Flamura, decembrie 1971 (Anul 18, nr. 2193-2219)

1971-12-01 / nr. 2193

ORGAN AL COMISULUI JUDEȚEAN C­ARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2193 MIERCURI, 1 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI COMBATIVITATE ȘI EXIGENȚA PARTINICA Adunări de dare de seamă anuale în organizațiile de partid Luna noiembrie, marcată la începutul ei de un deosebit eve­niment politic în viața organe­lor și organizațiilor de partid, a întregului popor — plenara C.C. al P.C.R., care a stimulat energia maselor, s-a încheiat cu succese de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angaja­mentelor asumate în acest an. Paralel cu eforturile îndreptate în acest scop, în perioada 5—15 noiembrie au avut loc adunări de dare de seamă și alegeri în toate cele 387 grupe de partid din întreprinderile, unitățile agri­cole, școlile și instituțiile din ju­dețul nostru. Dările de seamă ca și discuțiile purtate în a­­ceste adunări au analizat în spirit critic și autocritic proble­mele producției, comportarea co­muniștilor la locul de muncă, în familie și societate. La grupe­le de partid de la cuzineți mo­toare Diesel, secția eboșare și întreținere­a U.C.M.A., atelierul mecanic U.C.M.M.A. Bocșa, scu­­lărie Uzina Oțelul Roșu, C.A.P. Zersig, centru S.M.A. Moldova Nouă și altele, comuniștii au manifestat combativitate și exi­gență față de neajunsuri, au fă­cut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea activității la locu­rile de muncă, pentru perfecțio­narea muncii birourilor organi­zațiilor de bază în îndrumarea și conducerea grupelor de par­tid. Pe baza graficelor întocmite de comitetele de partid s-au des­fășurat adunări de dare de sea­mă și în organizațiile subordona­te acestora, în majoritatea lor, dările de seamă și discuțiile pur­tate au evidențiat preocuparea birourilor organizațiilor de par­tid, a comuniștilor pentru reali­zarea planului în întreprinderile industriale, probleme care se re­feră la creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost, îndeplinirea sarcinilor pe linie de investiții și export, iar în agricultură modul în care s-au desfășurat campaniile, pro­bleme privind realizarea pla­nului producției vegetale și a­­nimale, folosirea fondului fun­ciar, organizarea muncii și al­tele. Peste tot însă, paralel cu dezbaterea unor probleme eco­nomice, s-a analizat cu spirit de răspundere activitatea vieții in­terne de partid, a muncii ideo­logice, modul cum se îndepli­nesc sarcinile ce le revin din amplul program de educație co­munistă stabilit de conducerea partidului pe baza propunerilor făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu. La adunarea generală a orga­nizației de partid de la bandaje C.S.R., de pildă, comuniștii au criticat aspru, dar pe bună dreptate, slaba preocupare a maiștrilor pentru asigurarea în­drumării tehnice a procesului de producție. Datorită acestui ne­ajuns, a indisciplinei unor mem­bri de partid și a lipsei de exi­gență, manifestată de biroul or­ganizației de bază, în secție au fost rebutate 400 de bandaje în valoare de peste 840 000 lei. Spirit combativ s-a manifestat și în adunarea comuniștilor de la modelărie U.C.M.R., unde s-a luat poziție hotărîtă față de fe­lul cum își îndeplinesc înda­toririle profesionale unii condu­cători ai procesului de producție. Exemple de acest fel unde com­bativitatea și exigența au fost la înălțimea cerințelor actuale, se mai pot da din adunările or­ganizațiilor de partid de la fer­ma 29 I.A.S. Reșița, C.A.P. Gher­­teniș, a cadrelor didactice din Vermeș și Păltiniș, S.M.A. Ora­­vița și altele. Am reținut de la unele adunări numeroase propu­neri care vor duce la îmbună­tățirea muncii de viitor. Școlari­zarea și pregătirea a cel puțin 10—15 