Flamura, iunie 1973 (Anul 20, nr. 2657-2682)
1973-06-01 / nr. 2657
,r.VAV.,.Vzr.v.,.....r,.rT:i,:v.... rrrii 11.^ rj» ............nri i : : : : : : •*.* proletari diim toate țările, uniți-văî ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IIIIIIIUUI.II. ANUL XX, NR. 2657 VINERI, 1 IUNIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI 11 iunie 1918 actul ■SAS&&l1 mm CLASA MUNCITOARE Stăpîna deplină a bogățiilor țării Creatoare a valorilor noastre materiale Se împlinește un sfert de veac de cînd printr-un act justițiar, conceput de partidul comunist ca un act revoluționar al clasei muncitoare, principalele mijloace de producție au revenit stăpînilor lor de drept a oamenilor muncii , un sfert de veac de cînd s-a înfăptuit deviza măreață proclamată de corifeii socialismului : „exproprierea expropriatorilor". Integrat în procesul revoluționar deschis de victorioasa insurecție națională armată anttifascistă, naționalizarea se circumscrie în suita marilor evenimente din anii 1947-1948 — proclamarea Republicii și făurirea partidului unic al clasei muncitoare, reprezentând momentul îngemănării puterii politice cu astaurării noilor relații de puternică bază economică, alinproducție, prologul făuririi unei economii moderne socialiste. Putem conferi actului de la 11 iunie asemenea valențe deoarece numai datorită existenței proprietății poporului asupra principalelor mijloace de producție s-a putut înfăptui politica partidului de industrializare socialistă, la rîndul ei industria socialistă fiind în continuare reazemul dezvoltării tuturor forțelor de producție. Aniversarea la 11 iunie a sfertului de veac rămîne,fără doar și poate, pentru mulți din noi, un moment de emoționante aduceri aminte, de retrăire a acelei zile, din miez de iunie, cînd muncitorii au început să învețe să conducă. De la acea dată,memorabilă, cînd au dobindit, dubla lor calitate — de producători și proprietari ai mijloacelor de producție — oamenii muncii din România au înscris an de an fapte de eroism muncitoresc în istoria devenirii socialiste a țării, au făcut să triumfe — inițiativa, inovația, inventivitatea — însemnele participării maselor la conducerea și prosperitatea patriei lor. Azi, călătorind prin România socialistă, comparînd ce este cu ce a fost, îți dai seama că minunata noastră clasă muncitoare, condusă de partidul comuniștilor, a dat țării o cu totul altă înfățișare . România are o industrie viguroasă, dinamică, armonios repartizată teritorial, în care ramurile purtătoare de progres tehnic își afirmă rolul de „vioara întîi“. Aniversarea pentru care ne nostru angajat într-o vastă muncă pregătim, găsește poporul constructivă, dedicată unei cauze de rezonanță națională — înfăptuirea înainte de termen a planului cincinal aprobat de Congresul al X-lea al partidului și îmbogățit, la nivelul potențialului real al țării, de Conferința Națională din iulie 1972. Nu ne-am propus să facem un bilanț al sfertului de veac de cînd fabricile și uzinele, băncile și căile de comunicații au trecut pentru totdeauna în stăpînirea celor ce muncesc, dar în inimile și conștiințele noastre vibrează permanent ideea că România se afirmă ca o țară industrială, în continuă ascensiune, ocupînd, an de an, un loc mai avansat în ansamblul economiei mondiale. împotriva tuturor proorocirilor făcute de reacțiune în 1948, muncitorii s-au dovedit conducători pricepuți, asigurînd mersul ascendent al țării. Priviți harta județului și veți avea înfățișat la o scară redusă amplul proces de creștere a economiei românești. S-a dezvoltat puternic ramura constructoare de mașini, cu subramurile ei purtătoare de progres tehnic, a luat proporții industria extractivă și de metalurgie feroasă. S-au născut, de asemenea industrii noi. Schimbări esențiale au loc și în structura relațiilor de producție. Avînd în administrare și conducere bunuri de mare valoare, clasa muncitoare, poporul, sînt chemați să găsească soluții cît mai eficiente pentru valorificarea plenară a țării. Spre o asemenea direcție gospodărească a bogățiilor sînt îndreptate măsurile luate în ultima perioadă de perfecționare a structurilor organizatorice, pentru crearea climatului de autoperfecționare din toate întreprinderile. 25 de ani de industrie socialistă înseamnă: • ÎN INDUSTRIA ENERGETICA ȘI TERMICA: O creștere față de 1938 de 7 200 la sută. • ÎN INDUSTRIA CHIMICA : O creștere de 11 900 la sută. • IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI ȘI DE PRELUCRAREA METALELOR : O creștere față de aceeași perioadă de bază de 6 400 la sută. • Dacă la doi ani de la naționalizare în cele trei ramuri amintite erau 204 400 locuri de muncă, anul trecut ele totalizau 840 800. • IN 1973, PRODUCȚIILE ACESTOR RAMURI VOR CUNOAȘTE O NOUA ȘI IMPORTANTĂ CREȘTERE: producția de energie electrică va ajunge la 48,5 miliarde kWh ; • industria chimică va produce cu 24,8 la sută mai mult ca în 1972 ; • constructorii de mașini vor livra o producție cu 4,4 miliarde lei mai mare decit prevederile inițiale ale cincinalului. f O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în conștiința țării, a fiecăruia dintre noi: necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde ,se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din comerț, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita ,din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea : „Cunoașteți preocupările actuale ale întregului popor, care acționează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atît în industrie cît și în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescu releva: „Acordăm o mare atenție înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Și în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră economică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri". Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, urale și ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sentimentele față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“, în piețele „Rahova" și „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășească gîndurile, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea. Ileana Popa de la fabrica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra Roșie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi" și mulți alții. iți „Să trăiască partidul, să trăși dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu ănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți, mărturisește de la sine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare general de adresate secretarului bătrîna Ecaterina Siminiuc: „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiești, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi". Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureștenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii orașului s-a aflat constatarea că pe piețele capitalei atît comerțul de stat, cît și cel cooperatist, precum și producătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agroalimentare, cu legume și fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri și tonete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu numeroși bucureșteni. „Sînteți mulțumiți de aprovizionare, găsiți întotdeauna ce căutați ? Ce produse sînt întrebări pe care lipsesc ?“ —■ secretarul general al partidului se adresează în fiecare piață, în repetate rînduri, grupurilor de gospodine, de cetățeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Alina Ionescu, salariată la întreprinderea „Producția“, aflată în acele momente în Hala „Traian". „Găsim de toate, tovarășe secretar general“ — subliniază gospodina Rozalia Marinache în timpul vizitei în magazinele din piața „7 Noiembrie“. Aceleași aprecieri le fac și alți bucureșteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcționare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineții și cele ale după-amiezii. ^ (Continuare in pag. a 2-a) jm Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și întreprinderi bucureștene CÎND NE PRIVIM IN OCHII COPIILOR Ne întîlnim în fiecare început de iunie — oameni din lumea întreagă — în dragostea noastră statornică pentru copii. Există, deci, o zi în care sentimentele noastre permanente capătă dimensiuni de sărbătoare și în care ne este — tuturor — mai acută grija pentru destinul copiilor noștri. Copilul — se știe din viață și din cărți — este un simbol al purității și al devenirii, este o oglindă a trecutului și a viitorului nostru. De aici, nevoia continuă de a ne raporta la ei, de a le deschide larg porțile afirmării, știind că, prin ei, noi și țara devenim mai puternici. Succesele mărețe obținute de întregul nostru popor sub conducerea partidului creează condiții pentru o viață tot mai îmbelșugată și fericită tuturor copiilor, întregului tineret al patriei noastre. Școli, grădinițe sau creșe, ateliere, laboratoare, tabere, locuri de joacă, afecțiune și stimă — iată cîteva din elementele care concretizează aceste condiții la care cei care erau copii acum cîteva decenii nici măcar un GH. JURM . Foto: CAROL ASPIS . - ti UI tk IK&I (Continuare in pag. a 2-a) Intr-o societate în care normele de conviețuire sunt subordonate imperativului „a munci și trăi un chip comunist“, în care, pentru fiecare individ singura sursă de venituri materiale o constituie munca onestă, elaborarea unor reguli care să permită controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, dobîndite prin alte mijloace decit cele admise de lege, se impunea în mod necesar. Acum, cînd se împlinesc cinci ani de la apariția Legii nr. 18 — care privește tocmai acest domeniu —, privind retrospectiv putem face remarca oportunității sale, ea fiind o expresie — în condițiile societății socialiste multilateral dezvoltate — a unui complex de norme de ordin etic, politic și juridic, care își găsește sorgintea în principiile muncii și comportării socialiste și comuniste.— Fără îndoială, legiuitorul, instituind controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice dobîndite în mod ilicit, preocupat de caracterul educativ al măsurilor luate, a înțeles să lupte și pe această cale împotriva unor mentalități — rămășițe ale trecutului — caracterizate prin tendința de înavuțire cu orice preț — ne-a spus tovarășul Alexandru Aslău, președintele Tribunalului județean Caraș-Severin. Asemenea cazuri — de procurare a unor valori materiale prin căi și mijloace dubioase, în condiții în care, fără a atrage incidența legii penale, sunt totuși incompatibile cu regulile eticii și echității socialiste, au fost și sînt semnalate și la nivelul unor localități din județul nostru. O parte dintre acestea au fost soluționate, altele se află pe rol în așteptarea pronunțării hotărîrilor. O recentă lectură a unor dosare, întîlnite la Tribunalul județean și judecătoriile locale din Reșița, Caransebeș și Oravița ne-a edificat asupra adevărului că, pe ici, pe colo, mai sînt încă unele persoane care cred că pot infringe voința legii — expresie juridică a voinței întregului popor — efectuînd cheltuieli în vădită disproporție cu veniturile realizate. Dar, să ne oprim in rîndurile ce urmează asupra unor asemenea cazuri , trAia In coliba... dar AVEA 3 LIMUZINE ! Cu siguranță că cetățenii care au văzut cum prosperă, „peste noapte“ averea lui Petru Stanciu, din Topleț, și-au zis : „Fără îndoială, a găsit o comoară... „Intr-adevăr, bunurile strînse într-o perioadă de numai 3—4 ani puneau sub semnul întrebării proveniența lor legală. Să recapitulăm : în 1969 cumpără de la Ion Anghel, din București, un autoturism Moskvici 408 cu 54 500 lei; în 1970 — fără să-l vîndă pe primul, — cumpără un al doilea autoturism, un Moskvici 412 (de data aceasta pentru fiul său), de la dr. Ion Gh. Brînzei din Topleț, cam tot pe atunci cumpără și fiicei sale, Maria Miloș, o casă în valoare de 60 000 lei, in satul Pecinișta. Dar șirul bunurilor nu se oprește aici. P.S. cum CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 31) Fereastra de la colibă dădea... spre necinste Tendința de înavuțire cu orice preț — incompatibilă cu regulile eticii și echității socialiste DIN CUPRINS PENTRU AGENDA DUMNEAVOASTRĂ. PROGRAMUL TV. SAPTA FINAL. MERSUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI DIN STAȚIA CARANSEBEȘ. Efectuarea in timp util a lucrărilor agricole nu admite restanțe la: * participarea la muncă a tuturor țăranilor cooperatori > funcționarea perfectă a utilajelor După cum se știe, în aceste zile pe ogoarele județului sunt în actualitate o sumă de acțiuni, dintre care pe primul plan se situează întreținerea culturilor prășitoare și asigurarea nutrețurilor, în atenția unităților Totodată, agricole trebuie să stea folosirea fiecărei palme de teren în scopul producției agricole. Aceste acțiuni constituie de fapt obiectul preocupărilor tuturor conducerilor unităților agricole, a specialiștilor și lucrătorilor din agricultură. Totuși, încă se mai manifestă unele neajunsuri care, dacă nu sunt grabnic înlăturate, pot să aducă prejudicii producției. La C.A.P. Buchin marea majoritate a țăranilor cooperatori au ieșit la lucrările de întreținere a culturilor de legume și de porumb, în aceste zile urmînd ca prima prașilă să fie încheiată. Doar cooperatorii Mihai Ivanovici, Vetuța Gașpar, Ion Mițaru, Ana Drugaș și Voichița Mihăiescu au fost de altă părere și nu au săpat parcelele de legume repartizate. Consiliul de conducere a intervenit operativ, lucrînd parcelele respective cu alți cooperatori, iar cei recacitranți urmează să suporte cheltuielile, conform normelor în vigoare. La unitatea vecină, C.A.P Valea Timișului, cu toate că de la începutul primăverii s-a constatat o largă participare la lucru, în prezent se întimpină unele greutăți. Pentru înlăturarea lor consiliul de conducere a ținut marțea trecută o consfătuire cu mai mulți cooperatori, revizuind sarcinile repartizate în așa fel ca să asigure efectuarea tuturor lucrărilor, dintre care unele, în grădina de legume, nu mai suferă amînare. Cu totul necorespunzătoare este încă acțiunea de realizare a semisilozului. La Buchin această operațiune a fost organizată încă de vinerea trecută. Dar, în 5 zile au fost însilozate abia 40 tone masă verde,din 120. Cauza rezidă în starea necorespunzătoare a utilajelor care mai mult au stat, fiind mereu defecte. Și mai gravă este situația la C.A.P. Lacu. Aici trifoiul de pe 20 de hectare trebuie urgent recoltat spre a nu periclita producția de sămînță din clasa a II-a Dar S.M.A. Zăgujeni încă nu asigurase cositorile și greblele mecanice necesare pentru începerea recoltării și preparării semisilozului. Cooperatorii de la Sacu au 500 de taurine, pentru care semisilozul este singurul furaj care să asigure menținerea producției în perioada de vară, cînd pășunea nu mai are un randament corespunzător. Considerăm că este necesar să fie revizuite planurile privind folosirea utilajelor și să se ia măsuri urgente de realizare a sarcinilor stabilite pentru fiecare unitate. I I