Flamura, iunie 1973 (Anul 20, nr. 2657-2682)

1973-06-01 / nr. 2657

,r.VAV.,.Vzr.v.,.­...­.r,.rT­:­i,:v.... rrri­i 11.^ rj» ............nri­ i : : : : : : •*.* proletari diim toate țările, uniți-văî ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IIIIIIIUUI.II. ANUL XX, NR. 2657 VINERI, 1 IUNIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI 11 iunie 1918 actul ■SAS&&l1 mm CLASA MUNCITOARE Stăpîna deplină a bogățiilor țării Creatoare a valorilor noastre materiale Se împlinește un sfert de veac de cînd printr-un act justițiar, conceput de partidul comunist ca un act revolu­ționar al clasei muncitoare, principalele mijloace de pro­ducție au revenit stăpînilor lor de drept a oamenilor mun­cii , un sfert de veac de cînd s-a înfăptuit deviza măreață proclamată de corifeii socialismului : „exproprierea expro­priatorilor". Integrat în procesul revoluționar deschis de victorioasa insurecție națională armată anttifascistă, națio­nalizarea se circumscrie în suita marilor evenimente din anii 1947-1948 — proclamarea Republicii și făurirea partidului unic al clasei muncitoare, reprezentând momentul îngemă­nării puterii politice cu a­staurării noilor relații de puternică bază economică, al­in­producție, prologul făuririi unei economii moderne socialiste. Putem conferi actului de la 11 iunie asemenea valențe deoarece numai datorită exis­tenței proprietății poporului asupra principalelor mijloace de producție s-a putut înfăptui politica partidului de industria­lizare socialistă, la rîndul ei industria socialistă fiind în conti­nuare reazemul dezvoltării tuturor forțelor de producție. Aniversarea la 11 iunie a sfertului de veac rămîne,­­fără doar și poate, pentru mulți din noi, un moment de e­­moționante aduceri aminte, de retrăire a acelei zile, din miez de iunie, cînd muncitorii au început să învețe să con­ducă. De la acea dată,memorabilă, cînd au­ dobindit, dubla lor calitate — de producători și proprietari ai mijloacelor de producție — oamenii muncii din România au înscris an de an fapte de eroism muncitoresc în istoria devenirii so­cialiste a țării, au făcut să triumfe — inițiativa, inovația, inventivitatea — însemnele participării maselor la condu­cerea și prosperitatea patriei­ lor. Azi, călătorind prin România socialistă, comparînd ce­­ este cu ce a fost, îți dai seama că minunata noastră clasă muncitoare, condusă de partidul comuniștilor, a dat țării o cu totul altă înfățișare . România are o industrie viguroasă, dinamică, armonios re­partizată teritorial, în care ramurile purtătoare de progres tehnic își afirmă rolul de „vioara întîi“. Aniversarea pentru care ne nostru angajat într-o vastă muncă pregătim, găsește poporul constructivă, dedicată unei cauze de rezonanță națională — înfăptuirea înainte de termen a planului cincinal aprobat de Congresul al X-lea al partidului și îmbogățit, la nivelul potențialului real al țării, de Conferința Națională din iulie 1972. Nu ne-am propus să facem un bilanț al sfertului de veac de cînd fabricile și uzinele, băncile și căile de comunicații au tre­cut pentru totdeauna în stăpînirea celor ce muncesc, dar în inimile și conștiințele noastre vibrează permanent ideea că România se afirmă ca o țară industrială, în continuă as­censiune, ocupînd, an de an, un loc mai avansat în an­samblul economiei mondiale. împotriva tuturor proorociri­lor făcute de reacțiune în 1948, muncitorii s-au dovedit con­ducători pricepuți, asigurînd mersul ascendent al țării. Priviți harta județului și veți avea înfățișat la o­­ scară redusă amplul proces de creștere a economiei românești. S-a dezvoltat puternic ramura constructoare de mașini, cu subramurile ei purtătoare de progres tehnic, a luat propor­ții industria extractivă și de metalurgie feroasă. S-au năs­cut, de asemenea industrii noi. Schimbări esențiale au loc și în structura relațiilor de producție. Avînd în adminis­trare și conducere bunuri de mare valoare, clasa muncitoa­re, poporul, sînt chemați să găsească soluții cît mai eficien­te pentru valorificarea plenară a țării. Spre o asemenea direcție gospodărească a bogățiilor sînt îndreptate măsurile luate în ultima perioadă de perfecționare a structurilor or­ganizatorice, pentru crearea climatului de autoperfecționa­­re din toate întreprinderile. 