Flamura, septembrie 1972 (Anul 19, nr. 2425-2450)
1972-09-01 / nr. 2425
ANUL XIX, Nr. 2425 A ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VINERI, 1 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI ecembrie Hotărîți de a transpune în viață sarcinile mobilizatoare izvorîte din documentele Conferinței Naționale a lui, pentru realizarea partiducincinalului înainte de muncitorii, tehnicienii, termen, inginerii de la Uzina de construcții metalice și mașini agricole din Bocșa, realizează cu succes angajamentele luate în întrecerea socialistă. In cinstea celei de-a 25-a aniversări proclamării Republicii, colecativul uzinei raportează îndeplinirea angajamentului anual la producția marfă în proporție de 80 la sută. Pe cele opt luni ale anului, prevederile inițiale au fost depășite cu 7,7 milioane lei la mașini agricole, cu 3 milioane lei la piese de schimb pentru mașini agricole. S-au realizat, de asemenea, în plus 183 tone construcții metalice și piese pentru mașini de ridicat. Aceste realizări se bazează în principal pe folosirea superioară a potențialului tehnic din dotare, organizarea rațională a fluxului intersecții și pe creșterea gradului de utilizare a mașinilor. Creșterea prestigiului mărcii fabricii stă în atenția permanentă a colectivului de muncă de la Uzina Oțelul Roșu, în acest scop în toate secțiile se acționează pentru înnoirea și diversificarea sortimentelor, elaborarea unor tehnologii noi. Aceste acțiuni se concretizează în asimilarea de noi produse în sectorul laminoare și bare trase, îmbunătățirea tratamentului termic la oțelul destinat fabricării șuruburilor și piulițelor, elaborarea unor mărci de oțel pentru rulmenți. In domeniul perfecționării tehnologiilor de fabricație, anul acesta s-au obținut importante succese în secțiile laminorul de tablă și laminorul la rece unde, prin îmbunătățirea procesului de producție s-a reușit execuția unor produse complexe în condițiile unei rentabilități ridicate. ÎN INTIMIZAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII REPUBLICII îndeplinirea angajamentelor asumate ln marea întrecere —datorie de onoare 80 la sută din angajamentul anual realizat Modernizarea procesului de producție prin îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație Documentele Conferinței Naționale pe masa de lucru a organizațiilor de partid OBIECTIV IMEDIAT: REALIZAREA parametrilor PROIECTAU Deși au trecut șapte luni de la intrarea în funcțiune, ultima fază a reconstrucției după și modernizării, linia de laminare pentru profile mijlocii de la Combinatul siderurgic reșițean nu a atins încă parametrii proiectați. Implicațiile acestei situații sunt ușor deductibile: rămîneri sub sarcinile de plan, creșterea nejustificată a cheltuielilor de producție, o productivitate mult inferioară în raport cu posibilitățile pe care le oferă noile agregate, depășirea consumului de metal în primul semestru cu nu mai puțin de 316 tone față de norme, întîrzieri în livrarea laminatelor prevăzute în contractele cu o serie de uzine constructoare de mașini din țară etc. Altfel spus, o scăzută eficiență economică, în condiții deosebite de tehnicitate, paradox care nu poate să nu atragă atenția prin ceea ce se bănuie dincolo de el. Nu este surprinzător deci că tocmai asemenea aspecte au constituit subiectul principal al dezbaterii din ultima adunare generală a organizației de bază de aici. Trebuie să adăugăm că, în spiritul exigențelor și sarcinilor ce rezultă din documentele Conferinței Naționale a partidului, comuniștii au examinat cu răspunderea cuvenită mersul activității sectorului, cauzele care favorizează persistența unor neajunsuri — puțin la ora actuală —, au explicabile formulat propuneri chibzuite pentru perfecționarea organizării și conducerii producției și muncii în viitor. Firește, faptul