Flamura, februarie 1972 (Anul 19, nr. 2244-2268)
1972-02-01 / nr. 2244
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CIMIAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIX, NR. 2244 B MARȚI, 1 FEBRUARIE 1972 , 4 PAGINI, 30 BANI LEMNUL E O BOGĂȚIE NAȚIONALĂ Valorificarea lui superioară -o îndatorire patriotică In cadrul efortului general de valorificare a resurselor naturale ale țării, industria de exploatare și prelucrare a lemnului a marcat, în ultimii ani, o dezvoltare impetuoasă, bazată pe folosirea rațională, economicoasă și la un nivel superior a resurselor forestiere. Potrivit orientării stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, și în anii următori producția acestei ramuri va crește pe seama valorificării superioare a resurselor, luîndu-se măsuri de sporire a ponderii lemnului prelucrat industrial din cantitatea totală de masă lemnoasă exploatată, dezvoltînd cu precădere producția de plăci aglomerate și fibrolemnoase, precum și produsele cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei. . De fapt, din sarcinile stabilite prin planul cincinal se desprinde clar că industria lemnului trebuie să sporească producția valorică și fizică, în condițiile în care masa lemnoasă dată exploatare va scădea cu cca. spre la sută. Calea prin care se poate realiza acest deziderat este folosirea completă și complexă a masei lemnoase. Noțiunea de valorificare superioară a lemnului exprimă aspectele calitative și eficiente pe întreaga sferă a proceselor de producție și desfacere (realizare), începînd cu procesele de recoltare, colectare, transport, depozitare-conservare și prelucrare a masei lemnoase, precum și proiectarea produselor, desfacerea lor, chiar și prospectarea piețelor. Această noțiune este strîns legată de reducerea prețului de cost și creșterea productivității muncii. Insușindu-și aceste orientări, organizațiile de partid, sindicale și U.T.C., consiliile și comitetele oamenilor muncii, colectivele de salariați din unitățile forestiere din județ au acționat anul trecut mai hotărît pe linia creșterii și diversificării producției, a valorificarii complexe a masei lemnoase. De altfel, Combinatul de exploatare și industrializare lemnului din Caransebeș a depășit toți indicatorii de plan, în condițiile economisirii a 2 500 metri cubi de masă lemnoasă. Experiența dobîndită, precum și complexele sarcini din următorii ani, constituie temeiuri pentru colectivele din parchete și fabrici de a da prioritate aspectelor calitative, urmărind mai sistematic valorificarea a resurselor, creșterea superioară indicelui de utilizare în scopuri industriale a masei lemnoase. • Analizînd realizările din anul 1971 în lumina posibilităților, ne dăm seama că toate U.E.S.S.-urile, inclusiv Complexul de prelucrare a lemnului din Balta Sărată, dispun încă de numeroase rezerve. Astfel, vor trebui continuate acțiunile privind : reducerea pierderilor de exploatare și transport, de scoatere a lemnului subțire din văi și parchete, sortarea judicioasă, atît calitativ, cît și dimensional a masei lemnoase, îmbunătățind indicele de utilizare în sortimente industriale. Aceste sarcini sînt cu atît mai stringente, cu cît anul trecut în unele sectoare ale U.E.I.S. Bozovici și Bocșa a rămas lemn în văi, iar indicele de utilizare la rășinoase a fost sub cel prevăzut. Ținînd cont că rețeaua de drumuri forestiere se extinde în cincinal cu încă 500 km pe județ, organele C.E.I.S. și Inspectoratul silvic vor trebui să atace bazine forestiere mai greu accesisibile cu arboret exploatabil, • ‘ * 1P2- - 1. 