Flamura, februarie 1973 (Anul 20, nr. 2554-2577)
1973-02-01 / nr. 2554
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XX, NR. 2554 JOI, 1 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI, 30 BANI Priorități pe agenda adunărilor generale ale oamenilor muncii La secția aglomerare a C.S.R. TnofprpCIKCPP UTILIZATE PENTRU REALIZAREA lufuclubuluu a ANGAJAMENTULUI ASUMAT: LA PRODUCERI LA lELUL ARULUI 1975! Adunările generale ale oamenilor muncii — formă activă de manifestare a democrației muncitorești —, constituie momentul unei analize intransigente a activității din anul care a trecut. învățămintele extrase din greutățile ivite, sarcinile noi, superioare, pentru anul în curs generează în cadrul acestora o dezbatere creatoare, pătrunsă de o spirit partinic. Această dualitate, intransigentă — creație, specifică celor ce-și chivernisesc avutul în scopul obținerii unor roade mai îmbelșugate, conferă caracterul novator, profund viabil al principiului conducerii colective. Aceste ponderii mature întruniri ale răsînsări și nu se termină în sala de încep ședință, în orele în care întregul colectiv chibzuiește mersul producției. Este sensul major pe care l-am desprins recent, de la adunarea muncitorilor din secția aglomerare a Combinatului siderurgic Reșița. .— Sarcinile actului 1973, care pentru colectivul secției noastre este foarte important în realizarea cincinalului înainte de termen, le-am discutat încă la sfîrșitul anului trecut — ne-a spus tovarășul Ion Fășie, secretar al comitetului de partid din secție. Preluînd inițiativa comitetului uzinal de partid, de obține în 1973 rezultate la nivelul anului 1975, ne-ara preocupat de pregătirea optimă a producției, pentru a demara încă din primele zile în cele mai bune condițiuni. Acțiunea ne-a fost facilitată de experiența bună obținută în anul trecut, cînd am depășit producția de aglomerat autofondant cu 12 265 tone. A urmat o largă acțiune de depistare a tuturor resurselor neutilizate încă, s-a studiat modul în care sunt folosite agregatele, care sunt fazele în care se strangulează producția și implicit reduc ritmul de muncă. S-au constatat deficiențe în ceea ce privește realizarea calității aglomeratului autofondant, generate în principal de dozarea uneori defectuoasă a materiilor prime și a combustibililor, măcinarea cocsului, dozarea necorespunzătoare a returului etc. Indicii de utilizare extensivă a agregatelor au scăzut sub nivelul înregistrat în anul 1971 datorită exploatării neraționale a funicularului, deselor opriri accidentale la benzile de aglomerare, defecțiunilor ivite la instalația electrică. — Măsurile pe care le-am adoptat in scopul eliminării acestor carențe și-au arătat valențele în prima lună a acestui an — a opiniat ing. Mihai Ștefănuc, șeful secției. Adunările generale pe schimburi au pornit de la această experiență bună, hotărîrile luate reflectînd gradul sporit de participare a muncitorilor la bunul mers al secției noastre. Angajamentul propus adunării de a da peste prevederile de plan iar acesta, 8 900 tone de aglomerat și 130 tone de var nu a satisfăcut pe muncitori. Fiecare schimb a adăugat încă 1 000 de tone, mărind astfel angajamentul secției la 11 000 tone aglomerat și 250 tone de var. Acest lucru va fi posibil prin creșterea cu 1 la sută a indicelui de utilizare a mașinilor de aglomerare, funicularul de aglomerat va transporta 96,5 la sută din consumul necesar la furnale, reducerea consumurilor specifice la minereu cu 2 kg pe tonă, iar la cocs cu 0,5 kg pe tonă, obținerea unei economii la prețul de cost de 500 000 lei pe an, creșterea productivității muncii cu 1,5 la sută. — Desigur, nu ne așteaptă o muncă ușoară — a condus maistrul principal Nadu Pascal, președintele comitetului sindicatului din secție. Dar nici din muncitori nu crede că va mai fi nevoit să facă imposibilul. O dovadă concretă: ideea suplimentării angajamentului a generat o dezbatere aprinsă, la care au participat 30 de aglomeratoriști. Fiecare a venit cu o propunere, a lămurit problemele în suspensie. Șeful de echipă Vasile Chirileasa a propus montarea de electrovibratoare la silozurile de primire minereu pentru a asigura o scurgere continuă a minereului, maistrul Ion Ienea a sugerat ideea de a se obține de la C.F.R. o servească locomotivă care să deîn permanență depozitul de minereu pentru a nu mai stagna uneori producția deoarece nu există mijloc de transport al lui de echipă materiei prime; deLeon Moraru propus o metodă eficientă de readucere a fluctuației cadrelor: generalizarea aceluiași sistem de salarizare pe întreaga secție, pentru a stimula activitatea celor ce deservesc funicularul, mulți muncitori au propus, Mai rar ideea este demnă de a fi studiată de organele de resort, înființarea unei curse prin convenție între Zorlențu Mare și Reșița. La fel de îndreptățită ni se pare și solicitarea de a se ameliora situația apei calde care, în orele de vîrf, lipsește, îngreunînd spălarea muncitorilor. — De felul în care ne facem noi datoria depinde calitatea fontei pe care o produc furnalele, în final a oțelului însuși — a spus maistrul Dumitru Pînzaru, propagandist. Ne-am angajat să producem peste plan 11000 tone aglomerat cu convingerea fermă că toate greutățile semnalate vor fi remediate în cel mai scurt timp. Munca politică se finalizează in fapte. Muncitorii au venit cu idei. Este bine așa. Dar sperăm să nu așteptăm prea mult rezolvarea lor. Angajamentul luat de muncitorii secției aglomerate a mobilizat toate resursele. Subordonînd acestui imperativ participarea activă la procesul de producție, lucrătorii de la aglomerator au făcut o nouă dovadă a maturității lor politice. Adunările generale desfășurate n-au făcut decit să sublinieze un fapt evident, înțelegînd necesitatea participării unanime la continua ridicare a eficienței muncii, oamenii au hotărît că este toc pentru mai bine. Materializata propunerilor lor vftr imptificînd producția, asigurînd transpunerea în faptă a cuvîntului dat. Iată o dovadă că adunările generale ale oamenilor muncii constituie totodată formă dinamică a educației comuniste. VASILE BOGDAN ANGAJAMENTE PESTE PREVEDERILE PLANULUI: * 11000 tone aglomerat * 250 tone var Obținerea unei economii la prețul de cost de 500000 lei Creșterea productivității muncii cu 1,5 la sută Preocuparea pentru continua ridicare a calității produselor constituie la U.A.M. Topleț o coordonată definitorie, în fotografia realizată de fotoreporterul nostru I. Cardoș, maistrul Constantin Siminică și lăcătușul Stanciu Nenciu de la secția montaj pregătesc pentru expediere un nou valț dublu automat. 1 \ CONCURSUL DE REPORTAJI, PORTRETE ȘI ÎNSEMNĂRI AL ZIARULUI „FLAMURA" Ei au un prieten bun. PAMINTUL Ne-am deprins cu ei, cu gesturile și cu munca lor. Nici nu ne putem imagina cimpul fără salopetele pătate de motorină, fără siluetele tractoarelor pierzindu-se undeva la orizont. Salutătorile in fiecare dimineață Intr-un fel propriu, iar seara tîrziu își iau rămas bun de la o zi plină de satisfactii. l-am privit de atitea ori trasînd linii ale rodirii — brazdele — după o geometrie învățată de-a anilor, pregătind lungul ogorul pentru germinarea semințelor. Sînt mecanizatorii, acești oameni minunați care prin hărnicie și tenacitate smulg au de an pămîntului mai multe roade. tă L-am întrebat odape Mihai Irimescu, la S.M.A. mecanizator Grădinari, dacă i se pare meseria grea. — Vezi dumneata, aici e viața mea„ destul de grea munca noastră, dar e meserie aleasă — am venit răspunsul cald și prompt. Aceeași am adresat-o întrebare zilele trecute unui tovarăș mai tânăr de-al lui, Îi cheamă Iacob Pocornea. Tace, apoi zimbește. Și, ca o continuare a zâmbetului, îmi spune : — Sigur că e grea, dar e și frumoasă și... rentabilă, de aceea am și ales-o. De aceea au ales-o și ei Și îmi arată pe Ion Doga, Ion Vasile, Ion Mi iu și Gheorghe Lațcu. Apoi continuă: „îmi cu toții prieteni, sint Ne înțelegem, ne ajutăm. Și mai e ceva: noi, mecanizatorii, avem un prieten comun — pămintul. Trebuie să mult pămîntul. iubești să-l înțelegi, ca să fii un bun mecanizator“. — Dialogul cu pămîntul ei acesta nu-l întrerup niciodată — îmi spune tovarășul Petru Borz, directorul S.M.A. Grădinari. Pe acolo unde au întors brazdele și au semănat mai trec deseori in cursul unui ciclu de producție. Vin să vadă dacă griul a răsărit pe toate cele 420 hectare pe care le-au însămînțat la C.A.P. Greoni, dacă a mni Tátit, dacă sunt semne ca munca lor să se materializeze în producția scontată. Căci pentru mecanizatori munca e o modalitate de a fi prieten cu pămîntul. BENONE CHERBA In dezbatere Consiliului popular al orașului Caransebeș Realizarea obiectivelor de investiții, condiție definitorie pentru dezvoltarea ascendentă a orașului Marți, 30 ianuarie a.c., a avut loc la Caransebeș cea de XXIV-a sesiune ordinară a Consiliului popular al orașului. La lucrările sesiunii au fost prezenți deputații Consiliului popular, precum și invitați reprezentînd întreprinderile economice și instituțiile caransebeșene. Din partea Consiliului popular județean a participat tovarășul inginer Nicolae Hușui, prim-vicepreședinte al consiliului. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Nicolae MaRda, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid, primarul orașului. Tovarășul Ilie Gheorghiu, vicepreședinte al popular orășenesc, a Consiliului prezentat expunerea de motive privind adoptarea planului economic pe anul 1973. Rezultatele obținute în domeniul economic, gospodăresc, în domeniul edilitarsocial și cultural-educativ constituie premisele îndeplinirii sarcinilor sporite ce revin în acest an. Printre realizările oamenilor muncii din Caransebeș, subliniate în expunere, amintim intrarea în funcțiune înainte de termen a două etape de dezvoltare a Uzinei de construcții metalice, ritmul susținut al lucrărilor de construcții la Fabrica de înnobilare a patului din cadrul Complexului de industrializare a lemnului, depășirea indicatorilor de plan la C.E.I.S., U.C.M.C., Industria locală, întreprinderea de gospodărie comunală, în agricultură, comerț, cooperație meșteșugărească, darea în folosință a noului spital, modernizarea și înfrumusețarea orașului, in învățămînt, cultură și alte sectoare. Dezvoltarea in continuare, ascendentă a orașului, îndeplinirea și depășirea obiectivelor stabilite pentru 1973 in toate domeniile de activitate, impun mobilizarea integrală posibilităților. Sesiunea a analiazat cu spirit de răspundere țne(Continuare în pag. a 3-a CHEMARE către toate consiliile populare orășenești, către toți oamenii muncii din orașele județului Caraș-Severin Exprimînd dorința unanimă a locuitorilor orașului nostru, chemăm la întrecere toate orașele din județul Caraș- Severin pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1973, cit și pentru permanenta înfrumusețare și gospodărire a localității, angajîndu-ne să realizăm peste prevederile planului următoarele obiective : IN INDUSTRIA LOCALA — depășirea producției globale cu 3 milioane lei; — depășirea producției marfă cu 3 milioane lei ; — reducerea prețului de cost cu 0,12 la sută față de cel planificat; — creșterea productivității muncii cu 4 000 lei ; — realizarea peste plan a 500 tone var, a 1 000 tone piatră brută, 5 000 tone piatră spartă, precum și realizarea a 750 mii bucăți cărămidă și înlocuitori : — se vor asimila și pune în fabricație 6 sortimente noi de piese de mobilier. IN SECTORUL DE GOSPODĂRIE COMUNALA — depășirea producției globale cu 150 mii lei; — reducerea prețului de cost cu 40 mii lei ; — beneficii peste plan 50 mii lei ; — extinderea transportului în comun pe un nou traseu și creșterea indicelui de utilizare a parcului de mașini pînă la 85 la sută ; — modernizări de străzi și trotuare pe o suprafață de 7 000 mp, extinderea suprafețelor de parcuri și zone verzi cu 20 000 mp peste plan, pregătirea în seră proprie a 2 500 bucăți trandafiri de diferite specii care să fie plantați în zona verde și pe arterele turistice, amenajarea pînă la data de 1 M i a.c., a 7 locuri de joacă pentru copii. IN DOMENIUL SISTEMATIZĂRII — se va urmări ca fiecare unitate industrială, pe baza studiilor de prognoză și a schiței de sistematizare a orașu (Continuare în pag. a 3-a) FEROVIARII ÎN VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR Ridicarea permanentă a calificării profesionale constituie o preocupare esențială pentru toți lucrătorii de la C.F.R. Stimulînd această activitate, comitetul sindicatului de la Linia C.F.R. Caransebeș a inițiat recent un concurs „Cine știe cîștigă“, dotat cu premii. Sarcina pregătirii acestei întreceri a revenit inginerului Helmut Tendl — șeful secției C.T. 3 Caransebeș, care a fost de altfel și examinatorul. La concurs și-au anunțat participarea șapte echipe, reprezentînd majoritatea sectoarelor C.F.R. din Caransebeș, Orșova și Lugoj. Zilele trecute, în sala clubului C.F.R. Caransebeș concurenții s-au prezentat în fața comisiei de examinare. Erau de față peste 150 de asistenți, veniți de la toate locurile de muncă să-și încurajeze colegii. Formația de verificare și controlul instalațiilor C-T. Caransebeș, totalized 62 puncte, a obținut locul I, fiind urmată în ordine de reprezentantele sectorului 1 S.C.B. Orșova (61 pet), sectorul S.C.B. Lugoj (52 pet) și sectorul 1 S.C.B. Caransebeș (41 pet). GHEORGHE NICHITA corespondent La C.A.P. Ciclova Română: FERMA LEGUMICOLA - BALASTA PRODUCĂTOARE DE VENITURI ? In anul trecut, ferma legumicolă a C.A.P. Ciclova Română a adus unității un prejudiciu de peste 200 000 lei. Sumele cheltuite pentru întreținerea celor peste 80 ha de legume nu au putut fi recuperate prin veniturile obținute, datorită unor cauze mai mult sau mai puțin obiective. La început — ne-a spus primarul comunei, Iulian Glăvan — cînd s-a Înființat ferma legumicolă, aceasta trebuia să revină în grija consiliului intercooperatist din această zonă. Apoi s-a hotărît totuși ca ea să rămînă pe lingă C.A.P. Ciclova Română, vină să se decidă de cine aparține “ferma," timpul" a trebui "și activitatea în grădina de legume a demarat cu foarte multă întîrziere. Consiliul de conducere al C.A.P. nu s-a pregătit nici el în suficientă măsură pentru a face față cerințelor unor asemenea lucrări de anvergură pe o suprafață atît de mare și ca atare și rezultatele au fost sub orice critică. La toate acestea s-au adăugat și calamitățile naturale care au stricat recolta de pe 42 de hectare. Și astfel, în loc ca unitatea să înregistreze beneficii de pe urma fermei legumicole, s-a ales în schimb cu pierderi neplanificate. Este adevărat că anul trecut grădina de legume ne-a produs greutăți mari — ne-a declarat și inginerul șef al C.A.P., Constantin Jumanca. Numai pentru răsaduri am plătit peste 100 000 fei, dar și acestea au fost plantate tirziu. Apoi de pe cele 16 dg de ardei, unde producția a fost deosebit de bună, n-am reușit să recoltăm la timp decît 45 000 kg, restul fiind distruse de brumă. Cele două opinii exprimate aici sintetizează în mare cauzele care au generat pierderi importante unității agricole. Oare consiliul de conducere al C.A.P., cooperatorii de aici au