Flamura, septembrie 1972 (Anul 19, nr. 2425-2450)

1972-09-01 / nr. 2425

ANUL XIX, Nr. 2425 A ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VINERI, 1 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI ecembrie Hotărîți de a transpune în viață sarcinile mobilizatoare izvorîte din documentele Con­ferinței Naționale a lui, pentru realizarea partidu­cinci­nalului înainte de muncitorii, tehnicienii, termen, ingi­nerii de la Uzina de construc­ții metalice și mașini agricole din Bocșa, realizează cu suc­ces angajamentele luate în în­trecerea socialistă. In cinstea celei de-a 25-a aniversări proclamării Republicii, colec­a­tivul uzinei raportează înde­plinirea angajamentului anual la producția marfă în propor­ție de 80 la sută. Pe cele opt­ luni ale anului, prevederile inițiale au fost depășite cu 7,7 milioane lei la mașini a­­gricole, cu 3 milioane lei la piese de schimb pentru ma­șini agricole. S-au realizat, de asemenea, în plus 183 to­ne construcții metalice și piese pentru mașini de ridicat. Aceste realizări se bazează în principal pe folosirea su­perioară a potențialului teh­nic din dotare, organizarea rațională a fluxului intersec­ții și pe creșterea gradului de utilizare a mașinilor. Creșterea prestigiului mărcii fabricii stă în atenția perma­nentă a colectivului de mun­că de la Uzina Oțelul Roșu, în acest scop în toate secțiile se acționează pentru înnoirea și diversificarea sortimentelor, e­­laborarea unor tehnologii noi. Aceste acțiuni se concretizea­ză în asimilarea de noi pro­duse în sectorul laminoare și bare trase, îmbunătățirea tra­tamentului termic la oțelul destinat fabricării șuruburilor și piulițelor, elaborarea unor mărci de oțel pentru rulmenți. In domeniul perfecționării tehnologiilor de fabricație, a­­nul acesta s-au obținut impor­tante succese în secțiile lami­norul de tablă și laminorul la rece unde, prin îmbunătățirea procesului de producție s-a reușit execuția unor produse complexe în condițiile unei rentabilități ridicate. ÎN INTIM­IZAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII REPUBLICII îndeplinirea angajamentelor asumate ln marea întrecere —datorie de onoare 80 la sută din angajamentul anual realizat Modernizarea procesului de producție prin îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație Documentele Conferinței Naționale pe masa de lucru a organizațiilor de partid OBIECTIV IMEDIAT: REALIZAREA parametrilor PROIECTAU Deși au trecut șapte luni de la intrarea în funcțiune, ultima fază a reconstrucției după și modernizării, linia de laminare pentru profile mijlocii de la Combinatul siderurgic reșițean n­u a atins încă parametrii pro­iectați. Implicațiile acestei si­tuații sunt ușor deductibile: ră­­mîneri sub sarcinile de plan, creșterea nejustificată a cheltu­ielilor de producție, o producti­vitate mult inferioară în raport cu posibilitățile pe care le oferă noile agregate, depășirea consu­mului de metal în primul se­mestru cu nu mai puțin de 316 tone față de norme, întîrzieri în livrarea laminatelor prevăzute în contractele cu o serie de uzine constructoare de mașini din țară etc. Altfel spus, o scăzută efi­ciență economică, în condiții deo­sebite de tehnicitate, paradox care nu poate să nu atragă aten­ția prin ceea ce se bănuie din­colo de el. Nu este surprinzător deci c­ă tocmai asemenea aspecte au constituit subiectul principal al dezbaterii din ultima adunare generală a organizației de bază de aici. Trebuie să adăugăm că, în spiritul exigențelor și sar­cinilor ce rezultă din documen­tele Conferinței Naționale a par­tidului, comuniștii au examinat cu răspunderea cuvenită mersul activității sectorului, cauzele ca­re favorizează persistența unor neajunsuri — puțin la ora actuală —, au explicabile formulat propuneri chibzuite pentru per­fecționarea organizării și condu­cerii producției și muncii în vii­tor. Firește, faptul