1 _ _ CVI 11 iCI tuicei ca unu* bazine și, totodată, să nu neglijeze produsele secundare. O mare responsabilitate o au organele silvice privind controlul cum se face exploatarea, modului de stabilire a tratamentelor în vederea conducerii și regenerării arboretelor. In fabricile de prelucrare atenție deosebită trebuie acordată conservării buștenilor de fag pentru cherestea și furnire estetice, problemă nerezolvată în toate fabricile de cherestea din județ, dar care trebuie să obiectul unui studiu serios facă în următorii ani, în special pentru fabricile de cherestea din Zăvoi, Bocșa, Balta Sărată și Anina, unde anual se depreciază și se declasează cantități însemnate de bușteni. De asemenea, trebuie amplificate eforturile pentru reducerea consumului de lemn, a încadrării în normele de consum. Deși pe total C.E.I.S. s-a realizat o economie de lemn, totuși la unele produse s-au depășit consumurile specifice : la parchetele de fag și stejar și aceasta datorită neasigurării cantitative, calitative și mai ritmice a materiei prime pentru U.E.I.L. Bocșa de către toate fabricile de cherestea din județ. La P.A.L. s-a depășit consumul de lobde în detrimentul deșeurilor, situație necorespunzătoare din punct de vedere financiar. Această situație a fost caracteristică mai ales atunci, cînd la utilajele conducătoare și special la cele de producere în așchiilor de miez s-au înregisatrat frecvente defecțiuni și stagnări. La situația amintită a contribuit lipsa de organizare privind operativitatea și oportunitatea aprovizionării ritmice cu deșeuri sau așchii de la fabricile de cherestea din județ. De asemenea, va trebui ca procentul de utilizare a deșeurilor și chiar a crăcilor să atingă valoarea de 60 la sută prevăzută în rețeta de fabricație. Un rol deosebit în reducerea normelor de consum, în valorificarea lui superioară îl are modul de proiectare a produselor, în special a mobilei. Trebuie urmărită mai sistematic reducerea secțiunilor, a grosimii panourilor Ing. ION STOICHESCU (Continuare ta pag. a 3-a). VOR REDA CIRCUITULUI AGRICOL PESTE 60 HECTARE TEREN întruniți în adunare populară, locuitorii din au dezbătut cu Lăpușnicu Mare mult simț de răspundere problema ridicării valorii pămîntului pe care îl muncesc pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în plenara comitetului comunal de partid. Dionisie Neagu, Tudose Bihoi, Miletic Goșa, Dumitru Bihoi, Nicolae Gherman și alții s-au referit pe larg la situația terenurilor a căror producție este an de an vămuită fie de apele stagnate, fie de arbuștii și mărăcinișurile ce le-au invadat. Buni gospodari, lăpușnicenii nu s-au mulțumit doar să discute ci, pe loc, au stabilit măsurile ce trebuie întreprinse. Cele două comitete de cetățeni alcătuite ad-hoc, în fruntea cărora au fost aleși cei mai pricepuți țărani din localitate, Tudose Bihoi, Iosif Bihoi și Gavrilă Scînteie, au și trecut din ziua următoare la mobilizarea cetățenilor pentru efectuarea lucrărilor. Astfel, în primele trei zile — 10, 11 și 12 ianuarie — ei au săpat un canal de 5 km și au construit un dig de apărare lung de 350 m, lucrări ce au redat circuitului agricol o suprafață de 25 ha și înlătură băltirea apei pe alte zeci de hectare. Pe șantierul de lucru participă zilnic aproape 200 de țărani care, avînd ca exemplu pe Petru Pîțan, primarul comunei, Ana Cioclodea, deputată. Ana Chera, Dionisie Gherescu, Iosif Bădescu, Iosif Papistaș, Iosif Vida, Pavel Bihoi și alții, sînt hotărîți să efectueze lucrări care, în final, să redea circuitului agricol peste 60 hectare teren. IOSIF DRAGOESCU corespondent OLIMPIADA TINERILOR MECANIZATORI E anotimpul zăpezilor, dar inimile tinere, animate de pasiune cunosc pe măsura apropierii evenimentului așteptat — aniversarea semicentenarului creării organizației revoluționare din țara noastră, U.T.C., — aceeași febră a zilelor parcă fierbinți. O dovadă ? Din multe altele să ne oprim doar la cea