că o investiție nu este utilizată la parametrii prevăzuți în proiecte, poate avea multiple determinări, în cazul de față, așabitorii, printre cum remarcau votcare și luminatorul Nicolae Lupașcu, unele dintre acestea trebuie căutate chiar în activitatea proiectantului și constructorului. Sunt, de exemplu, o serie de stări de lucruri care indică cu claritate că au fost făcute „derogări“ de la calitatea execuției unor lucrări sau că între proiecte și realitate se sesizează anumite „distanțe“ de ordin tehnic. Dar ele justifică numai în parte situația că acest colectiv nu-și realizează, de un șir întreg de luni, sarcinile de plan. Iată de ce și acest lucru dă o notă bună conținutului dezbaterii — majoritatea celor ce au luat cuvîntul s-au oprit tocmai asupra defecțiuni TIMOTEI JURJICA (Continuare in pag. a 3-a) De aici pornește aglomeratul autofondant, „plinea“ de fiecare zi a furnalelor reșițene. Foto : G. VOITEI! * TOVARIUL NICOLAI CEAUȘESCU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, IMPREUNĂ CU TOVARĂȘA ELENA CEAUȘESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ la BELGIA La invitația regelui Baudouin I și a reginei Fabiola, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24 și 20 octombrie 1972. Instantaneu la secția motoare Diesel a U.C.M.R. : lăcătușii Ion Mircea, Florea Lulea și Gheorghe Tomescu lucrînd la ajustajul carterelor unui nou lot de motoare. Foto : IOAN CARDOȘ Urmăresc zilnic presa, ascult emisiunile de radio, vizionez programele televiziunii și entuziasme, de fiecare dată mă de succesele nui muncii înregistrate de oamedin diverse domenii de activitate care, la chemarea Partidului Comunist Român, s-au angajat cu mintea și brațele să dureze o țară a bunăstării și fericirii. Sunt convins că la fel ca mine, milioanele de cetățeni ai patriei noastre își propun zilnic probleme de rezolvat spre a contribui, fiecare în felul său, după capacitatea sa și importanța socială a muncii sale, la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. Poate că, tocmai de aceea, mă revoltă și mai mult atitudinea unor indivizi care încalcă legalitatea, nesocotind astfel principiile eticii și echității sociale devenite reguli sacre pentru națiunea noastră socialistă, în activitatea ce opreună cu tovarășii desfășurămmei din cadrul miliției județului, ne străduim să prevenim aceste fenomene; ajutați de organizațiile de masă și de tineret, întreprindem numeroase acțiuni de educație cetățenească, luăm măsuri aspre împotriva celor ce nesocotesc regulile de conviețuire socială. Cu toate acestea, pe raza județului nostru se mai întîlnesc o serie de fenomene infracționale. Cine sunt cei care le produc? De ce? încercînd să răspundem acestor întrebări, vom reaminti că în conștiința unor oameni mai dăinuie o serie de mentalități incompatibile cu normele vieții sociale. Una dintre acestea și cea care generează cele mai multe acte infracționale o constituie parazitismul, tendința de a trăi fără muncă, de a înșela societatea, neproducînd nimic util. Desigur, asemenea manifestări nu scapă neobservate cetățenilor, și de fiecare dată se creează opinie de masă împotriva celor ce nesocotesc normele eticii noastre sociale, sunt sesizate organele de miliție spre a lua măsurile prevăzute de lege pentru astfel de cazuri. Este firesc să se întîmple așa pentru că socialismul asigură nu numai dreptul la muncă, ci și condițiile necesare fiecărui cetățean de a-și dezvolta și afirma din plin personalitatea, în condiții sustragerea de la aceste muncă, încercările de însușire a unor bunuri pe căi ilicite contrastează puternic cu preocupările generale, devin anacronice, iar cei cu astfel de mentalități ajung totdeauna să dea socoteală în fața organelor de anchetă penală și opiniei publice. Așa s-a întîmplat și în cazul lui Mihai Stoica din