învățat ceva din această experiență tristă ? Iată o întrebare la care am căutat un răspuns la fața locului. In acest sens se pare că încă spre sfîrșitul anului trecut atenția cu care a fost privită ferma legumicolă a crescut, pe întreaga suprafață efectuîndu-se arătura de toamnă. In prezent se apropie de sfîrșit acțiunea de fertilizare cu îngrășăminte naturale a celor 30 ha prevăzute, urmînd ca mai apoi să se treacă la împrăștierea îngrășămintelor chimice. Și totuși, și acum, în ianuarie 1973 s-a tărăgănat aplicarea unor măsuri hotărîte pentru redresarea activității în sectorul legumicol, au existat din nou discuții privind apartenența fermei, dar în cele din urmă s-a stabilit să rămînă tot în „custodia“ C.A.P. Ciclova Română. Numai că prin întîrzierea stabilirii răspunderilor o serie de lucrări au și întîrziat. La montarea răsadnițelor pe cei 1 000 mp, acțiunea s-a început de-abia spre sfîrșitul lunii ianuarie. Astfel, nu se vor produce decît răsaduri pentru varză și tomate, urmînd ca cele pentru ardei și vinete să fie iarăși cumpărate de la serele din Oravița. Din nou se vor cheltui sume importante pentru răsaduri, deși unitatea ar fi putut să și le asigure prin forțe proprii. De altfel, acestea vor fi greu de recuperat în condițiile în care — după cum ne spunea ing. Constantin Jumanca — ferma nu-și propune să producă legume timpurii a căror eficiență economică este bine cunoscută. După cum se poate observa nici anul 1973 n-a debutat prea bine pentru sectorul legumicol al C.A.P. Ciclova Română. Deși au fost adoptate multe măsuri, iar câteva au fost și aplicate, altele în schimb își așteaptă încă materializarea. Pentru a asigura în permanență apa în grădină a fost contractată o lucrare cu O.I.F. pentru amenajarea unui baraj și a unui sistem modern de irigații. De asemenea, pentru a permanentiza cadrele care vor lucra în fermă se preconizează plata în acord la mia de lei venituri, dar în speță problema nu este încă rezolvată întrucît aici se necesita foarte multe brațe de muncă. In altă ordine de idei îngrășămintele existente nu acoperă necesarul, mai lipsesc 20 t de superfosfat și întreaga cantitate de ierbicide. La ora actuală se mai discută și faptul ca ferma legumicolă să treacă pe gestiune proprie. Urmează ca forurile de resort să avizeze sau nu acest proiect. Or, experiența anului trecut a demonstrat la ce se ajunge cînd se tărăgănează adoptarea unor hotărîri în stabilirea răspunderilor. Se va întîmpla și în acest an la fel ? Ținem să atragem însă atenția că indiferent de hotărîrile luate de forurile competente, acestea nu vor putea degreva consiliul de conducere al C.A.P. de răspunderile pe care le are privind grădina de legume. Aceasta a luat ființă în scopul de a asigura cooperatorilor din Ciclova Română un venit suplimentar în bani, și în consecință conducerea unității agricole va trebui să acționeze cu toată fermitatea pentru realizarea acestui deziderat. Inginerul șef, Constantin Jumanca se arăta optimist în ceea ce privește rezultatele ce se vor obține în acest an la ferma legumicolă. Pentru aceasta însă este necesar ca fiecare cooperator să pună umărul la activitatea din grădină, iar consiliul de conducere al cooperativei agricole să dovedească mai multă operativitate în rezolvarea tuturor măsurilor pe care și le-a stabilit. Primarul comunei Iulian Glăvan, ne-a asigurat că Consiliul popular comunal va sprijini pe cit posibil activitatea din fermă pentru ca eșecul de anul trecut să nu se mai repete. Așteptăm ca realitatea să confirme justețea măsurilor preconizate tem să mai revenim la și promiCiclova Română pentru a consemna un reviriment substanțial. MIRCEA COSMIN IN PAGINA a lll-a Practica elevilor Oră de practică în atelier Reșița, la Liceul industrial din Foto : I. CARDOȘ I