care-i privește pe cei ce în condițiile societății socialiste, și-au propus să facă din agricultură o ramură modernă : mecanizatorii. In rînd cu tinerii țării, cu noi toți, ei au mîndria unei profesiuni frumoase. Și o cinstesc în fel și chip. Prin muncă, prin învățătură și, de ce n-am spune-o, prin emulații ca mijloc de cîntar a acumulărilor de știință. Duminică, o astfel de pasionantă întrecere — faza județeană a „Olimpiadei tinerilor mecanizatori" din județul nostru s-a consumat la Oravița. Desfășurată sub impulsul organizatoric al Comitetului județean U.T.C., Consiliul județean al sindicatelor, Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare și apelor, olimpiada a antrenat în întrecere cîștigătorii fazelor precedente, care sînt, în același timp, și oamenii cu dovada unei conștiincioase îndepliniri a sarcinilor de producție, în timpul campaniilor agricole din județ, în Probele practice și teoretice, complexitatea actuale, au potențat cerințelor un larg interes și, așa cum este firesc, cei mai buni au întrunit aprecierile comisiei de examinare, aflată sub conducerea ing. Dumitru Ghinoiu, directorul Școlii profesionale de mecanici agricoli din Oravița. Iată-i pe cîștigători: locul I, Ilie Răduț, de la S.M.A. Caransebeș ; locul II, Ion Dogaru, de la S.M.A. Oravița; locul III, Petru Duma, de la S.M.A. Zăgujeni. Evident, comportarea meritorie în emulație se circumscrie ea ca un omagiu adus sărbășitoririi semicentenarului organizației din care fac parte. N. CATANA Răspunzînd chemării partidului pentru făurirea și consolidarea societății socialiste multilateral dezvoltate, oamenii muncii din județul nostru își depășesc sistematic angajamentele luate în întrecerea socialistă, pun în valoare rezervele existente la locurile de muncă, sporesc continuu patrimoniul național, conștienți fiind că fiecare plus material constituie un nou pas spre progres social, se răsfrînge asupra nivelului de viață al fiecărui membru al colectivității. In neglijență acest context, actele de și nepăsare în gospodărirea bunurilor materiale ale obștei, lipsa de răspundere alături de acțiunile răufăcătorilor sînt socotite tentative împotriva bazei materiale a societății. Tocmai de aceea este necesar să sporească vigilența cetățenească pentru preîntîmpinarea și curmarea oricărei manifestări îndreptată împotriva bunurilor averii obștești. Deși puține la număr, se petrec totuși, și pe raza județului nostru asemenea fapte. Vom relata un caz care pare de domeniul absurdului. Și totuși cele ce urmează sunt adevărate. Despre ce este vorba ? Șoferul Constantin Fara, salariat la Autobaza T.A. Caransebeș a fost repartizat să transporte cărămidă de la fabrica I.I.L. Caransebeș pentru șantierul 101 Reșița al I.I.C.M. aici nimic deosebit. Numai pînă că, datorită neurmăririi materialelor între furnizor și beneficiar și lipsei unei evidențe clare în acest sens, șoferul Constantin Fara a sustras 4 000 de cărămizi și le-a „făcut“ bani. Solomia Gîlcuie din Păltiniș a cumpărat de la Fara 2 200 de cărămizi, restul fiind depozitate în comuna Brebu la socrul șoferului. Fiind descoperită afacerea lui Fara de către miliție, s-au cerut relații de la furnizor și beneficiar. Prin adresa nr. 11 300, I.I.L. Tehnolemn informează miliția că nu știe dacă marfa în discuție îi aparține, pentru că are acte de acoperire pentru toate produsele livrate. Poate după confirmarea livrărilor de către beneficiar ... Șantierul 101 răspunde și el prin adresa nr. 40 978 că nu-și poate da seama dacă-i aparține cărămida sustrasă. Specifică în schimb că pe timpul transportului, răspunderea asupra mărfurilor revine cărăușului, respectiv Autobazei T.A. Caransebeș. Răspunzînd solicitărilor miliției, A.T.A. Caransebeș, adresa nr. 12527, susține