105,5 la sută. Pe însă sarcinile de plan n-au fost realizate decît în procent de 82 la sută. Bilanțul activității desfășurate pe 10 luni dovedește că atît colectivul de muncă, cît și conducerea șantierului — șef de șantier Ioan Chladni, inginer șef Nicolae Golici — sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de bază, al cărui secretar este tovarășul N. Bîrdăcel, au fost animați de dorința firească de a îndeplini și depăși sarcinile de plan, de a efectua un volum de lucrări de calitate, la nivelul cerințelor actuale. Cu toate acestea, concluzia care se desprinde este aceea că pe șantierele aparținătoare unității de construcții din Herculane se poate lucra mai mult și mai bine. Cînd facem această afirmație, avem în vedere realizările slabe ale lunii octombrie, apoi faptul că în unele perioade planul nu se realizează în mod ritmic, existînd factori subiectivi care influențează rămînerile în urmă. De bună seamă, Șantierul 104 Herculane a avut de înfruntat și cauze de ordin obiectiv, dar nu-i mai puțin adevărat că la acestea s-au adăugat cu regularitate o serie de defecțiuni organizatorice și abateri disciplinare și — așa cum s-a subliniat și într-o ședință, lărgită de partid — nici conducerea șantierului și nici organizația de bază nu au făcut totul pentru înlăturarea lor. In primul rînd este vorba de asigurarea fondului de materiale și a forței de muncă, funcționarea corespunzătoare a utilajului, eșalonarea științifică a lucrărilor, fapt ce permite atingerea stadiilor intermediare ca o condiție indispensabilă pentru respectarea termenului final de dare în folosință etc. In toată perioada la care ne referim, aici nu s-a lucrat decît cu 50—60 la sută din prevăzut. Chiar în ziua efectivul sosirii noastre la sediul șantierului, 20 de muncitori — adevărat, necalificați — darea pentru și-au prezentat lichia pornii spre alte locuri de muncă. Care este cauza generatoare a acestui mare gol de forță de muncă? Ne interesăm de condițiile de muncă, șantierul dispune de o cantină proprie, de dormitoare bune. în fază avansată de amenajare se află și clubul șantierului care dispune încă de pe acum de o bază materială satisfăcătoare: televizor, aparat de radio, picup; biblioteca casei orășenești de cultură este pusă și la dispoziția muncitorilor constructori. Cu alte cuvinte, condiții optime. Deci, neajunsurile în producerea golului de forță de muncă trebuie căutate în altă parte. rt Un punct de vedere ne-a oreNicolae Mihai, șef de echipă la punctul de lucru Mehadia, care mentar: amintea un adevăr eledorim să efectuăm un număr sporit de lucrări, știind că în funcție de acesta ni se cuvine , și cîștigul. Am fost și în alte părți, dar acolo la ora 7 începeam lucrul. Aici, din cauza mijloacelor de transport, plecăm spre Topleț, Mehadia, Crușovăț cu o întîrziere de 1—2 ore mică. Ziua de toamnă și iarnă e Socotiți și dv. cît pierdem ... Apoi nu s-a acționat hotărît în direcția calificării muncitorilor, ceea ce plece unde determină pe mulți să găsesc posibilitatea de a învăța o meserie și a se stabiliza. — De cînd sînt la acest șantier, de vreo 3—4 ani, continuă tehnicianul Gheorghe Cerbu, la noi nu s-a organizat nici un curs de calificare, deși ele ar fi fost necesare în meseriile CONSTANTIN GALESCU (Continuate în pagaza). In ediția de azi: SPORT: O explicație a succesului—disciplina Pe urmele materialelor publicate Știri, comentarii, telegrame de peste hotare î ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitați, miniștri și alți conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România și proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a prețurilor și tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice și prezentate spre legiferare Marii Adunări Naționale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat și la organizarea și funcționarea Administrației Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a prețurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producția internă în medie cu 22 la sută și la televizoare în medie cu 18 la sută Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea prețului de cost, diversificarea producției de aparate de radio și televizoare, pentru mai buna organizare a activității centrelor de reparații în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții care urmează să fie puse in funcțiune în actualul cincinal și a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale și întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităților de producție, pentru pregătirea forței de muncă necesare și asigurarea condițiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi și trei de lucru în industrie. în încheierea ședinței, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluționat unele probleme ale activității curente. Constituirea comitetului Mef de cultura si educație socialista KIITraficiul conștiinței Printre cei mai pasionați și mai versați ciubucari se află uneori și omul de la volan. El poate purta diferite nume, după locul unde activează, după cum l-a botezat „năștea" sau după alte criterii. De pildă, în comuna Brebu el se numește Constantin Rada. Specialist în autovehicule (el — autobuz, ginerele — autobuz, familia — autoturism), este totodată un recunoscut specialist și în ciupeală. Veți spune că ciupitul este un obicei al neamului păsăresc, mai ales a celui de pradă. Păi, de-aici și asemănările, pentru că șoferul amintit e tot... de pradă. Așa îl cunosc toate satele din jur. Pradă cetățenii care călătoresc pe mașina sa, înșeală întreprinderea, înșeală statul, ne pradă pe noi toți. După cum se știe, în circulația rutieră sunt stabilite măsuri severe de disciplină: încercatul nostru erou reușește să facă un slalom printre tot felul de interdicții, să atingă performanțe deosebite mai ales în ce privește ciubucul. Să vedem cîteva din procedeele sale uzuale. Unul ar fi transportul continuu în cabină a doi pasageri care sunt măguliți de această atenție specială și, bineînțeles, plătesc cele două locuri privilegiate fără a mai pretinde și biletele de călătorie. Dar ceilalți ? Ceilalți călătoresc de obicei într-o înghesuială de nedescris. Vorba ceea : dai un ban, dar știi că face ! Desigur, în asemenea înghesuială e greu să capeți întotdeauna bilet, măcar că dai un ban. De vină e ... întreprinderea, care nu are bilete destule. Asta e placa preferată a șoferilor. Am mai întîlnit-o și în alte autobuze. Dar dacă îi iei puțin la întrebări, vezi că ies la iveală și biletele dosite, pasă-mi-te ca să mai ciupească ciubucarul „foi lei, d-o bere". Să revenim însă la șoferul nostru. E clar că el se simte în largul său pentru că se află pe traseul secundar al Delineștiului, în care nu se prea operează controale. Pentru zilele de tîrg și pentru schimburile muncitorești sunt destinate două autobuze. Cei doi șoferi fac traseul pe rînd (deși se pare că pe statele de plată ar figura amîndoi. Se nimerește tot mai des ca aceștia să fie chiar Constantin Rada și ginerele său, Nicolae Chincea. Desigur, pentru a se cîștiga ... timp și benzină „Cît privește benzina, mulțumim dumneavoastră, o ducem bine, putem să dăm și la, alții, că doar de-aia sîntem șoferi descurcăreți !“). Fără îndoială că din profilul pe care-l zugrăvim nu pot lipsi momente de genul: „auto- , buz, hai la mama acasă" (sau la rudele de la Ohabița). Pasă-mi-te, după concepția unora volanul volan, chiar dacă uităm că unul este de la mașina mică — posesiunea personală, iar altul de la mașina mare — proprietate de stat. Ar trebui să li se mai amintească din cînd în cînd că nu e chiar totuna. Știți însă și dumneavoastră că șoferul, prezentat mai sus nu e unic în analele transportului de călători, întîlnim destul de dese cazuri cînd călătorilor nu li se dau bilete, deși li se iau contra costul lor, cazuri cînd șoferul dispune de mașină ca de proprietatea personală, cînd „n-are rost" sau nu vrea să ia călători în autobuz etc. Din păcate, cu toate că îi cunoaștem, le știm apucăturile, nu reacționăm în fața acestor ciubucuri. Opinia publică trebuie însă să-și spună hotărît cuvîntul și să combată asemenea elemente și manifestări dezonorabile. Pretutindeni trebuie să troneze cinstea și corectitudinea, înalta conștiință a omului nou ! A.SCOROBETE GH. JURMA //Z///Z/Z////ZZ/Z//Z/////////ZZ/Z/ZZ////Z////////////Z///////////////////Z//////// Ciubucarul de la volan Z/////////////////////////////////////////////////////////Z/////Z////////////////Z Ieri, într-o atmosferă de lucru, la Casa de cultură din Reșița a avut loc ședința de constituire a Comitetului județean Caraș-Severin de cultură și educație socialistă. La acest important eveniment au luat parte tovarășii Tudor Iorga, secretar al Comitetului județean de partid, Iulian Antonescu, membru al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, director al Direcției Muzeelor din acest organism, Mihai Arcan, președinte al Consiliului județean U.G.S.R., Maria Roșca, secrealar al Comitetului municipal de partid Reșița. Au participat, de asemenea, directorii caselor de cultură din județ, ai căminelor culturale, reprezentanți ai instituțiilor cultural-artistice, ai nucleelor de creație din municipiu și din județul nostru, reprezentanți ai organizațiilor de masă și ai oamenilor muncii.Tovarășul Tudor Iorga a prezentat adunării lista cu membrii noului Comitet județean de socialistă, cultură și educație Tovarășul Eugen Someșan, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă a prezentat apoi, în fața întregii asistențe, a membrilor noului comitet și a invitaților planul de măsuri care va direcționa spre dezideratele cultural-educative actuale și viitoare munca noului comitet, a tuturor instituțiilor de cultură, activitate fundamentată pe indicațiile reieșite din recentele documente ale partidului, adoptate la Plenara din 3—5 noiembrie 1971. După o serie de luări la cuvînt prin care participanții au adus unele îmbunătățiri amplului program de activitate viitoare, tovarășul Iulian Antonescu a adus din partea Consiliului Culturii și Educației Socialiste un călduros salut noului organism constituit, subliniind, în cuvîntul său, necesitatea unor eforturi sporite, permanente pentru ca instituțiile cultural-educative din județul nostru să se integreze organic în vasta muncă de făurire a omului nou. In încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Tudor Iorga. Munca educativă de înnobilare spirituală a omului, a constituit întotdeauna una din preocupările centrale ale partidului nostru. In condițiile de astăzi însă, cînd am pornit la realizarea programului partidului privind îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii, educației socialiste a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste, munca educativă pentru formarea omului nou capătă dimensiuni mai mari și semnificații deosebite, în lumina sarcinilor puse de recenta plenară a C.C. al P.C.R., pentru perioada făuririi societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Programul de educație socialistă expus Ceaușescu de tovarășul Nicolae la Plenară din 3—5 noiembrie a.c., document de excepțională valoare teoretică și practică, are ca obiectiv fundamental formarea omului de tip nou, educat în spiritul combativității revoluționare, partinice, al intransigenței comuniste, participant conștient la aplicarea în viață a politicii partidului nostru. In Expunerea la recenta plenară a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, spunea : „Noi considerăm și am considerat întotdeauna că misiunea istorică a socialismului este nu numai de a elibera omul de asuprire și exploatare, de a asigura bunăstarea lui materială, ci și de a făuri o civilizație spirituală superioară, care nu se poate realiza decît prin formarea unui om nou, cu o înaltă conștiință și pregătire culturală și profesională, cu un profil moral politic înaintat“. Realizarea acestui obiectiv de mare importanță pentru progresul societății românești pune în fața Comitetului județean de cultură și educație socialistă constituit astăzi, cerința de a fi prezent în efortul general de modelare spirituală și morală a oamenilor muncii din județ. In acest sens aș dori să subliniez aici, că crearea Comitetului de cultură și educație socialistă nu constituie o chestiune de formă, o schimbare de denumire, ci o chestiune de fond, o schimbare radicală față de felul cum a muncit vechiul comitet de cultură și artă. însăși denumirea sa semnifică caracterul formativ pe care trebuie să-l îmbrace toate acțiunile pe care acesta le inițiază și organizează. Principala coordonată a activității comitetului de cultură și educație socialistă, a organelor și instituțiilor din subordinea sa, trebuie să o constituie ridicarea spirituală a maselor largi de oameni ai muncii, educația lor politică și moralcetățenească, pentru împlinirea și afirmarea multilaterală a personalității umane. Vă este cunoscut că mersul societății noastre pe calea dezvoltării socialiste multilateral dezvoltate, modernizarea structurii economice și a celorlalte sectoare ale vieții sociale, au adus și aduc cu sine penetrația rapidă a științei, introducerea mijloacelor de investigare științifică. Sistemul educațional, factor de seamă al progresului societății socialiste, nu poate să nu se integreze în această legitate a dezvoltării noastre socialiste. Rolul crescînd al conștiinței reclamă așezarea formării și dezvoltării conștiinței socialiste pe temeiuri științifice. De la nivelul conducerii superioare de partid s-au direcționat sarcinile complexe și, în același timp, dificile ale dezvoltării conștiinței socialiste, ale formării omului nou, dar este necesar ca la nivelul organelor locale de partid și de stat, a organizațiilor de masă și obștești, la nivelul întregului nostru sistem educațional local, să se revadă propriile modalități de acțiune, spre a le pune în acord cu tendințele actuale. Cu alte cuvinte, conducerii și organizării fenomenului educațional, stilului de lucru al instituțiilor care participă la formarea și dezvoltarea conștiinței, trebuie să li se imprime în mod mai hotărît un pronunțat caracter științific. Pledînd pentru promovarea de metode științifice, pentru folosirea unor forme moderne în activitatea politico-ideologică și cultural-educativă, ne gîndim că este posibilă îmbunătățirea dotării tuturor instituțiilor educaționale, cu unele aparate moderne, necesare răspîndirii cunoștințelor cultural științifice. Dar mai cu seamă ne gîndim la posibilitatea măsurării eficienței tuturor manifestărilor cultural-educative prin rezultatele care se obțin în producție, în atitudinea și comportarea oamenilor. Și munca educațională, munca de formare a omului nou, care să participe ac(Continuare în paga 2-a) Cuvîntul tovarășului TUDOR IORGA Componența Comitetului județean de cultură și educație socialistă Președinte — Eugen Someșan, vicepreședinte — Mihai Deleanu, membri : Maria Roșca, Moise Țuțuianu, Constantin Conciatu, Ion Pavel, Răducanu Oprea, I. Mateșoane, Maria Pascadi, Wanda Zawadschi, Mihai Todor, Vasile Ioniță, Ion Neagoe, Marin Cioară, Radu Traistă, Ilie Hamat, Constantin Georgescu, prof. dr. ing. Nicolae Bogoevici, Gheorghe Duculescu, Gheorghe Jurma, Petru Comisarschi, Ion Crișan, Ion Turchineac, Alexandru Bârsescu, Iosif Scheffer, Ilie Lazăr, Ion Ionescu, Ilie Dan, Petru Albu, Ion Lagu, Petru Cîrsta, Vasile Vartolomei, Ion Albu, Velișcu Boldea, Eugen Vancea, Laci Perescu, Ilie Uzum, Aurelia Peczi, Victor Giurgiu, Iancu Mărăscu, Ionel Puia, Gheorghe lacomi, Octavian Popescu, Gheorghe Luca, Constantin Iordache, Nicolae Lațcu, Trandafir Tămaș, Petru Ursulescu, Rusalina Rădulescu, Valeriu Oprea, Carol Tiber, Augustin Munteanu, Ladislau Pali, Gheorghe Jița, Traian Bucățea.