25 de ani de industrie socialistă înseamnă: • ÎN INDUSTRIA ENERGETICA ȘI TERMI­CA: O creștere față de 1938 de 7 200 la sută. • ÎN INDUSTRIA CHIMICA : O creștere de 11 900 la sută. • IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI ȘI DE PRELUCRAREA METALE­LOR : O creștere față de aceeași perioadă de bază de 6 400 la sută. • Dacă la doi ani de la naționalizare în cele trei ramuri amintite erau 204 400 locuri de mun­că, anul trecut ele totalizau 840 800. • IN 1973, PRODUCȚIILE ACESTOR RA­MURI VOR CUNOAȘTE O NOUA ȘI IM­PORTANTĂ CREȘTERE:­­ producția de energie electrică va ajunge la 48,5 miliarde kWh ; • industria chimică va produce cu 24,8 la sută mai mult ca în 1972 ; • constructorii de mașini vor livra o producție cu 4,4 miliarde lei mai mare decit­ prevederi­le inițiale ale cincinalului. f O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care bi­roul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru fost însăși viața, cu clocotul ei,­­ cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în conștiința țării, a fie­căruia dintre noi: necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde ,se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu mun­citori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din comerț, gospodine, discutînd pro­bleme concrete, a căror rezolva­re deschide apoi largi perspecti­ve nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare în­tregi ale economiei, pentru îm­bunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și în­druma, de a se consfătui perma­nent cu poporul, îl definim sin­tetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita ,din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activi­tății gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul ge­neral spunea : „Cunoașteți preo­cupările actuale ale întregului popor, care acționează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărî­­rilor Congresului al X-lea al par­tidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal. In toate dome­niile, atît în industrie cît și în agricultură, planul a fost nu nu­mai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescu releva: „Acordăm o mare atenție înfăptuirii politicii parti­dului de ridicare a bunăstării materiale și spirituale a întregu­­­­lui popor. Și în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se în­făptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră economi­că și socială mai sînt încă ne­ajunsuri, lipsuri". Tocmai pornind de la succese­le de pînă acum, de la neîmpli­­nirile care mai există, conducăto­rul partidului și statului a con­tinuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării sta­tornice de a da noi valențe mun­cii și vieții cotidiene ale cetățe­nilor Capitalei, ca și ale tutu­ror oamenilor muncii din întrea­ga țară. In timpul vizitei, secretarul ge­neral a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, urale și ovații, aplauze, u­­rări de sănătate și de viață lun­gă, au ilustrat sentimentele față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în ini­ma vadului comercial al Oboru­lui, la hala „Traian“, în piețele „Rahova" și „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost încon­jurat de mii de locuitori ai ora­șului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășească gîndurile, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea. Ileana Popa de la fabrica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la fabri­ca „Flacăra Roșie“, Ion Gher­man, salariat la uzinele „Tim­puri noi" și mulți alții. iți „Să trăiască partidul, să tră­și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu ănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani îna­inte“ — urarea din inimă a bă­­trînei colectiviste Floarea Ior­­dache, mamă a 14 copii și buni­că a 16 nepoți, mărturisește de la sine intensitatea acestor sim­țăminte. Ca și­­ cuvintele atît de grăitoare general de adresate­­­ secretarului bătrîna Ecaterina Siminiuc: „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să tră­iești, tovarășe Ceaușescu, să tră­iască tot poporul românesc și ro­­gu-te dă-mi voie să te îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi". Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu vizitat, timp de mai bine de două­­ ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a per­mis cuprinderea și analizarea principalelor probleme ale apro­vizionării bucureștenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii orașului s-a aflat constatarea că pe piețele capita­lei atît comerțul de stat, cît și cel cooperatist, precum și produ­cătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agro­­alimentare, cu legume și fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri și to­­nete sunt etalate mărfuri proas­pete, de bună calitate, care întru­nesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dis­cută cu numeroși bucureșteni. „Sînteți mulțumiți de aprovizio­nare, găsiți întotdeauna ce cău­tați ? Ce produse sînt întrebări pe care lipsesc ?“ —■ secretarul general al partidului se adresea­ză în fiecare piață, în repetate rînduri, grupurilor de gospodine, de cetățeni. „Da, magazinul este bine apro­vizionat“, răspunde Alina Iones­­cu, salariată la întreprinderea „Producția“, aflată în acele mo­mente în Hala „Traian". „Găsim de toate, tovarășe secretar gene­ral“ — subliniază gospodina Ro­zalia Marinache în timpul vizi­tei în magazinele din piața „7 Noiembrie“. Aceleași aprecieri le fac și alți bucureșteni care pre­cizează, totodată, că uneori lip­sesc cartofii timpurii, unele legu­me de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcțio­nare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineții și cele ale după-amiezii. ^ (Continuare in pag. a 2-a) jm Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și întreprinderi bucureștene CÎND NE PRIVIM IN OCHII COPIILOR Ne întîlnim în fiecare înce­put de iunie — oameni din lumea întreagă — în dragos­tea noastră statornică pentru copii. Există, deci, o zi în care sentimentele noastre per­manente capătă dimensiuni de sărbătoare și în care ne este — tuturor — mai acută grija pentru destinul copiilor noș­tri. Copilul — se știe din viață și din cărți — este un sim­bol al purității și al devenirii, este o oglindă a trecutului și a viitorului nostru. De aici, nevoia continuă de a ne ra­porta la ei, de a le deschide larg porțile afirmării, știind că, prin ei, noi și țara deve­nim mai puternici. Succesele mărețe obținute de întregul nostru popor sub conducerea partidului creează condiții pentru o viață tot mai îmbelșugată și fericită tuturor copiilor, întregului tineret al patriei noastre. Școli, grădini­țe sau creșe, ateliere, labora­toare, tabere, locuri de joacă, afecțiune și stimă — iată cî­­teva din elementele care con­cretizează aceste condiții la care cei care erau copii acum cîteva decenii nici măcar un GH. JUR­M . Foto: CAROL ASPIS . - ti UI tk IK&I (Continuare in pag. a 2-a) Intr-o societate în care norme­le de conviețuire sunt subordo­nate imperativului „a munci și trăi un chip comunist“, în care, pentru fiecare individ singura sursă de venituri materiale o con­stituie munca onestă, elaborarea unor reguli care să permită con­trolul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, dobîndite prin alte mijloace decit cele ad­mise de lege, se impunea în mod necesar. Acum, cînd se împlinesc cinci ani de la apariția Legii nr. 18 — care privește tocmai acest domeniu —, privind retrospectiv putem face remarca oportunității sale, ea fiind o expresie — în condițiile societății socialiste mul­tilateral dezvoltate — a unui complex de norme de ordin etic, politic și juridic, care își găsește sorgintea în principiile muncii și comportării socialiste și comu­niste.­­— Fără îndoială, legiuitorul, instituind controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizi­ce dobîndite în mod ilicit, preo­cupat de caracterul educativ al măsurilor luate, a înțeles să lupte și pe această cale împotriva unor mentalități — rămășițe ale trecu­tului — caracterizate prin tendin­ța de înavuțire cu orice preț — ne-a spus tovarășul Alexandru Aslău, președintele Tribunalului județean Caraș-Severin. Aseme­nea cazuri — de procurare a u­­nor valori materiale prin căi și mijloace dubioase, în condiții în care, fără a atrage incidența legii penale, sunt totuși incompa­tibile cu regulile eticii și echității socialiste, au fost și sînt semna­late și la nivelul unor localități din județul nostru. O parte din­tre acestea au fost soluționate, altele se află pe rol în așteptarea pronunțării hotărîrilor. O recentă lectură