că prin în nomenclatorul său nu figurează sortimentul cărămidă. Cui aparține totuși cărămida sustrasă de șoferul Constantin Fara ? Bineînțeles că, pînă la urmă, organele de miliție vor elucida acest caz și împotriva vinovaților se vor lua măsurile de lege. Rămîne însă de lămurit problema responsabilității asupra materialelor între furnizor și beneficiar, evidența exactă a acestora, pentru că, așa cum se desfășoară acum lucrurile, se creează posibilități oamenilor de teapa lui Fara, să fure din avutul obștesc. Oricum, fie că este vorba de furnizor, de beneficiar, ori cărăuș, cineva trebuie să răspundă pentru această condamnabilă neglijență. Un alt exemplu de înțelegere birocratică a atribuțiilor privind apărarea bunurilor obștești l-am întîlnit zilele trecute la Reșița, întreprinderea județeană de construcții-montaj are un bloc de locuințe în cartierul Lunca Bîrzavei. Aici a avut pînă nu de mult cămin pentru nefamiliști. In ultimul timp, după cum se spune, apartamentele au fost cedate întreprinderii de gospodărie orășenească. Că așa sau altfel stau lucrurile, nu am reușit să aflăm. Am aflat în schimb că, la subsolul acestui imobil (Blocul E 3) s-a produs o defecțiune la instalația de apă caldă. De cîteva zile apa curge continuu, aburul a pătruns prin planșeu, a degradat parchetul la apartamentul nr. 4 de la scara II, a urcat pe pereții exteriori ai blocului, umezindu-i. Locatarii au chemat de urgență constructorul să ia măsuri, știind că lui îi aparține imobilul. Constructorul i-a trimis la I.G.O.R. De aici s-a deplasat un instalator la fața locului, dar n-a intervenit să oprească apa, ci i-a sfătuit pe locatari să facă o reclamație scrisă. Altfel... Apa fierbinte continuă să curgă, să se infiltreze în fundație, să aburească pereții imobilului, distrugîndu-i. Firește, pînă la urmă, cineva va trebui să intervină. De ce însă nu se face această treabă operativ, prea mari ? cînd pagubele nu sînt orice întîrziere înseamnă cheltuieli suplimentare, bani aruncați, muncă în plus. Situațiile relatate sînt edificatoare asupra felului în care unii înțeleg să-și exercite atribuțiile ce le revin privind gospodărirea bunurilor materiale ce le-au fost încredințate spre gestionare. Și dacă o înțeleg ca cei de mai sus, să răspundă, indiferent de funcție, de pagubele cauzate. 3. MUNTEAN!? Averea obștească— averea noastră. Să o apărăm ca răspundere! CHEMARE către toate consiliile populare orășenești, către toți oamenii muncii din orașele județului Caraș-Severin Consiliul popular al orașului Anina întrunit în „ cea de-a XVIII-a sesiune ordinară, luînd în dezbatere expunerile prezentate de către comitetul executiv cu privire la realizarea planului economic și bugetului local pe anul 1971, apreciază că au fost obținute importante realizări în toate domeniile vieții economice și social-culturale. Prin eforturile depuse de oamenii muncii din orașul Anina, sub îndrumarea Comitetului orășenesc de partid și a Consiliului popular orășenesc s-au obținut în anul trecut rezultate deosebite în îndeplinirea și depășirea principalilor indicatori de plan, a sarcinilor din domeniul edilitargospodăresc și social-cultural, ceea ce a dus la clasificarea orașului nostru pe unul din locurile fruntașe în întrecerea organizată pe țară pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a localităților. Rezultatele obținute în anul trecut, precum și evenimentele pe care orașul Anina se pregătește să le aniverseze în anul 1972 : două secole de la înființarea localității, 175 de ani de activitate minieră și 20 de ani de la declararea sa ca oraș, ne fac să privim cu ți mai multa încredere în viitor, să ne mobilizăm și mai mult pentru înfăptuirea politicii partidului și statului nostru. Deputații