mecanici auto și asigura­rea spațiului de gazare a mașini­lor — organizația de bază grup ȘT. NEGOIU (Continuare în pag. a 3-a). DIALOG CU UN CITITOR „De pluș, de cremene sau de apă murdară și vijelioasă, cuvintele sunt de mătase ca să acopere adevărul, lăsîndu-1 numai bănuit sau sînt lanțuri pentru a lega adevărul, să nu-1 lase să zboare, s-ajungă în văzul lumii.. Așa debutează însemnarea unui cititor al nostru­ din Luncavița. Și, pe același ton, face un rechizitoriu aspru oamenilor care, cu bună știin­­ță ori inconștiență, lezează zone sensibile ale sufletului și gîndului. Aveți dreptate — tovarășe O. Rais, să vă in­dignați din pricina „cuvinte­lor iatagane" care lovesc fă­ră discernămînt. Dar cuvinte­le știu să și aline, să-i lege pe oameni cu tainice fire din care se înfiripă gingașa floa­re a prieteniei. Aduceți laude frumuseții limbii moștenite de la bunii noștri. Această admirație o împărtășim și noi. Dar vă întrebăm, la rîndu-ne: printre tinerii de astăzi nu se află oare neîntrecuți cultivatori ai comorilor de simțire con­ținute de măiestrul grai ro­mânesc? In comuna dumnea­voastră, în cele învecinate, nu profesează dascăli lumi­nați, însuflețiți de gîndul e­­ducării copiilor din sat în spiritul dragostei pentru lim­ba, literatura și istoria nea­mului? în nici un chip, nu putem fi de acord cu rezerva pe care o aveți față de tinerii epocii noastre. Cei mai mulți sunt muncitori, intelectuali prețuiți pentru vrednicia competența lor. Sunt fii meri­și tuoși, cu care țara noastră — mîndră­ între toate — se poa­te făli. A ignora această reali­tate înseamnă a trunchia a­­devărul. Că există încă oameni — tineri și vîrstnici — ale căror purtări nu le fac adevărat. Dar nu-i cinste este de ajuns să ne indignăm. Este nece­ VIORICA BALTEANU !Continuare în pag. a 2-a) Pe șantierele din Herculane, Topleț, și Mehadia SE POATE LUCRA MAI MULT ȘI MAI BINE! Șantierul 104 Herculane a avut de realizat în perioada scursă din acest an un volum impor­tant de lucrări. Printre obiecti­vele „atacate" se află: Com­plexul U.G.S.R. cu 360 de locuri, Complexul comercial cu trei nivele, Stația de 110 kV Cru­­șovăț, blocurile de locuit din sta­țiune și din Mehadia — unele proprietate personală —, Ate­lierul de vopsitorie din Topleț etc. Bilanțul activității pe 10 luni indică realizarea planului în procent de luna octombrie 105,5 la sută. Pe însă sarcinile de plan n-au fost realizate decît în procent de 82 la sută. Bilanțul activității desfășurate pe 10 luni dovedește că atît co­lectivul de muncă, cît și condu­cerea șantierului — șef de șan­tier Ioan Chladni, inginer șef Nicolae Golici — sub îndruma­rea și cu sprijinul organizației de bază, al cărui secretar este tovarășul N. Bîrdăcel, au fost animați de dorința firească de a îndeplini și depăși sarcinile de plan, de a efectua un volum de lucrări de calitate, la nivelul ce­rințelor actuale. Cu toate aces­tea, concluzia care se desprin­de este aceea că pe șantierele a­­parținătoare unității de construc­ții din Herculane se poate lucra mai mult și mai bine. Cînd fa­cem această afirmație, avem în vedere realizările slabe ale lunii octombrie, apoi faptul că în une­le perioade planul nu se reali­zează în mod ritmic, existînd factori subiectivi care influen­țează rămînerile în urmă. De bună seamă, Șantierul 104 Herculane a avut de înfruntat și cauze de ordin obiectiv, dar nu-i mai puțin adevărat că la aces­tea s-au adăugat cu regularita­te o serie de defecțiuni organiza­torice și abateri disciplinare și — așa cum s-a subliniat și într-o­­ ședință, lărgită de partid — nici conducerea șantierului și nici organizația de bază nu au făcut totul pentru înlăturarea lor. In primul rînd este vorba de asigurarea fondului de materia­le și a