Bocșa — str. 8 Martie. Deși e om în puterea vîrstei (are 31 de ani), nu-i plăcea să muncească. Ii place în schimb să-și însușească munca A pătruns în locuința lui altora. Dumitru Butoi, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri de cuțit și i-a luat suma de 26 (douăzeci și șase) lei! Acest caz este edificator în ce privește fizionomia morală a parazitului social căruia îi seacă posibilitățile de trai ușor. Dacă M. S. s-ar fi încadrat în cîmpul muncii, așa cum a fost sfătuit de către cei ce l-au cunoscut, n-ar fi ajuns în arestul miliției. Căi ușoare de viață caută Conrad Stahli din aceeași locașilitate. Ajuns la vîrsta de 37 de ani, tată a 3 copii minori, deși este de profesie croitor, C. S. trăiește din fel și fel de expediente, refuzând să muncească cinstit. Aceeași concepție greșită despre muncă și viață o întâlnim la Leontin Berinde din Reșița și Vasile Ianoș din Anina. Amici, cei doi s-au hotărît să-și petreacă vara pe litoral. Pentru aceasta aveau nevoie de bani și s-au hotărît repede. Să fure. Au furat 3600 lei din locuința lui Remus Radu. Ajunși la Constanța au continuat această îndeletnicire, pentru puțin timp însă, deoarece au fost prinși. Spuneam în rîndurile de mai sus, că marea majoritate a cetățenilor iau poziție față de cei care încearcă să practice parazitismul, le dezaprobă comportările, sesizează organele de miliție spre a se interveni eficient în combaterea acestor cazuri. Maior VASILE ROȘIU adjunct al șefului miliției județului (Continuare in pag. a 3-a) Numai munca poate genera satisfacții A.* îmbunătățirea condițiilor de muncăv și de viață—cale eficientă pentru permanentizarea muncitorilor forestieri în județul nostru, economia forestieră deține un loc bine definit, ca urmare a faptului că pădurile ocupă aproape 45 sută din suprafața totală a acestutui colț de țară. De aici, anual, pornește spre lație o imensă industrie și popucantitate de masă lemnoasă, echivalată la 1 500 000 m.c. O importantă parte din această cantitate se exploatează în sectoarele și parchetele ce aparțin de U.E.I.S. Caransebeș. In prezent, sectoarele unității — Armeniș, Caransebeș, Rusca Montană, Teregova și Zăvoi — au aspectul unor vaste uzine sub cerul liber, cu halele numite parchete, răspîndite pe versanții masivelor muntoase sau întinse peste prăpăstii, de unde muncitorii forestieri extrag „zăcămintele aurului verde“, pe care-l introduc apoi în circuitul economiei naționale. Recent, redacția a întreprins un raid prin aceste locuri pentru a cunoaște preocupările conducerii tehnico-administrative a unității, a sectoarelor, precum și a birourilor organizațiilor de bază și organizațiile sindicale, pe linia îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă și de viață a muncitorilor forestieri. Și, cu atît mai mult ne interesa aspectul, cu cît — după cum se știe — la 1 septembrie începe noul an forestier de muncă. De la început se impune a fi precizat că pretutindeni am întâlnit același viu interes din partea organelor respective, pentru o cît mai bună organizare a muncii, creșterea Indicelui de mecanizare a lucrărilor, aplicarea unor metode avansate în procesul de producție, construirea de noi cabane, amenajarea și repararea celor existente, mai bună aprovizionare cu prooduse alimentare etc. Folosind limbajul cifrelor, vom spune că față de anul de producție 1971/72, numărul tractoarelor a sporit cu încă 6, cel al fierăstraielor mecanice cu 30. Azi începe anul forestier de muncă al cioplitorilor mecanici cu 10; al siroanelor cu 10, iar al funicularelor cu 8. Evident, aceste mijloace ale tehnicii noi, mînuite cu pricepere de oamenii pădurilor, aduc un aport prețios la realizarea ritmică a sarcinilor de plan, ușurarea efortului fizic, valorificarea superioară a materialului lemnos, în sectorul de exploatare (șef sector Caransebeș, de pildă Ion Țurcan) cele de mecanizare a ajuns incila 80—85 la sută. Tot aici, în scopul permanentizării muncitorilor, au fost luate măsuri din timp pentru continua calificare profesională. Numai în ultima perioadă au fost trimiși să urmeze diferite cursuri 35 de muncitori în meseriile: fasonatori mecanici, funiculariști, tractoriști și mecanizatori utilaje forestiere. — In vederea lărgirii spațiilor și a oferirii unor condiții optime de cazare — ne-a spus tovarășul inginer Aurel Căpăstraru, directorul U.E.I.L. Caransebeș, care ne-a însoțit treprins — noi am în raidul înfost preocupați de construirea unor noi cabane, precum și de repararea și amenajarea celor existente. Remarca a fost confirmată de realitățile întâlnite la gurile de exploatare vizitate. Astfel, am întîlnit cabane noi în apropierea parchetelor Ciotorogu și Bloju (sectorul de exploatare Zăvoi), Pîrîul cu Raci, Pîrîul Morii, și Vîrciorvelul (sectorul Rusca Montană), Poiana (sectorul Caransebeș). în construcție se află cabane în parchetele Irighiș, Mărășești, Bărănel, Bangial și altele, cu o capacitate de cazare între 30 și 50 de locuri, aparținînd de sectoarele Caransebeș, Rusca Montană, Zăvoi și Teregova. Raidul întreprins în majoritatea sectoarelor ne-a oferit posibilitatea constatării că au fost luate măsuri pentru schimbarea lenjeriei de pat necorespunzătoare, pentru dotarea cu aparate de radio a tuturor cabanelor, mai mult chiar, în noile spații de cazare au și fost angajate cabaniere care, pe lîngă faptul că asigură curățenia și ordinea acestor spații, se preocupă de pregătirea mîncării calde, la prînz, a muncitorilor. Totodată, în localitățile Poiana, Buchin, Turnu Ruieni și Vîrciorova, au fost asigurate condiții de cazare unor forestieri împreună cu familiile lor. De asemenea, în exploatările Irighiș și Fîntînele, aparținătoare de sectorul Caransebeș, fiind vorba de muncitori permanenți, s-a asigurat transportarea acestora de la domiciliu la locul de muncă și invers, pe o distanță totală de 10 km. Comparativ cu alte perioade, lucruri bune au fost constatate, în general, și în ceea ce privește aprovizionarea cu produse alimentare. O deosebită impresie ne-a lăsat, din acest punct de vedere, sectorul Zăvoi, cu gurile de exploatare deservite de cooperativa de consum din Zăvoi (președinte Trandafir Băncea). Atît la magaziile din Bratonea, dar mai ales la Poiana Mărului (gestionar Nicolae Burdea), ne-a fost dat să întîlnim o abundență de produse alimentare. La ultima magazie, mult solicitată de cei aproape 500 de muncitori forestieri din parchetele Valea Iășești, Mare, Scorila, Bloju, Mărturu și Picineaga, am întîlnit zarzavaturi proaspete, brînză de oaie, făină de grîu și de porumb, ciolane de porc, costiță și slănină afumată, foarte multe conserve la prețuri convenabile, gemuri și compoturi etc. Cu acest prilej, tractoristul Vasile Andreoaia, care lucrează la parchetul Bloju, condus de maistrul Dominic Bistri- CONSTANTIN GALESCU (Continuare in pag. a 3-a) É Din programul J.O. pe micul ecran 10.30 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Rezumatul filmat al zilei anterioare : polo, lupte libere, tir, scrimă, box, hochei pe iarbă, concursul complet de călărie— proba de fond, volei, iahting, fotbal, înregistrare de la München. 12.00 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism : 100 m bărbați semifinale, suliță femei finală, 800 m bărbați semifinale. Transmisiune directă de la München. 18.25 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism: 100 m bărbați finală, 800 m femei semifinale. Transmisiune directă de la München: 22.30 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Gimnastică — exerciții libere individual bărbați. Ciclism — urmărire individuală. Judo — categoria 93 kg. Transmisiuni directe de la München.