Consiliului popular orășenesc, toți locuitorii orașului Anina, iau cunoștință cu satisfacție de angajamentele luate de Consiliul popular al județului Caraș-Severin ca răspuns la chemarea Consiliului popular al județului Hunedoara și se angajează să-și aducă aportul lor la realizarea obiectivelor stabilite, îmbunătățindu-și permanent stilul și metodele de muncă pentru atragerea maselor la conducerea treburilor obștești, la realizarea planului și bugetului local, la acțiunile de bună gospodărire și înfrumusețare a orașului. Animați de dorința de a obține rezultate și mai bune în activitatea pe care o desfășurăm, exprimînd dorința unanimă a locuitorilor, chemăm la întrecere toate orașele din cadrul județului Caraș-Severin zarea și depășirea pentru realisarcinilor de plan pe anul 1972, cît și pentru continua înfrumusețare și gospodărire a localităților urbane, angajîndu-ne să realizăm peste prevederile planului următoarele obiective : 1. Industria locală Ca urmare a îmbunătățirii continue a procesului de producție, cît și a organizării muncii, valorificarea resurselor locale, precum și a diversificării producției se va asigura : a) In sectorul de panificație — depășirea planului de producție marfă în procent de 3 la sută ; — creșterea cu încă 3 sortimente de panificație și asimilarea de noi produse ; — îmbutelierea în plus 200 000 buc. sticle produse curiace față de planul anual. 2. Sectorul de gospodărie comunală și locativă Prin dezvoltarea rețelei de unități prestatoare și diversificarea prestărilor de serviciu către populație se va realiza : — depășirea prestărilor de servicii cu 3 la sută față de plan ; — depășirea prestațiilor în construcții cu 6 la sută.; — îmbunătățirea distribuției de apă potabilă prin înlocuirea conductei de apă pe o lungime de 300 ml ; — modernizarea peste plan a 10 000 mp străzi și trotuare ; — extinderea transportului in comun cu 3 km. 3. în sectorul de investiții In vederea asigurării tuturor condițiilor pentru realizarea în termen și de bună calitate a investițiilor, se vor lua următoarele măsuri: — realizarea în semestrul I, a 70 la sută din planul de investiții pe anul 1972, din care în trimestrul II, 30 la sută ; — darea în folosință cu 15 zile înainte de termenele planificate a 4 obiective social-culturale și anume: cinematograful de vară cu o capacitate de 600 locuri, un complex meșteșugăresc, lacul de acumulare de la „Gura Golumului", cabana de la platoul „Maial", construcția unui hotel în stațiunea „Marghitaș", construcția a două vile turistice la „Marghitaș". 4. Reducerea cheltuielilor față de realizările din anul 1971 — cu 2 la sută la întreținere străzi și trotuare ; — cu 3 la sută la transporturi auto ; — cu 3 la sută la materiale de construcții; — cu 2 la sută la combustibillubrefianți; (Continuare In pag. a 3-a). CHEMARE către toate consiliile populare comunale, către toți oamenii muncii din comunele și satele județului Caraș-Severin Prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și a președinților comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, eveniment de excepțională importanță în viața poporului român, a creat un climat favorabil pentru dezvoltarea în viitor a întregii activități economice și social-culturale, stabilindu-se perspectiva evoluției multilaterale a comunelor patriei noastre. Urmând neabătut indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu la încheierea lucrărilor conferinței, răspunzînd chemării lansate de comuna Pechea, județul Galați, către toate consiliile populare comunale, către toți cetățenii din comunele și satele Republicii Socialiste România. Consiliul popular al comunei Marga, întrunit în sesiune ordinară, analizînd rezultatele obținute în anul trecut, cînd ne-am situat