că o investiție nu este utilizată la parametrii prevăzuți în proiecte, poate avea multiple determinări, în cazul de față, așa­bitorii, printre cum remarcau vot­care și lumina­­torul Nicolae Lupașcu, unele dintre acestea trebuie căutate chiar în activitatea proiectantu­lui și constructorului. Sunt, de exemplu­, o serie de stări de lu­cruri care indică cu claritate că au fost făcute „derogări“ de la calitatea execuției unor lucrări sau că între proiecte și realita­te se sesizează anumite „distan­țe“ de ordin tehnic. Dar ele jus­tifică numai în parte situația că acest colectiv nu-și realizează, de un șir întreg de luni, sarci­nile de plan. Iată de ce­­ și a­­cest lucru dă o notă bună con­ținutului dezbaterii — majorita­tea celor ce au luat cuvîntul s-au oprit tocmai asupra defecțiuni­ TIMOTEI JURJICA (Continuare in pag. a 3-a) De aici pornește aglomeratul autofondant, „plinea“ de fiecare zi a furnalelor reșițene. Foto : G. VOITEI! * TOVARIUL NICOLAI CEAUȘESCU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, IMPREUNĂ CU TOVARĂȘA ELENA CEAUȘESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ la BELGIA La invitația regelui Baudouin I și a reginei Fabiola, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24 și 20 octombrie 1972. Instantaneu la secția motoare Diesel a U.C.M.R. : lăcătușii Ion Mircea, Florea Lulea și Gheorghe Tomescu lucrînd la a­justajul carterelor unui nou lot de motoare. Foto : IOAN CARDOȘ Urmăresc zilnic presa, ascult emisiunile de radio, vizionez programele televiziunii și entuziasme, de fiecare dată mă de succesele nui muncii înregistrate de oame­din diverse domenii de activitate care, la chemarea Partidului Comunist Român, s-au angajat cu mintea și brațe­le să dureze o țară a bunăstă­rii și fericirii. Sunt convins că la fel ca mine, milioanele de cetățeni ai patriei noastre își propun zilnic probleme de re­zolvat spre a contribui, fiecare în felul său, după capacitatea sa și importanța socială a mun­cii sale, la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. Poate că, tocmai de aceea, mă revoltă și mai mult atitudinea u­­nor indivizi care încalcă lega­litatea, nesocotind astfel princi­piile eticii și echității sociale de­venite reguli sacre pentru na­țiunea noastră socialistă, în activitatea ce o­preună cu tovarășii desfășur­ăm­mei din cadrul miliției județului, ne stră­duim să prevenim aceste feno­mene; ajutați de organizațiile de masă și de tineret, întreprin­dem numeroase acțiuni de edu­cație cetățenească, luăm măsuri aspre împotriva celor ce neso­cotesc regulile de conviețuire so­cială. Cu toate acestea, pe raza județului nostru se mai întîl­­nesc o serie de fenomene infrac­ționale. Cine sunt cei care le produc? De ce? încercînd să răspundem aces­tor întrebări, vom reaminti că în conștiința unor oameni mai dăinuie o serie de mentalități in­compatibile cu normele vieții so­ciale. Una dintre acestea și cea care generează cele mai multe acte infracționale o constituie parazitismul, tendința de a trăi fără muncă, de a înșela socie­tatea, neproducînd nimic util. Desigur, asemenea manifestări nu scapă neobservate cetățenilor, și de fiecare dată se creează o­­pinie de masă împotriva celor ce nesocotesc normele eticii noastre sociale, sunt sesizate or­ganele de miliție spre a lua mă­surile prevăzute de lege pentru astfel de cazuri. Este firesc să se întîmple așa pentru că socia­lismul asigură nu numai drep­tul la muncă, ci și condițiile necesare fiecărui cetățean de a-și dezvolta și afirma din plin personalitatea, în condiții sustragerea de la aceste mun­că, încercările de însușire a unor bunuri pe căi ilicite con­trastează puternic cu preocupă­rile generale, devin anacronice, iar cei cu­ astfel de mentalități ajung totdeauna să dea socoteală în fața organelor de anchetă pe­nală și opiniei publice. Așa s-a întîmplat și în cazul lui Mihai Stoica din Bocșa — str. 8 Mar­tie. Deși e om în puterea vîrs­­tei (are 31 de ani), nu-i plăcea să muncească. Ii place în schimb să-și însușească munca A pătruns în locuința lui altora. Du­mitru Butoi, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri de cuțit și i-a luat suma de 26 (douăzeci și șase) lei! Acest caz este edifica­tor în ce privește fizionomia morală a parazitului social că­ruia îi seacă posibilitățile de trai ușor. Dacă M. S. s-ar fi în­cadrat în cîmpul muncii, așa cum a fost sfătuit de către cei ce l-au cunoscut, n-ar fi ajuns în arestul miliției. Căi ușoare de viață caută Conrad Stahli din aceeași loca­și­litate. Ajuns la vîrsta de 37 de ani, tată a 3 copii minori, deși este de profesie croitor, C. S. trăiește din fel și fel de expe­diente, refuzând să muncească cinstit. Aceeași concepție greșită despre muncă și viață o întâl­nim la Leontin Berinde din Reșița și Vasile Ianoș din Ani­na. Amici, cei doi s-au hotă­­rît să-și petreacă vara pe lito­ral. Pentru aceasta aveau nevoie de bani și s-au hotărît repede. Să fure. Au furat 3­600 lei din locuința lui Remus Radu. A­­jun­și la Constanța au continuat această îndeletnicire, pentru pu­țin timp însă, deoarece au fost prinși. Spuneam în rîndurile de mai sus, că marea majoritate a cetă­țenilor iau poziție față de cei care încearcă să practice parazi­tismul, le dezaprobă comportări­le, sesizează organele de mili­ție spre a se interveni eficient în combaterea acestor cazuri. Maior VASILE ROȘIU adjunct al șefului miliției județului (Continuare in pag. a 3-a) Numai munca poate genera satisfacții A.* îmbunătățirea condițiilor de muncă­­­v și de viață—cale eficientă pentru permanentizarea muncitorilor forestieri în județul nostru, economia forestieră deține un loc bine definit, ca urmare a faptului că pădurile ocupă aproape 45 sută din suprafața totală a aces­tu­tui colț de țară. De­ aici, anual, pornește spre lație o imensă industrie și popu­cantitate de ma­să lemnoasă, echivalată la 1 500 000 m.c. O importantă parte din aceas­tă cantitate se exploatează în sectoarele și parchetele ce apar­țin de U.E.I.S. Caransebeș. In prezent, sectoarele unității — Armeniș, Caransebeș, Rusca Montană, Teregova și Zăvoi — au aspectul unor vaste uzine sub cerul liber, cu halele numite parchete, răspîndite pe versanții masivelor muntoase sau întinse peste prăpăstii, de unde munci­torii forestieri extrag­ „zăcămin­tele aurului verde“, pe care-l in­troduc apoi în circuitul econo­miei naționale. Recent, redacția a întreprins un raid prin aceste locuri pentru a cunoaște preocupările conduce­rii tehnico-administrative a uni­tății, a sectoarelor, precum și a birourilor organizațiilor de bază și organizațiile sindicale, pe linia îmbunătățirii continue a condi­­țiilor de muncă și de viață a muncitorilor forestieri. Și, cu atît mai mult ne inte­resa aspectul, cu cît — după cum se știe — la 1 septembrie începe noul an forestier de mun­că. De la început se impune a fi precizat că pretutindeni am întâlnit același viu interes din partea organelor respective, pen­tru o cît mai bună organizare a muncii, creșterea Indicelui de mecanizare a lucrărilor, aplica­rea unor metode avansate în procesul de producție, construi­rea de noi cabane, amenajarea și repararea celor existente, mai bună aprovizionare cu pro­o­duse alimentare etc. Folosind limbajul cifrelor, vom spune că față de anul de pro­ducție 1971/72, numărul tractoa­relor a sporit cu încă 6, cel al fierăstraielor mecanice cu 30. Azi începe anul forestier de muncă al cioplitorilor mecanici cu 10; al siroanelor cu 10, iar al funicularelor cu 8. Evident, aceste mijloace ale tehnicii noi, mînuite cu price­pere de oamenii pădurilor, a­­duc un aport prețios la realiza­rea ritmică a sarcinilor de plan, ușurarea efortului fizic, valorificarea superioară a mate­rialului lemnos, în sectorul de exploatare (șef sector Caransebeș, de pildă Ion Țurcan) cele de mecanizare a ajuns inci­la 80—85 la sută. Tot aici, în sco­pul permanentizării muncitori­lor, au fost luate măsuri din timp pentru continua calificare profesională. Numai în ultima perioadă au fost trimiși să ur­meze diferite cursuri 35 de mun­citori în meseriile: fasonatori me­canici, funiculariști, tractoriști și mecanizatori utilaje forestiere. — In vederea lărgirii spațiilor și a oferirii unor condiții opti­me de cazare — ne-a spus tova­rășul inginer Aurel Căpăstraru, directorul U.E.I.L. Caransebeș, care ne-a însoțit treprins — noi am în raidul în­fost preocu­pați de construirea unor noi ca­bane, precum și de repararea și amenajarea celor existente. Remarca a fost confirmată de realitățile întâlnite la gurile de exploatare vizitate. Astfel, am întîlnit cabane noi în apropie­rea parchetelor Ciotorogu și Blo­­ju (sectorul de exploatare Zăvoi), Pîrîul cu Raci, Pîrîul Morii, și Vîrciorvelul (sectorul Rusca Montană), Poiana (sectorul Ca­ransebeș). în construcție se află cabane în parchetele Iri­­ghiș, Mărășești, Bărănel, Bangial și altele, cu o capacitate de ca­zare între 30 și 50 de locuri, aparținînd de sectoarele Caran­sebeș, Rusca Montană, Zăvoi și Teregova. Raidul întreprins în majorita­tea sectoarelor ne-a oferit posi­bilitatea constatării că au fost luate măsuri pentru schimbarea lenjeriei de pat necorespunză­toare, pentru dotarea cu apara­te de radio a tuturor cabane­lor, mai mult chiar, în noile spații de cazare au și fost an­gajate cabaniere care, pe lîngă faptul că asigură curățenia și ordinea acestor spații, se preocu­pă de pregătirea mîncării calde, la prînz, a muncitorilor. Totodată, în localitățile Poiana, Buchin, Turnu Ruieni și Vîr­­ciorova, au fost asigurate condi­ții de cazare unor forestieri împreună cu familiile lor. De asemenea, în exploatările Irighiș și Fîntînele, aparțină­toare de sectorul Caransebeș, fiind vorba de muncitori perma­nenți, s-a asigurat transportarea acestora de la domiciliu la lo­cul de muncă și invers, pe o distanță totală de 10 km. Comparativ cu alte perioade, lucruri bune au fost constatate, în general, și în ceea ce priveș­te aprovizionarea cu produse a­­limentare. O deosebită impresie ne-a lă­sat, din acest punct de vedere, sectorul Zăvoi, cu gurile de ex­ploatare deservite de cooperativa de consum din Zăvoi (președin­te Trandafir Băncea). Atît la magaziile din Bratonea, dar mai ales la Poiana Mărului (gestionar Nicolae Burdea), ne-a fost dat să întîlnim o abunden­ță de produse alimentare. La ultima magazie, mult solicitată de cei aproape 500 de munci­tori forestieri din parchetele Valea Iășești, Mare, Scorila, Bloju, Mă­rturu și Picineaga, am întîlnit zarzavaturi proaspete, brînză de oaie, făină de grîu și de porumb, ciolane de porc, costiță și slănină afumată, foar­te multe conserve la prețuri convenabile, gemuri și com­poturi etc. Cu acest prilej, trac­toristul Vasile Andreoaia, care lucrează la parchetul Bloju, con­dus de maistrul Dominic Bistri- CONSTANTIN GALESCU (Continuare in pag. a 3-a) É Din programul J.O. pe micul ecran 10.30 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Rezumatul fil­mat al zilei anterioare : polo, lupte libere, tir, scrimă, box, hochei pe iarbă, concursul complet de călărie— proba de fond, volei, iahting, fotbal, înregistrare de la München. 12.00 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism : 100 m­ bărbați semifinale, suliță femei finală, 800 m bărbați semi­finale. Transmisiune directă de la München. 18.25 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism: 100 m bărbați finală, 800 m femei semifinale. Tran­smisiune directă de la Mün­chen: 22.30 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Gimnastică — exerciții libere individual bărbați. Ciclism — urmărire individuală. Judo — categoria 93 kg. Transmisiuni directe de la München.

Next