Flamura, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 2296-2321)

1972-04-01 / nr. 2296

ANUL XIX, NI. 2296 SIMBATA, 1 APRILIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președin­tele Republicii Democratice Su­dan, generalul maior Gaafar Mo­hammed Namedry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, pe­trolului și geologiei, Gheorghe O­­prea, Ștefan Andrei, Constan­tin Mitea, consilieri ai președin­telui, Gheorghe Șerbănescu, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului co­merțului exterior. Din partea sudaneză : dr. Os­man Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării Ibrahim Moneim Mansour, rurale, mi­nistrul economiei, Mahdi Musta­fa, ministru de stat la Președin­ția republicii, Fakhradin Mo­hammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Aldi, ministrul in­dustriei și minelor, Suleiman Ba­­bikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. AZI ÎNCEPEM UN NOU TRIMESTRU Să acordăm toată atenția exigențelor planului! Azi, după terminarea primu­lui schimb, în magazii vor in­tra primele produse purtînd da­ta de fabricație : trimestrul II 1972. Pentru a începe chiar din prima zi o activitate normală — sau, cum se mai spune, pentru a asigura predarea ștafetei din mers — în toate întreprinderile s-a acționat­ ferm în vederea creării condițiilor tehnico-mate­­riale necesare. Au fost întocmi­te programele de lucru, s-au a­­sigurat materialele necesare, iar în uzinele constructoare de ma­șini, secțiile de prelucrare me­canică au pregătit piesele pentru montaj. Trimestrul al doilea, prin sar­cinile pe care le pune în fața co­lectivelor, marchează un nou și important progres ; el se anun­ță ca o perioadă dinamică pen­tru fiecare ramură în parte. Noile prevederi au un puternic suport material — realizarea îna­inte de termen a sarcinilor de plan pe primul trimestru al a­­nului. Din informațiile de care dis­punem, toate întreprinderile re­publicane, precum și Direcția ju­dețeană de industrie locală, au atins nivelele planificate la in­dicatorii valorici și fizici, reu­șind să realizeze în devans o seamă de produse. Merită evi­dențiate pentru răspunderea cu care au acționat colectivele de mineri din Bocșa și Anina, si­­derurgiștii din Oțelu Roșu. Oțe­­larii din Reșița, despre a căror muncă am relatat acum cîteva zile, s-au mobilizat și mai mult, reușind să elaboreze în luna martie o cantitate de metal cu mult superioară altor luni. Am amintit aceste deși nu sunt singulare, exemple, pentru că, pe undeva, modul în care s-a muncit în acest început de an, ilustrează convingător că fie­care succes trebuie minuțios pregătit, căci în actualul stadiu de dezvoltare a industriei, or­ganizarea producției și a muncii constituie elementul principal prin care se îmbină forța pro­ductivă cu forța de muncă, fruc­tificând rezervele existente. Bilanțul fructuos din trimes­trul care s-a încheiat reflectă, pe de altă parte puterea de mo­bilizare a organizațiilor de par­tid, care, însușindu-și chemările formulate de secretarul general al partidului, au acționat cu fer­mitate și perseverență pentru an­trenarea fiecărui membru al co­lectivului la folosirea mai rațio­nală a capacităților de producție Producții fizice la nivelele prevăzute Livrări ritmice pe tot parcursul perioadei Productivitate înaltă la fiecare loc de muncă și a timpului de lucru și, pe a­­ceastă bază, să determine o spo­rire a productivității muncii. Merită relevate în acest sens inițiativele pornite de organiza­țiile de partid de la S.R.M.A.S. și S.M.M.U., menite să asigure o participare colectivă la înde­plinirea sarcinilor economice. Realizările lunilor ianuarie, fe­bruarie și martie au pus în e­­vidență marile rezerve potenția­le tehnice și umane de care dis­pune industria din județul nos­tru. Pentru că, deși în ansamblu, lucrurile au mers bine, mai sunt sectoare de muncă unde ac­tivitatea nu s-a desfășurat ritmic și în consecință n-au putut fi EUGEN FIERARU (Continuare in pag. a 2-a) In pagina a ii-a Posturile noastre de corespondenți voluntari, transmit După ce minereul a fost scos la suprafață, i se mai face o verificare. Un asemenea moment a fost surprins de Constantin Gruescu la mina Ocna de Fier. Iosif Orbulescu și Vintilă Verghian controlează calitatea minereului sosit în triajul Arsoane. MMESTĂM COmiS SIMICUMUI N­.T.C. La chemarea Consiliului co­munal Berzasca, 120 de tineri, în­ frunte cu uteriștii din re­ședința de comună și satul a­­parținător Liubcova, au parti­cipat la amenajarea drumu­lui necesar montării microre­­leului de televiziune. La ter­minarea acestei acțiuni — de­dicată sărbătoririi semicente­narului U.T.C. — s-au făcut fotografii pentru Cartea de o­­noare a organizației noastre comunale, (prof. C. Constan­­tinescu, secretar al Comitetu­lui comunal al U.T.C. Ber­zasca). . Uteriștii de la Școala ge­nerală din comuna Răcășdia au organizat o sugestivă evo­care a vieții și activității u­­nor militanți uteciști ca Fi­­limon Sîrbu, Ocska Terezia, Justin Georgescu, Vasile Roai­­tă, Constantin Godeanu, Lu­dovic Minschi — căzuți eroic în lupta pentru libertate și dreptate socială, pentru cau­za păcii și a socialismului. La frumoasa acțiune a elevilor au participat profesorii Ionel Iacob, secretarul organizației U.T.C. — cadre didactice și Alexandru Hoffman, secre­tarul Comitetului comunal al U.T.C. (Petruța Bălica, elevă). Uteriștii din comuna Glim­­boca au colectat în ultimele zile, în cadrul unei săptămâni a acțiunilor patriotice, 3 tone de metale vechi, 200 kg de­șeuri de hîrtie și 150 de sti­cle și borcane. S-au eviden­țiat uteriștii Maria Iana, Ion Gașpar, Ion Maer, Pavel Moi­sescu, Ion Murariu­ (Pavel Iancu, secretarul Comitetului comunal al U.T.C.). La Căminul cultural din Pescari au fost găzduite reu­șite seri de poezie, simpozi­oane, dezbateri avînd ca te­mă : „Figuri de eroi ute­ciști", „Pagini glorioase din viața și lupta organizației de tineret", „Cinste, corectitudine, principialitate — trăsături ca­racteristice omului societății socialiste". Organizate în cola­borare cu biblioteca comunală și bucurîndu-se de sprijinul competent al cadrelor didac­tice din localitate — între ca­re le amintim pe Cornelia Po­­daru, Tatiana Jucu și Ani­­șoara Băleanu — aceste ma­nifestări și-au atras o bine­meritată apreciere din partea sătenilor tineri și vîrstnici. (Margareta On, Ana Buriman, corespondente). La Clubul tineretului din Bucoșnița, unor tineri meri­tuoși le-au fost înmînate Di­plome de onoare ale C.C. al U.T.C. și insigne jubiliare. So­lemnitatea, la care au parti­cipat tovarășii Gh. Neagu, din partea C.C. al U.T.C. și Ion Tică, șeful sectorului tineret sătesc al Comitetului jude­țean al U.T.C., a fost urmată de un frumos spectacol și seară distractivă. (Const. Pa­­p­liș, activist al Comitetului Ju­dețean al U.T.C.). Uteriștii bozoviceni au or­ganizat, recent, o întîlnire cu vechi militanți ai mișcării co­muniste și de tineret. Invita­ții, între care Ioan George­­vici și Ioan Jianu, le-au vor­bit tinerilor despre anii lup­tei ilegale, evocînd etapele parcurse de poporul nostru, sub conducerea înțeleaptă a partidului, pe drumul constru­irii societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. (George Cătană). La Băile Herculane in pre­zența organelor locale de partid și de stat, a reprezen­tantului Comitetului județean U.T.C. a fost inaugurat Șan­tierul Tineretului de la Com­plexul U.G.S.R. din parcul 23 August. Cei peste 200 de brigadieri s-au angajat să efec­tueze în acest an lucrări prin muncă voluntar-patriotică în valoare de 150 000 lei. (CONS­TANTIN RUSU, corespon­dent). Vizitarea unor localități­­ din provincie Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președin­tele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de un­de și-au continuat călătoria spre rezervația naturală, Dinder. Cei doi șefi de stat sunt înso­țiți de personalități române și sudaneze. . Intílniri de lucru ale membrilor delegației române Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul co­merțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o în­­tîlnire de lucru cu Ibrahim Mo­★ Ministrul minelor, petrolului și geologiei, Bujor Almășan, a avut o întrevedere de lucru cu mi­nistrul sudanez al industriei și neim Mansour, ministrul econo­miei Sudanului. Au fost discutate probleme le­gate de perfectarea unor înțele­geri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. ★ ★ minelor, Ahmed Abdul Rahman Al-Akib. Au fost discutate pro­bleme de interes comun din do­meniul minelor și al petrolului. CONTROLUL OBȘTESC -formă eficientă de participare a maselor la perfecționarea vieții sociale Pe raza județului nostru își desfășoară activitatea un număr însemnat de echipe de control obștesc care, fiind formate din cei mai buni muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari, membri ai sindicatelor din întreprinderi și instituții au o contribuție sub­stanțială la perfecționarea acti­vității de deservire publică, în­deplinind funcția de purtător de cuvîn­t al maselor ce le-a încre­dințat mandatul să le reprezin­te, aceste organisme veghează cu toată răspunderea ca activitățile de deservire să se desfășoare în raport cu cerințele populației, m­ilitînd permanent pentru ridi­carea calității acestora. Spre îm­plinirea acestei înalte funcții, in­diferent de sectorul în care ac­ționează (sanitar, comerț, tran­sport în comun, unități de pres­tații) echipa de control obștesc trebuie să dovedească mult spi­rit de observație și principiali­tate, să facă propuneri substan­țiale conducerii unităților și or­ganizațiilor controlate, propuneri care transpuse în practică să-și dovedească eficiența. In același timp, conducătorii unităților con­trolate au obligația de a valori­fica din plin sugestiile echipelor de control obștesc. Spun aceasta, deoarece se mai întîlnesc rezo­luții înregistrate de inspecție și control de tipul „luat la cunoș­tință“, fără a se întreprinde ni­mic pentru înlăturarea deficien­țelor constatate. Dar pentru ca echipele de con­trol obștesc să-și poată îndeplini misiunea în condiții corespunză­toare este nevoie ca organele sindicale teritoriale să facă o repartizare judicioasă a lor pe u­­nități, ținînd seama atît de lo­cul de muncă al componenților cât și de domiciliul acestora. In același timp să asigure o instru­ire temeinică a tuturor celor ce fac parte din echipele de con­trol obștesc, invitînd la ședințe­le acestora specialiști din sec­toarele unde se efectuează con­trolul, inspectori de stat, juriști care să le explice diferite feno­mene, să-i orienteze asupra mo­dului în care să acționeze pen­tru a contribui la asanarea ne­demnelor acte de înșelăciune, bacșiș, mită, furt din avu­tul obștesc. O instruire temeinică presu­pune orientarea controlului ob­ștesc către sfera relațiilor ce se stabilesc direct între lucrăto­rii din deservire și solicitanți. Or, numai cunoscînd temeinic atribuțiile salariaților în relații­le cu publicul, tehnica servirii din fiecare unitate, membrii e­­chipelor de control pot să-și în­deplinească în mod exemplar în­datoririle ce le revin. In acest scop fiecare membru al echipei de control obștesc trebuie să fie pus la curent cu regulile gene­rale de comerț sau regulile sa­nitare (H.C.M. nr. 2503 și 2506/ 1969), cu Hotărârea nr. 7 a Consi­liului popular al județului Ca­­raș-Severin, cu cele mai noi re­glementări menite să ridice la VASILE POPOVICI membru al biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor (Continuare în pag. a 2-a) / (continuare in pag. a IV-a) . A SAPTAMINA INTERNAȚIONALĂ Vizita pe care Consiliului de Stat al președintele României, Nicolae Ceaușescu, o efectuează într-un șir de state africane a continuat să se înscrie și în a­­ceastă săptămînă ca un eveni­ment remarcabil al politicii terne active a țării noastre ex­și, în­ același timp, prin semnifica­țiile și ecoul ei, ca un eveni­ment de relief al vieții interna­ționale. în răstimpul șapte zile, președintele ultimelor Româ­niei a fost oaspetele Zambiei, Tanzaniei și Sudanului, unde a fost primit cu aceeași stimă, pri­etenie, respect și căldură ca și în etapele anterioare ale vizitei prin Africa. Manifestările fă­cute delegației române reflectă prestigiul de care se bucură România în lume care, prin în­treaga sa politică externă, s-a dovedit a fi o prietenă sinceră și de nădejde a tinerelor state africane independente, militînd pentru drepturile lor de a-și ho­tărî singure soarta fără nici o ingerință din afară, de a dis­pune de bogățiile lor naționale și împotriva oricăror manifes­tări ale colonialismului și neoco­­loniali­smului. „Președintele Ceaușescu, scria de pildă ziarul „Times of Zam­bia“, a declarat că Africa tre­buie să fie a africanilor, că po­porul român dorește ca popoa­rele aflate încă sub jugul colo­nial să devină libere și stăpîne pe propriul lor destin. In Româ­nia, țările africane au un prie­ten de nădejde". Desfășurîndu-se sub semnul prieteniei, stimei și înțelegerii reciproce, vizitele au permis ja­lonarea raporturilor politice, economice și bilaterale— în alte domenii — de viitor, aducînd, totodată, o contribuție de seamă la cauza întăririi solidarității internaționale în lupta împotri­va imperialismului, colonialis­mului și neocolonialismului, la cauza păcii și colaborării inter­naționale. In acest sens este deosebit de semnificativă sintetizarea vizi­tei în Tanzania, făcută de ziarul „Standard“, care scria : „România și Tanzania întrețin relații foar­te bune,­­ întemeiate pe respec­tul și înțelegerea reciprocă față de condițiile specifice ale fiecă­reia. Sîntem tovarăși de luptă prin aceea că cele două popoa­re ale noastre sînt angajate vi­guros pe calea construirii unei economii noi, socialiste, singura care poate garanta țăranului și muncitorului o parte echitabilă a venitului național. Am cooperat și vom continua să cooperăm în domeniul teh­nic, și în alte domenii, dar ni­ciodată cele două părți nu­­ au folosit această cooperare a încerca să influențeze pentru hotă­­rîrile celeilalte părți în proble­me interne sau externe. Ambele țări s-au angajat ferm pe calea luptei pentru eliberarea între­gii Africi de­ colonialism, rasism și imperialism. Deși România se află la mii de mile de Mozam­­bic, Rhodesia, Angola, Namibia și Africa de Sud, totdeauna am primit sprijinul ei pentru cauza libertății în aceste regiuni“. Toate astea constituie dovezi elocvente ale prestigiului de ca­re România, președintele Nicolae Ceaușescu, se bucură în și, în același timp, expresii Africa ale stimei, prieteniei și căldurii cu care solii poporului român au fost întâmpinați de popoarele ță­rilor vizitate. Preocuparea consecventă partidului nostru pentru dezvol­a­tarea legăturilor de colaborare cu toate partidele comuniste și muncitorești, în scopul promo­vării coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a fost ilustrată în această săptămînă de vizita în Suedia, la invitația Partidului de Striga-comuniștii, a unei delegații a P.C.R., con­dusă de tovarășul Dumitru Po­­pescu. Vizita, desfășurată într-o atmosferă caldă, tovărășească, a permis o informare reciprocă asupra preocupărilor actuale a­­le celor două partide pe plan in­tern și extern, constatarea bu­­­nelor relații existente între Parti­dul Comunist Român și Partidul de Stînga-comuniștii din Sue­dia, bazate pe respectarea drep­tului fiecărui partid de a-și sta­bili de sine stătător linia politi­că, strategia­­ și tactica revoluțio­nară, pe egalitatea în drepturi și stimă reciprocă. Totodată, s-au abordat o serie de probleme ale contemporaneității, între­ care și convocarea unei conferințe de securitate și colaborare în Eu­ropa, în legătură cu care cele două delegații au exprimat ne­cesitatea trecerii grabnice la pregătirea acesteia, în conformitate cu necesită­țile imperioase ale progresului și cu cerințele dezvoltării destin­derii­ și păcii. România dezvoltă, în spiritul coexistenței pașnice, raporturi de colaborare cu toate statele lumii, indiferent de orîn­­duirea lor socială și politică, pe baza principiilor bine cunoscute ale suveranității, independen­ței, egalității în drepturi, nea­mestecului în treburile interne, avantajului reciproc. In acest context se înscrie vizita în S.U.A. a tovarășului Manea Mă­

Next