pe primul loc în întrecerea dintre localitățile județului nostru, și posibilitățile pe care le avem, în numele tuturor locuitorilor comunei chemăm la întrecere pe toți cetățenii din mediul rural și ne angajăm ca să realizăm în anul 1972 următoarele : 1. In agricultură — folosirea integrală a celor 2 246 ha teren agricol proprietate individuală — prin aplicarea regulilor agrotehnice și executarea zilor de calitate și la timp lucrătri ne propunem a realiza, opținînd cont de condițiile pedo-climatice mai puțin favorabile, cantitatea de 2 000 kg porumb boabe la hectar și 15 000 kg cartofi la hectar, prin aceasta avînd o depășire de 300 kg la porumb și 3 000 kg la cartofi; — prin îngrijirea rațională a livezilor de pomi existente și prin organizarea stropirilor, vom realiza o producție de 450 tone mere, din care 150 tone pentru export — vom lua toate măsurile necesare în vederea curățirii întregii suprafețe de fînețe, recoltarea și depozitarea în cele mai bune condiții a finului din raza comunei, sursă importantă de venit pentru locuitorii comunei noastre ; — efectuarea în acest an prin muncă patriotică a 10 000 ore de lucru pentru defrișarea suprafeței de 20 hectare în izlazul comunal și curățirea unei poiene pe care s-a valorificat materialul lemnos în suprafața de 30 hectare . — vom antrena crescătorii de animale din comună pentru mărirea numărului de animale cu 20 la sută la ovine, cu 15 la sută la bovine și cu 50 la sută la porcine. Ca urmare a creșterii numărului de animale, cît și a viei vegetale și animaliere, producvom preda la fondul central al statului următoarele cantități : — 100 tone carne de porc, bovine și ovine ; — 1 000 kg brînză de oaie ; — 300 kg lapte de vacă ; — 1 500 kg lînă ; — 300 tone de fructe, din care 150 tone la export. La produsele vegetale vom dubla cantitatea predată în anul 1971. De asemenea, prin valorificarea produselor accesorii din pădure vom preda 15 tone fructe de pădure și 1 tonă plante medicinale. 2. Aprovizionare Populația va fi aprovizionată cu bunuri de larg consum, pășindu-se cifra de plan cu de 30 la sută față de anul trecut. 3. Investiții — Din fondurile bugetare, extrabugetare și prin contribuția în bani și muncă se vor realiza obiective economice și social-culturale în valoare de 1 500 000 lei, din care se vor realiza economii prin muncă patriotică în valoare de 1 300 000 lei, revenind pe cap de locuitor suma de 833 lei economii. Pentru aceasta ne propunem să executăm următoarele lucrări: — 7 000 mp construcții de străzi; — 3 000 mp construcții de trotuare ; — 9 000 mp reparații străzi și trotuare ; —2 km construiri de drumuri; — 2 km reparații și întrețineri de drum ; — 1 ha amenajări și extinderi de zone verzi; — 2 ha întrețineri de parcuri și zone verzi; — 1 000 buc. plantări de pomi ornamentali; — 50 ml construcții de poduri; — 150 buc. construcții de podețe ; — 20 buc. construcții și reparații de fîntîni ; — 200 ml îndiguiri ale rîului Măgura ; — 1 800 ml construcții de rigole de ciment; — se vor reconstrui toate gardurile și zidurile din raza comunei, se vor reface toate fațadele la casele construite în anii anteriori ; — se va realiza împrejmuirea școlii generale cu gard din ciment ; — terminarea magaziei de mînă la cooperativa din localitate și împrejmuirea cu gard din ciment a terenului ce aparține cooperativei de consum ; — ridicarea în parcul din centrul comunei a unei plăci comemorative pe care se vor scrie date istorice din trecutul comunei ; — procurarea și executarea lucrărilor necesare pentru încălzi(Continuare fn pag. a 3-a). I Tn pagina a iii-a 1 == §e§ — jES 1 • Din istoria jocurilor olimpice | H — Serial — g § • Știri-rezultate | luiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiimiuiD