Flamura, decembrie 1972 (Anul 19, nr. 2503-2529)
1972-12-01 / nr. 2503
% ANUL XIX, NR. 2503 VINERI, 1 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI IN ÎNFĂPTUIREA HOTÄRIRILOR PLENAREI C.C. al P.C.R. Constructorii și beneficiarii să țină seama de EXPERIENȚA ANULUI 1972 Realizarea planului de investiții, respectarea și scurtarea termenelor de punere în ne reprezintă o sarcină funcțieimportantă în ansamblul preocupărilor biroului Comitetului județean de partid, comisiilor economice ale comitetelor de partid, și ale organizațiilor de precum partid din întreprinderile de construcții și beneficiare. Cu participarea principalilor beneficiari și constructori din județ, au fost analizate condițiilor modul de pregătire a necesare desfășurării normale a activității de investiții, pe linia asigurării cu documentații de execuție a lucrărilor, materialelor, forței de muncă și utilajelor de construcții, stadiul încheierii contractelor privind livrarea utilajelor tehnologice la termene corelate cu cele de montaj, stabilind totodată problemele ce trebuie rezolvate in acest domeniu de activitate. Urmare a acestor preocupări, au fost puse în funcțiune cu un devans de Ț0 de zile linia de laminare de 480 mm de la C.S.R., precum și cu 6 luni mai devreme capacitatea de 5 000 tone/an utilaj chimic de la U.C.M.R. Dacă în cursul trimestrului I a.c. s-a realizat 20,8 la sută din volumul planului anual, respectîndu-se indicația conducerii de partid, obținute în trimestrele ritmurile II și III nu au mai fost la același nivel, determinând rămîneri în urmă la Uzina Oțelul Roșu (31 la sută), Uzina de construcții de mașini Reșița (67 la sută), I.P.E.G. Caransebeș (55,4 la sută), I.M. Anina (70,8 la sută), beneficiari cu pondere în volumul total de investiții. Această situație poate fi cu atit mai greu înțeleasă, cu cât față de anii anteriori am avut o a pregătire mai bună, iar timpul fost deosebit de prielnic activității de construcții. De ce se lucrează totuși cu un ritm necorespunzător? întîi de toate, se constată o insuficientă operativitate în soluționarea multiplelor aspecte care se ridică pe șantiere. Cunoscând greutățile ivite, neajunsurile, majoritatea beneficiarilor au analizat în cadrul comitetelor oamenilor muncii cauzele rămînerilor în urmă, stabilind măsuri corespunzătoare. Din păcate, nu a mai fost urmărită cu aceeași exigență respectarea obligațiunilor ce le reveneau privind întocmirea documentațiilor, eliberarea amplasamentelor, soluționarea omisiunilor și greșelilor de proiectare, asigurarea utilajelor tehnologice la termenele corelate cu graficele de montaj. Astfel, s-a ajuns ca unele obiective să nu aibă nici pînă în prezent deschisă finanțarea. Lipsa de răspundere beneficiarilor a determinat o situație cu totul anormală, volumul de construcții montaj fiind mai mare decit totalul investițiilor. Acest decalaj este nepermis de mare la U.C.M.R. (23,2 la sută), fabrica de înnobilare PAL (12,2 la sută), U.D.R. (19,7 la sută), I.M. Rușchița (29,9 la sută) și exprimă existența unor importante restanțe în asigurarea utilajelor tehnologice, unele dintre acestea fiind necesare pentru punerea în funcțiune a unor obiective industriale planificate în acest an sau în primul semestru din anul viitor. In această situație se găsește secția de utilaj extindere chimic și lucrările de apă Modur — turnătoriei de fonambele de la U.C.M.R. Rămîne atitudinea conducerii inexplicabilă Grupului de uzine Reșița, care avea obligația să execute în regie proprie utilaje în valoare de 7,5 milioane lei și din care pînă în prezent nu au fost terminate decit 8,5 la sută. Consiliile și comitetele oamenilor muncii, serviciile de investiții din întreprinderile beneficiare, au obligația de a acționa prin toate mijloacele de care dispun ca, împreună, cu forurile tutelare, să asigure în cel mai scurt timp utilajele prevăzute. La aceste neajunsuri provocate de beneficiari se alătură deficiențele constructorilor. In ultimul timp, ziarul nostru a relatat despre situațiile găsite pe diferite șantiere. Incercînd să sintetizăm cauzele stărilor de fapt întîlnite, ajungem la concluzia că ele au la bază neajunsurile în asigurarea cu materiale și forță de muncă, lipsa de coordonare între diferitele sectoare care participă la realizarea lucrărilor, folosirea incompletă a utilajelor de construcții, nerespectarea tehnologiilor prevăzute. Toate acestea fistrarea unor contribuie la înterămîneri în urmă în realizarea planului fizic și valoric la unele obiective industriale, social-culturale. Iată, de exemplu, hala etajată S.M.R. din cadrul U.C.M.R., lucrare atacată cu 3 ani în urmă de către I.C.M.M. Reșița, nu va fi terminată nici în 1972. Tergiversarea acestui obiectiv dovedește lipsa de receptivitate a conducerii I.C.M.M.R. față de una din principalele sarcini de producție ale beneficiarului. Comitetul oamenilor muncii de la I.C.M.M.R. tre ing. OVIDIU VARADEANU (Continuare In pag. a 3-a) „Trebuie spus că ritmul de creștere a productivității muncii în construcții este încă redus. Este necesar să luăm asemenea măsuri incit să asigurăm dublarea productivității în următorii 4-5 ani printr-o organizare superioară a muncii, prin mecanizarea mai intensă a lucrărilor, prin întărirea disciplinei în producție“. (Din Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972) DIlMOIll DESPRE CALITATE! Rîndurile ce le aștern pe hîrtie sintetizează un „pas“ al controlorilor de calitate — puși de multe ori în situația de spectatori, cînd haina curată a realizărilor noastre este murdărită. Investiți să vegheze asupra calității produselor — de data aceasta siderurgiștii — ei, controlorii încearcă să oprească ieșirea pe porțile uzinei a tot ceea ce nu face cinste Reșiței. De cele mai multe ori reușesc, datorită competenței, simțului de răspundere, dar mai ales probelor și „argumentelor“ buletinelor de laborator. Dar, pentru că există un dar, acești dușmani ai neglijenței, ai celor care ignoră legea calității, sunt de foarte multe ori neglijați (ei sau propunerile lor). Adunați zilele trecute în jurul unui activist sindical pentru a dezbate calitatea produselor siderurgice, oamenii s-au destăinuit deschis, cinstit, cu încredere. Au spus cuvinte care se aliniau în coloana uriașelor chemări spre progres, spre tehnică avansată, împotriva rutinei, a nepăsării. Din cuvintele lor parcă se țesea un film în care se amestecau scene frumoase cu altele neplăcute. Nu e în obișnuința noastră să ne amăgim cu imagini strălucitoare. Trebuie să le facem pe toate să lucească, să fie puternic luminate. Dar de unde atîta lumină, cînd la luminoare în timpul nopții controlorii nu văd ce verifică din lipsă de becuri. De ce se lasă întunericul atunci cînd cineva din secția luminoare ar trebui să se gîndească să organizeze echipele de laminatori să lucreze alături și împreună cu același controlor și, mai ales, să I. C. COSTIN (Continuare in pag. a 3-a) Qmiiwiarniunii lui iii Utimjill.siUMIILIULUI PfIPOLAR JUDEȚEAN Ieri, tură a în sala Casei de cursindicatelor din Reșița, s-au desfășurat lucrările celei de a XVI-a sesiuni a Consiliului popular județean. La sesiune au luat parte deputații în Consiliul popular județean și în M.A.N. din județul Caraș-Severin, numeroși invitați, directori de licee și școli generale, conducători de întreprinderi și instituții, președinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale. Sesiunea a luat în dezbatere probleme privind dezvoltarea bazei materiale și a rețelei de învățămînt de toate gradele în județul Caraș-Severin, în perioada 1973—1980; aprobarea schițelor de sistematizare a 10 localități rurale ; înființarea de organizații comerciale mixte în orașele Herculane și Oțelu Roșu și altele. La primul punct de pe ordinea de zi, au luat cuvîntul mai mulți deputați și invitați, care au formulat propuneri și sugestii pentru îmbunătățirea programului de dezvoltare, în perspectivă, a bazei materiale și a rețelei de unități școlare în județul nostru. Printre cei care au luat se numără : Nicolae cuvîntul Magda, președintele comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Caransebeș, Aurelia Stoia, directoarea Școlii profesionale de mecanizatori agricoli din Oravița, Anastasia Mărgan, profesoară din Oțelu Roșu, Dănilă Andrei, directorul Liceului „Eftimie Murgu“ din Bozovici, Ștefania Delenar, educatoare, Mihai Constantinescu, directorul Direcției județene de industrie locală, Constantin Stanca, președintele U.J.C.M. Caraș-Severin, Trifon Cioată, șeful secției propagandă a Comitetului județean Caraș-Severin al P.C.R., Gheorghe Florea, delegatul Ministerului Educației și Invățămîntului și alții. a In cadrul lucrărilor sesiunii luat cuvîntul tovarășul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului județean Caraș-Severin al P.C.R.,președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean, care a subliniat că programul privind dezvoltarea în continuare a bazei materiale și a rețelei de învățămînt de toate gradele în județul nostru, se înscrie pe linia politicii partidului și statului, a planului general de dezvoltare economico-socială a țării. Dezvoltarea și diversificarea rețelei școlare în județul Caraș-Severin, a spus vorbitorul, au ca rezultat o mai bună cuprindere a tineretului în ramurile productive ale economiei județului nostru. In continuare, sesiunea a soluționat unele probleme curente. INIȚIATIVE, ACȚIUNI, REZULTATE In marea întrecere pentru realizarea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! Nici o tonă de oțel irosită datorită deranjamentelor O data cu preocuparea pentru elaborarea oțelului solicitat de economia națională, în cantitățile și calitățile contractate, oțelarii din Reșța și-au făcut un titlu de onoare din aceea de a micșora cheltuielile de fabricație. în această întrecere s-a născut acum citeva luni o valoroasă inițiativă, „NICI O TONA DE OȚEL PIERDUTA DIN CAUZA ÎNTRERUPERILOR NEPROGRAMATE“. Cristalizîndu-și obiectivele acțiunii, topitorii, ceilalți muncitori din sectoarele secției, maiștrii, inginerii au întreprins nenumărate măsuri de prevenire a deranjamentelor mecanice și electrice, au urmărit sistematic reducerea opririlor pentru reparații la cald. Ieri, stînd de vorbă cu inginerul Antonică Dijmărescu, șeful secției, despre eficiența măsurilor întreprinse, am aflat că în ultimele două trimestre, deci de la lansarea inițiativei, la oțelărie nu s-a pierdut nici o tonă de metal din cauza deranjamentelor. Iată, așadar, o inițiativă utilă care vine în sprijinul înfăptuirii chemării adresate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. de a nu considera nici un efort prea mare cind e vorba de realizarea sarcinilor de plan, de creștera eficienței economice. A.In sprijinul lucrătorilor de la aglomerare cembrie Un colectiv al Institutului de cercetări tehnologice pentru construcții de mașini a elaborat o nouă tehnologie pentru realizarea sitelor utilizate de combinatele siderurgice de la Galați, Hunedoara și Reșița în procesul aglomerării minereurilor. Pe baza noii tehnologii a fost construit un utilaj care, montat pe o presă hidraulică de 150 de tone, ștanțează la rece orificii conice de diferite forme geometrice, în table cu grosimi de 15—20 m. Soluționarea acestei probleme s-a impus întrucît sitele sunt folosite la temperaturi ridicate și se uzează deosebit de repede. Bătălia cu timpul In secția pregătire debitare a Uzinei de construcții metalice din Caransebeș se acționează sistematic pentru folosirea cu randament sporit a fiecărui minut din timpul de muncă. In urma unui studiu întreprins de organizația de partid din secție, s-a observat că se pierde un timp prețios cu transportul și depozitarea materialelor debitate. Adunînd minut cu minut, irosite sub această formă, s-a ajuns la 30 de ore din 100 ore de lucru. Odată depistate canalele de irosire a timpului productiv, sub îndrumarea organizației de partid, conducerea secției, alți specialiști din uzină au pornit hotărit la inițierea unor măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, s-a încetățenit practica stivuirii materialelor pe verticală pentru a se putea trece și la transportul containerizat. Rezolvînd depozitarea și transportul intersecții, colectivul secției amintite, a recuperat cele 30 de ore, ceea ce transpus în producție, a însemnat depășirea prevederilor de plan, o mai bună aprovizionare a sudorilor și lăcătușilor, o participare nemijlocită la realizarea construcțiilor metalice pentru marile șantiere ale țării. La introducerea containerizării au participat și alte colective din uzină, care au realizat containerele prin autoutilaje. Reprezintă oare „fenomenul accident“ o fatalitate? Specialiștii în problemele siguranței traficului rutier sunt de părere că perpetuarea accidentelor rutiere poate și trebuie să fie frînată, dacă nu curmată, că este în puterile noastre să combatem această calamitate. Dar cum? Ce trebuie făcut pentru a frîna „fenomenul accident“? Iată citeva întrebări la care ne-a răspuns în cadrul unei recente convorbiri, tovarășul ION SINTU — șeful Inspectoratului județean al Ministerului de Interne. — E de prisos să mai că, în ultima vreme, la noi spun în județ, circulația rutieră cunoaște o intensitate sporită. De exemplu, dacă printr-un punct foarte aglomerat treceau în 1969, într-o anumită unitate de timp, sute de autovehicule, în acest an, prin aceeași secțiune a tramei stradale trec mii de autovehicule, de la turisme cu capacitatea cea mai redusă, la autocamioane și autobasculante de mare tonaj. Fără doar și poate, intr-un asemenea context se cere măiestrie în conducere, atenție distribuită la volan, disciplină pe traseu, respectarea întocmai a regulilor de circulație, chiar și a celor ce par mărunte și lipsite de importanță. In caz contrar, neatenția se cu accidente regretabile, soldează ispita de a circula cu 100 km/oră într-o curbă periculoasă semnalizată, de a sorbi din fugă, în loc de sirop sau apă minerală, un coniac „mare“ ori „mic“, de a-i „pierde“ pe drum pe cei „cuminți“, acostat în perioada încheiată din acest an nenumărate vieți. Ce ne arată statistica? Din cele 60 accidente grave, înregistrate pînă în prezent, 8 se datoresc excesului de viteză, neacordării priorității, 21 pietonilor și bicicliștilor, 2 defecțiunilor tehnice, altele nesemnalizării corespunzătoare a unor sectoare ale drumului public, respectiv condițiilor rutiere nefavorabile, precum și neîntreținerii corespunzătoare a îmbrăcăminții drumului. Sub raportul vîrstei și vechimii în profesie, a conducătorilor auto angajați în accidente, 16 au fost calificați în perioada 1969—1972, avînd vîrsta între 18—25 de ani. Există însă și o frecvență pe zile calendaristice și chiar pe ore, cele mai multe nenorociri întîmplîndu-se sîmbătă la întoarcerea din cursă, în special între orele 15—22, duminică — ziua transporturilor particulare sau de interes personal, lunea — ca urmare a oboselii de duminică. Cele enunțate mai sus, la care se adaugă lista accidentelor grave produse în anul trecut, ne zugrăvesc un tablou aproape complet al practicilor neregulamentare de la unitățile posesoare de parc auto. Multe accidente grave s-au înregistrat la U.M.T.F., Autobaza T.A. Caransebeș, A.T.A. Moldova Nouă și I.J.C.M. — Sîntem în prag de iarnă. Timpul devine tot mai capricios, încep ploile, ceața, va veni înghețul. Ce trebuie făcut pentru asigurarea fluidității traficului rutier și prevenirea accidentelor de circulație? — Condițiile „meteo nefavorabile“ obligă pe șefii de garaje, servicii tehnice, șefii de coloană, pe toți acei care au obligația prin lege să asigure verificarea tehnică a autovehiculelor la plecarea în cursă, să le doteze cu lanțuri antiderapante, incit condițiile de circulație ale omului de la volan să fie mult ușurate. De asemenea, se impune efectuarea unor controale mixte pe drumurile publice, pentru a se verifica sistemele și instalațiile care concură la siguranța cuplului om—autovehicul, sistemul de frînare, de direcție, de lumini și semnalizare, propulsie etc. Toate acestea, cu atit mai mult, cu cit în ultimul timp s-au montat și 13 rampe pentru verificarea stării tehnice a autovehiculelor. — în continuare, am vrea să vă referiți la sarcinile ce trebuie să stea în atenția lucrătorilor din administrația drumurilor și străzilor județului. Statistica serviciului de circulație al Inspectoratului județean al Ministerului de Interne, care operează cu date din evidențele ultimilor doi ani, indică pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie o creștere a accidentelor de circulație față de lunile de primăvară — vară. O parte din acestea se datoresc insuficientei pregătiri a conducătorilor auto pentru circulația în „condiții meteo nefavorabile“, o altă parte unor defecțiuni survenite în sistemele de frînă, iluminat, propulsie ale vehiculului, iar o a treia lipsei unor măsuri eficiente și prompte din partea Convorbire consemnată de: JENICA MUNTEANU (Continuare In pag. a 3-a) « n non 1FIUNE? Convorbire cu tovarășul ION UNTO, șeful Inspectoratului județean al Ministerului de Interne U.C.M. REȘIȚA. Nu de mult, la turnătoria de oțel a intrat în funcțiune o nouă și modernă linie mecanizată pentru executarea miezurilor pentru piesele destinate macaralelor, turbinelor hidraulice etc. Foto : IOAN CARDOȘ ZILELE CULTURII REȘILERE • „ZILELE CULTURII REȘIȚENE“ debutează astăzi prin citeva manifestări de literatură și artă. Astfel, în cursul dimineții, un grup de scriitori, din care fac parte Gabriela Melinescu și Sânziana Pop, redactori la revista Luceafărul“, Ion Cocora, redactor la revista „Tribuna“. Viana Șerban, Pavel Bellu, vizitează secțiile furnale, oțelărie și laminoare de la C.S.R. și secțiile mașini electrice, mașini grele, boghiuri și Diesel de la U.C.M.R., iar la orele 15 vor avea o întîlnire cu oameni ai muncii de la cele două uzine reșițene. Seara, la ora 18, la Casa de cultură a sindicatelor scriitorii vor fi invitați ai cenaclului literar „Semenicul“. Tot astăzi, pictorii Ion Stendl și Alfred Grieb vor avea o întîlnire cu elevii claselor de pictură ai Școlii populare de artă (ora 17), după ce, în prealabil, cu concursul lor va avea loc, ia secția laboratoare a U.C.M.R., un simpozion pe teme de artă plastică. O ASTĂZI, la ora 17, la librăria Eftimie Murgu, are loc deschiderea festivă a „Decad i cărții românești“. blocul are prilejul să se reîntîlnească cu scriitorul Mircea Șerbănescu și redactorii Victor Zednic și Călin Dimitriu de la Editura Albatros. O la librăria Eftimie Murgu au fost organizate două vitrine tematice , una popularizînd cartea românească, iar alta cuprinzînd tipărituri apărute in județul nostru și lucrări ale scriitorilor prezenți la Reșița cu prilejul „Zilelor culturii reșițene“. -