a unor dosa­re, întîlnite la Tribunalul jude­țean și judecătoriile locale din Reșița, Caransebeș și Oravița ne-a edificat asupra adevărului că, pe ici, pe colo, mai sînt încă unele persoane care cred că pot infringe voința legii — expresie juridică a voinței întregului po­por — efectuînd cheltuieli în vă­dită disproporție cu veniturile realizate. Dar, să ne oprim in rîndurile ce urmează asupra unor asemenea cazuri , trAia In coliba... dar AVEA 3 LIMUZINE ! Cu siguranță că cetățenii care au văzut cum prosperă, „peste noapte“ averea lui Petru Stanciu, din Topleț, și-au zis : „Fără în­doială, a găsit o comoară... „In­tr-adevăr, bunurile strînse într-o perioadă de numai 3—4 ani pu­neau sub semnul întrebării pro­veniența lor legală. Să recapitu­lăm : în 1969 cumpără de la Ion Anghel, din București, un auto­turism Moskvici 408 cu 54 500 lei; în 1970 — fără să-l vîndă pe pri­mul, — cumpără un al doilea autoturism, un Moskvici 412 (de data aceasta pentru fiul său), de la dr. Ion Gh. Brînzei din To­­pleț, cam tot pe atunci cumpără și fiicei sale, Maria Miloș, o ca­să în valoare de 60 000 lei, in satul Pecinișta. Dar șirul bunu­rilor nu se oprește aici. P.S. cum­ CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 3­1) Fereastra de la colibă dădea... spre necinste Tendința de înavuțire cu orice preț — incompatibilă cu regulile eticii și echității socialiste DIN CUPRINS PENTRU AGENDA DUMNEAVOASTRĂ. PROGRAMUL TV. SAPTA FINAL. MERSUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI DIN STAȚIA CARANSEBEȘ. Efectuarea in timp util a lucrărilor agricole nu admite restanțe la: * participarea la muncă a tuturor țăra­nilor cooperatori > funcționarea perfectă a utilajelor După cum se știe, în aceste zile pe ogoarele județului sunt în actualitate o sumă de ac­țiuni, dintre care pe primul plan se situează întreținerea culturilor prășitoare și asigu­rarea nutrețurilor, în atenția­­ unităților Totodată, agricole trebuie să­­ stea folosirea fie­cărei palme de teren în sco­pul producției agricole. Aceste acțiuni constituie de fapt obiectul preocupărilor tuturor conducerilor unităților agrico­le, a specialiștilor și lucrători­lor din agricultură. Totuși, încă se mai manifestă unele neajunsuri care, dacă nu sunt grabnic înlăturate, pot să a­­ducă prejudicii producției. La C.A.P. Buchin marea majori­tate a țăranilor cooperatori au ieșit la lucrările de între­ținere a culturilor de legume și de porumb, în aceste zile urmînd ca prima prașilă să fie încheiată. Doar cooperato­rii Mihai Ivanovici, Vetuța Gașpar, Ion Mițaru, Ana Dru­­gaș și Voichița Mihăiescu au fost de altă părere și nu au săpat parcelele de legume re­partizate. Consiliul de condu­cere a intervenit operativ, lu­­crînd parcelele respective cu alți cooperatori, iar cei reca­­citranți urmează să suporte cheltuielile, conform normelor în vigoare. La unitatea vecină, C.A.P Valea Timișului, cu toate că de la începutul primăverii s-a constatat o largă participare la lucru, în prezent se întim­pină unele greutăți. Pentru înlăturarea lor consiliul de conducere a ținut marțea tre­cută o consfătuire cu mai mulți cooperatori, revizuind sarcinile repartizate în așa fel ca să asigure efectuarea tuturor lucrărilor, dintre care unele, în grădina de legume, nu mai suferă amînare. Cu totul necorespunzătoare este încă acțiunea de realiza­re a semisilozului. La Buchin această operațiune a fost or­ganizată încă de vinerea tre­cută. Dar, în 5 zile au fost însilozate abia 40 tone masă verde,­­din 120. Cauza rezidă în starea necorespunzătoare a utilajelor care mai mult au stat, fiind mereu defecte. Și mai gravă este situația la C.A.P. Lacu. Aici trifoiul de pe 20 de hectare trebuie ur­gent recoltat spre a nu peri­clita producția de sămînță din clasa a II-a Dar S.M.A. Z­ă­g­u­j­e­n­i încă nu asi­gurase cositorile și greblele mecanice necesare pentru în­ceperea recoltării și prepară­rii semisilozului. Cooperatorii de la Sacu au 500 de taurine, pentru care semisilozul este singurul furaj care să asigu­re menținerea producției în perioada de vară, cînd pășu­nea nu mai are un randament corespunzător. Considerăm că este necesar să fie revizuite planurile pri­vind folosirea utilajelor și să se ia măsuri urgente de rea­lizare a sarcinilor stabilite pentru fiecare unitate. I I

Next