forței de muncă, funcțio­narea corespunzătoare a utila­jului, eșalonarea științifică a lucrărilor, fapt ce permite atin­gerea stadiilor intermediare ca o condiție indispensabilă pentru respectarea termenului final de dare în folosință etc. In toată perioada la care ne referim, aici nu s-a lucrat decît cu 50—60 la sută din prevăzut. Chiar în ziua efectivul sosirii noastre la sediul șantierului, 20 de muncitori — adevărat, neca­lificați — darea pentru și-au prezentat lichi­a pornii spre alte locuri de muncă. Care este cau­za generatoare a acestui mare gol de forță de muncă? Ne in­teresăm de condițiile de mun­că, șantierul dispune de o can­tină proprie, de dormitoare bu­ne. în fază avansată de amena­jare se află și clubul șantierului care dispune încă de pe acum de o bază materială satisfăcătoare: televizor, aparat de radio, pi­­cup; biblioteca casei orășenești de cultură este pusă și la dispo­ziția muncitorilor constructori. Cu alte cuvinte, condiții optime. Deci, neajunsurile în produce­rea golului de forță de muncă trebuie căutate în altă parte. r­t Un punct de vedere ne-a ore­Nicolae Mihai, șef de echi­pă la punctul de lucru Mehadia, care mentar: amintea un adevăr ele­dorim să efectuăm un număr sporit de lucrări, știind că în funcție de acesta ni se cuvine , și cîștigul. Am fost și în alte părți, dar acolo la ora 7 începeam lucrul. Aici, din cauza mijloacelor de transport, plecăm spre Topleț, Mehadia, Crușovăț cu o întîrziere de 1—2 ore­ mică. Ziua de toamnă și iarnă e Socotiți și dv. cît pier­dem ... Apoi nu s-a acționat hotărît în direcția calificării muncitorilor, ceea ce plece unde determină pe mulți să găsesc posibilitatea de a învăța o meserie și a se stabiliza. — De cînd sînt la acest șantier, de vreo 3—4 ani, continuă teh­nicianul Gheorghe Cerbu, la noi nu s-a organizat nici un curs de calificare, deși ele ar fi fost necesare în meseriile CONSTANTIN GALESCU (Continuate în pag­a­z­a). In ediția de azi: SPORT: O explicație a succe­sului—disciplina Pe urmele materialelor publicate Știri, comentarii, telegrame de peste hotare î ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua d­e 30 noiembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitați, mi­niștri și alți conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România și proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a prețurilor și tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice și prezentate spre legiferare Ma­rii Adunări Naționale. Au fost examinate, de aseme­nea, proiectele de decret cu pri­vire la asigurările de stat și la organizarea și funcționarea Ad­ministrației Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a prețurilor cu amănuntul la aparatele de ra­dio din producția internă în me­die cu 22 la sută și la televi­zoare în medie cu 18 la sută Comitetul Executiv a trasat Mi­nisterului Industriei Construc­țiilor de Mașini sarcina de a e­labora un program de măsuri pentru reducerea prețului de cost, diversificarea producției de aparate de radio și televizoare, pentru mai buna organizare a activității centrelor de reparații în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai a­­doptat h­otărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-e­­conomici ai unor lucrări de in­vestiții care urmează să fie puse in funcțiune în actualul cincinal și a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, cen­trale industriale și întreprinderi pentru folosirea mai bună a ca­pacităților de producție, pentru pregătirea forței de muncă nece­sare și asigurarea condițiilor teh­­nico-organizatorice pentru extin­derea schimbului doi și trei de lucru în industrie. în încheierea ședinței, Comite­tul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluționat unele probleme ale activității curente. Constituirea comitetului Mef de cultura si educație socialista KIITraficiul conștiinței Printre cei mai pasionați și mai versați ciubucari se află u­­neori și omul de la volan. El poate purta diferite nume, după locul unde activează, după cum l-a botezat „năștea" sau după alte criterii. De pil­dă, în comuna Brebu el se numește Constantin Rada. Specialist în autovehicule (el — autobuz, ginerele — auto­buz, familia — autoturism), este totodată un recunoscut specialist și în ciupeală. Veți spune că ciupitul este un o­­bicei al neamului păsăresc, mai ales a celui de­­ pradă. Păi, de-aici și asemănările, pentru că șoferul amintit e tot... de pradă. Așa îl cu­nosc toate satele din jur. Pra­dă cetățenii care călătoresc pe mașina sa, înșeală întreprin­derea, înșeală statul, ne pradă pe noi toți. După cum se știe, în circu­lația rutieră sunt stabilite mă­suri severe de disciplină: în­cercatul nostru erou reușește să facă un slalom printre tot felul de interdicții, să atingă performanțe deosebite mai a­les în ce privește ciubucul. Să vedem cîteva din procedeele sale uzuale. Unul ar fi tran­sportul continuu în cabină a doi pasageri care sunt măguliți de această atenție specială și, bineînțeles, plătesc cele două locuri privilegiate fără a mai pretinde și biletele de călă­torie. Dar ceilalți ? Ceilalți călă­toresc de obicei într-o înghe­suială de nedescris. Vorba ceea : dai un ban, dar știi că face ! Desigur, în asemenea înghesuială e greu să capeți întotdeauna bilet, măcar că dai un ban. De vină e ... în­treprinderea, care nu are bi­lete destule. Asta e placa pre­ferată a șoferilor. Am mai în­­tîlnit-o­ și în alte autobuze. Dar dacă îi iei puțin la între­bări, vezi că ies la iveală și biletele dosite, pasă-mi-te ca să mai ciupească ciubucarul „fo­i lei, d-o bere". Să revenim însă la șoferul nostru. E clar că el se simte în largul său pentru că se a­­flă pe traseul secundar al De­­lineștiului, în care nu se prea operează controale. Pentru zi­lele de tîrg și pentru schimbu­rile muncitorești sunt­ destina­te două autobuze. Cei doi șo­feri fac traseul pe rînd (deși se pare că pe statele de plată ar figura amîndoi. Se nimereș­te tot mai des ca aceștia să fie chiar Constantin Rada și ginerele său, Nicolae Chincea. Desigur, pentru a se cîștiga ... timp și benzină „Cît privește benzina, mulțumim dumnea­voastră, o ducem bine, putem să dăm și la, alții, că doar de-aia sîntem șoferi descurcă­reți !“). Fără îndoială că din profilul pe care-l zugrăvim nu pot lip­si momente de genul: „auto- , buz, hai la mama acasă" (sau la rudele de la Ohabița). Pa­să-mi-te, după concepția uno­ra volanu­l volan, chiar dacă uităm că unul este de la ma­șina mică — posesiunea perso­nală, iar altul de la mașina mare — proprietate de stat. Ar trebui să li se mai amin­tească din cînd în cînd că nu e chiar totuna. Știți însă și dumneavoastră că șoferul, prezentat mai sus nu e unic în analele transpor­tului de călători, întîlnim des­tul de dese cazuri cînd călători­lor nu li se dau bilete, deși li se iau contra costul lor, ca­zuri cînd șoferul dispune de mașină ca de proprietatea per­sonală, cînd „n-are rost" sau nu vrea să ia călători în auto­buz etc. Din păcate, cu toate că îi cunoaștem, le știm apu­căturile, nu reacționăm în fa­ța acestor ciubucuri. Opinia publică trebuie însă să-și spu­nă hotărît cuvîntul și să com­bată asemenea elemente și manifestări dezonorabile. Pre­tutindeni trebuie să troneze cinstea și corectitudinea, înal­ta conștiință a omului nou ! A.SCOROBETE GH. JURMA //Z///Z/Z////ZZ/Z//Z/////////ZZ/Z/ZZ////Z////////////Z///////////////////Z//////// Ciubucarul de la volan Z/////////////////////////////////////////////////////////Z/////Z////////////////Z Ieri, într-o atmosferă de lucru, la Casa de cultură din Reșița a avut loc ședința de constituire a Comitetului ju­dețean Caraș-Severin de cul­tură și educație socialistă. La acest important eveniment au luat parte tovarășii Tudor Iorga, secretar al Comitetului județean de partid, Iulian An­­tonescu, membru al Consiliu­lui Culturii și Educației So­cialiste, director al Direcției Muzeelor din acest orga­nism, Mihai Arcan, președin­te al Consiliului județean U.G.S.R., Maria Roșca, secre­al­­ar al Comitetului municipal de partid Reșița. Au partici­pat, de asemenea, directorii caselor de cultură din județ, ai căminelor culturale, repre­zentanți ai instituțiilor cultu­­ral-artistice, ai nucleelor de creație din municipiu și din județul nostru, reprezentanți ai organizațiilor de masă și ai oamenilor muncii.­­Tovarășul Tudor Iorga a prezentat adunării lista cu membrii noului Comitet jude­țean de socialistă, cultură și educație Tovarășul Eugen Someșan, președintele Comite­tului județean de cultură și educație socialistă a prezentat apoi, în fața întregii asisten­țe, a membrilor noului comi­tet și a invitaților planul de măsuri care va direcționa spre dezideratele cultural-educative actuale și viitoare munca nou­lui comitet, a tuturor insti­tuțiilor de cultură, activitate fundamentată pe indicațiile reieșite din recentele docu­mente ale partidului, adoptate la Plenara din 3—5 noiem­brie 1971. După o serie de luări la cuvînt prin care participanții au adus unele îmbunătățiri amplului program de activita­te viitoare, tovarășul Iulian Antonescu a adus din partea Consiliului Culturii și Educa­ției Socialiste un călduros sa­lut noului organism constituit, subliniind, în cuvîntul său, necesitatea unor eforturi spo­rite, permanente pentru ca instituțiile cultural-educative din județul nostru să se in­tegreze organic în vasta mun­că de făurire a omului nou. In încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Tudor Iorga. Munca educativă de înnobila­re spirituală a omului, a consti­tuit întotdeauna una din preo­cupările centrale ale partidului nostru. In condițiile de astăzi însă, cînd am pornit la realizarea pro­gramului partidului privind îm­bunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cu­noașterii, educației socialiste a maselor, pentru așezarea relații­lor din societatea noastră pe ba­za principiilor eticii și echității socialiste și comuniste, munca e­­ducativă pentru formarea omului nou capătă dimensiuni mai mari și semnificații deosebite, în lumi­na sarcinilor puse de recenta plenară a C.C. al P.C.R., pentru perioada făuririi societății noas­tre socialiste multilateral dez­voltate. Programul de educație socialis­tă expus Ceaușescu de tovarășul Nicolae la Plenară din 3—5 noiembrie a.c., document de ex­cepțională valoare teoretică și practică, are ca obiectiv funda­mental formarea omului de tip nou, educat în spiritul comba­tivității revoluționare, partinice, al intransigenței comuniste, parti­cipant conștient la aplicarea în viață a politicii partidului nostru. In Expunerea la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, spunea : „Noi considerăm și am con­siderat întotdeauna că misiunea istorică a socialismului este nu numai de a elibera omul de a­­suprire și exploatare, de a asigu­ra bunăstarea lui materială, ci și de a făuri o civilizație spirituală superioară, care nu se poate rea­liza decît prin formarea unui om nou, cu o înaltă conștiință și pregătire culturală și profesio­nală, cu un profil moral politic înaintat“. Realizarea acestui obiectiv de mare importanță pentru progre­sul societății românești pune în fața Comitetului județean de cultură și educație socialistă constituit astăzi, cerința de a fi prezent în efortul general de modelare spirituală și morală a oamenilor muncii din județ. In acest sens aș dori să subli­niez aici, că crearea Comitetului de cultură și educație socialistă nu constituie o chestiune de formă, o schimbare de denumire, ci o chestiune de fond, o schim­­bare radicală față de felul cum a muncit vechiul comitet de cultură și artă. însăși denumirea sa semnifică caracterul formativ pe care trebuie să-l îmbrace toa­te acțiunile pe care acesta le i­­nițiază și organizează. Principala coordonată a activității comite­tului de cultură și educație so­cialistă, a organelor și instituții­lor din subordinea sa, trebuie să o constituie ridicarea spirituală a maselor largi de oameni ai mun­cii, educația lor politică și moral­­cetățenească, pentru împlinirea și afirmarea multilaterală a perso­nalității umane. Vă este cunoscut că mersul so­cietății noastre pe calea dezvol­tării socialiste multilateral dez­voltate, modernizarea structurii economice și a celorlalte sectoa­re ale vieții sociale, au adus și aduc cu sine penetrația rapidă a științei, introducerea mijloacelor de investigare științifică. Sistemul educațional, factor de seamă al progresului societății socialiste, nu poate să nu se integreze în această legitate a dezvoltării noastre socialiste. Rolul crescînd al conștiinței reclamă așezarea formării și dezvoltării conștiinței socialiste pe temeiuri științifice. De la nivelul conducerii superioa­re de partid s-au direcționat sar­cinile complexe și, în același timp, dificile ale dezvoltării con­științei socialiste, ale formării o­­mului nou, dar este necesar ca la nivelul organelor locale de partid și de stat, a organizațiilor de masă și obștești, la nivelul întregului nostru sistem educațio­nal local, să se revadă propriile modalități de acțiune, spre a le pune în acord cu tendințele ac­­­tuale. Cu alte cuvinte, conducerii și organizării fenomenului educa­țional, stilului de lucru al insti­tuțiilor care participă la forma­rea și dezvoltarea conștiinței, trebuie să li se imprime în mod mai hotărît un pronunțat carac­ter științific. Pledînd pentru promovarea de metode științifice, pentru folosi­rea unor forme moderne în acti­vitatea politico-ideologică și cul­­tural-educativă, ne gîndim că es­te posibilă îmbunătățirea dotării tuturor instituțiilor educaționale, cu unele aparate moderne, nece­sare răspîndirii cunoștințelor cul­tural științifice. Dar mai cu sea­mă ne gîndim la posibilitatea mă­surării eficienței tuturor mani­festărilor cultural-educative prin rezultatele care se obțin în pro­ducție, în atitudinea și comporta­rea oamenilor. Și munca educa­țională, munca de formare a o­­mului nou, care să participe ac­(Continuare în pag­a 2-a) Cuvîntul tovarășului TUDOR IORGA Componența Comitetului județean de cultură și educație socialistă Președinte — Eugen Someșan, vicepreședinte — Mihai Deleanu, membri : Maria Roșca, Moise Țuțuianu, Constan­tin Conciatu, Ion Pavel, Răducanu Oprea, I. Mateșoane, Maria Pascadi, Wanda Zawadschi, Mihai Todor, Vasile Ioniță, Ion Neagoe, Marin Cioară, Radu Traistă, Ilie Hamat, Constantin Georgescu, prof. dr. ing. Nicolae Bogoevici, Gheorghe Du­­culescu, Gheorghe Jurma, Petru Comisarschi, Ion Crișan, Ion Turchineac, Alexandru Bârsescu, Iosif Scheffer, Ilie La­­zăr, Ion Ionescu, Ilie Dan, Petru Albu, Ion Lagu, Petru Cîrsta, Vasile Vartolomei, Ion Albu, Velișcu Boldea, Eugen Vancea, Laci Perescu, Ilie Uzum, Aurelia Peczi, Victor Giurgiu, Iancu Mărăscu, Ionel Puia, Gheorghe lacomi, Oc­­tavian Popescu, Gheorghe Luca, Constantin Iordache, Nico­lae Lațcu, Trandafir Tămaș, Petru Ursulescu, Rusalina Ră­­dulescu, Valeriu Oprea, Carol Tib­er, Augustin Munteanu, Ladislau Pali, Gheorghe Jița, Traian Bucățea.

Next