Flamura, august 1973 (Anul 20, nr. 2709-2734)

1973-08-01 / nr. 2709

ANUL XX, NR. 2709 MIERCURI, 1 AUGUST 1973 4 PAGINI — 30 BANI Întîlnire prietenească a conducătorilor unor partide comuniste și muncitorești , în zilele de 30—31 iulie a avut lloc în Crimeea o întîlnire a conducătorilor partidelor comu­niste și muncitorești din țările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Con­siliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Mi­niștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A.A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., mi­nistrul afacerilor externe al U. R.S.S., B.N. Poncipariov, mem­bru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K.F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanții la întîlnire s-au informat reciproc asupra — și activității partidelor lor, vieții a­­supra dezvoltării statelor lor so­cialiste. Au fost examinate pro­bleme ale colaborării politice, e­­conomice și ideologice partidele și țările frățești. dintre A avut loc un larg schimb de pă­reri asupra problemelor inter­naționale actuale. I­ din Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M, P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. și P.C.U.S. au consta­tat că, în perioada care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din „ iulie 1972 au fost obținute succe­se importante în realizarea o­biectivelor de politică externă, trasate în declarațiile Comitetu­lui Politic Consultativ al Tra­tatului de la Varșovia, în hotă­rârile congreselor partidelor fră­țești, în programul păcii al Con­gresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din nam, recunoașterea deplină Viet­baza dreptului internațional pe a Republicii Democrate Germane, reglementarea relațiilor Cehoslovacia și Republica dintre Fe­derală Germania, întărirea po­ziției internaționale a Cubei, în­ceperea cu succes a Conferinței general-europene pentru securi­tate și cooperare — toate aces­tea reflectă sporirea influenței politicii de pace a țărilor comu­nității socialiste. Un mare rol în înfăptuirea a­­cestei politici, în însănătoșirea întregii situații internaționale l-au jucat întîlnirile și discu­țiile pe care conducătorii parti­delor frățești și ai țărilor socia­liste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanți ai statelor ca­pitaliste. L. I. Brejnev, a informat des­pre activitatea de politică exter­nă a C.C. al P.C.U.S. pentru rea­lizarea Programului păcii, adop­tat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania și Franța, despre tratativele purtate și a­­cordurile încheiate, inclusiv a­­cordul vire la sovieto-american cu pri­preîntîmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frățești au dat o înal­tă apreciere politicii externe le­niniste a P.C.U.S., contribuției personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brej­nev, în înfăptuirea acestei poli­tici, care are o mare însemnăta­te internațională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situației inter­naționale s-au produs importan­te schimbări pozitive; capătă o tot mai largă recunoaștere inter­națională principiile coexistenței pașnice între state cu sisteme so­ciale diferite; se lărgesc legături­le economice reciproc avanta­joase intre țările socialiste și ce­le capitaliste, se deschid pers­pective mai favorabile pentru noi pași constructivi meniți să contribuie la consolidarea păcii și securității internaționale. S-a subliniat că este impor­tant ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutațiile pozitive de pe arena internațională, să fie transpuse consecvent în via­ță acordurile și tratatele încheia­te, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigura­rea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea u­­nanimă de a desfășura o colabo­rare activă a țărilor socialiste în această corecție, a fost reafirma­tă hotărîrea lor de a contribui la succesul conferinței general-eu­ropene pentru securitate și coo­perare. Apreciind pozitiv con­cluziile fundamentale ale consul­tărilor pregătitoare de la Helsin­ki și ale primei faze a conferin­ței general-europene — reuniu­nea miniștrilor afacerilor exter­ne —, conducătorii partidelor frățești își exprimă convingerea că lucrările acestei conferințe, de care popoarele leagă mari speranțe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bună­voința participanților. Pentru a conferi o autoritate politică cât mai mare hotărîrilor conferinței, faza ei finală ar trebui să se desfășoare la cel mai înalt ni­vel. Țările socialiste se pronunță pentru dezvoltarea între statele europene a unor relații econo­mice de mari proporții și de lun­gă durată, libere de discriminări și inegalitate, pentru contacte largi și multiforme între opinia publică din toate țările, pentru stimularea turismului, a legături­lor sportive, pentru dezvoltarea relațiilor culturale și a schim­bului de valori spirituale, în ve­derea întăririi păcii și înțelege­rii reciproce între popoare. Ță­rile socialiste pornesc de la fap­tul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suveranității fiecărui stat și neamestecului în treburile lui interne, respectîn­­du-se legile, obiceiurile și tradi­țiile fiecărei țări. Această co­laborare va corespunde interese­lor tuturor popoarelor europene și ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacție actuala activizare a forțelor so­ciale care pot juca un rol im­portant în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare­ a Euro­pei într-un continent al păcii, în consolidarea păcii pe pămînt. Țările socialiste se­­ pronunță consecvent pentru completarea destinderii politice prin destin­derea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu pri­vire la reducerea înarmărilor și forțelor armatd în Europa cen­trală, care urmează să înceapă în octombrie a.c. la Viena. Țările socialiste consideră ne­cesare lărgirea zonei de des­tindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rînd, reglementarea neîntîrziată a situațiilor conflic­­tuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant față de pozițiile­ Repu­blicii Democrate Vietnam și Gu­(Continuare In pag. a 3-a) IIIILIU TOVARĂȘULUI SUE CEAUȘESCU $11 TOVARĂȘE!­Elfi CEAUȘESCU CU WARM TODOR JIVKOV Cu ocazia prezenței la odihnă în Crimeea, marți după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R.,­ s-au întîlnit cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In­­ cadrul întîlnirii, au fost abordate probleme privind dez­voltarea în continuare a colabo­rării prietenești dintre Partidul Comunist Român și Partidul Co­munist Bulgar și a relațiilor de bună vecinătate dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii, întîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. ' DEN CT­UPRINS . • I-V. • 1 CARTEA ȘI CITITORUL ■ SPORT ■ FEL DE fEL B B B B B SINGURE, PLANURILE DE M­­IA JUI­A LA IMPULSIONAREA RISMULUI DE LUCRU , începînd cu acest an I.C.M.M. Reșița are cel mai mare șantier la Oțelu Roșu . A început montarea stîlpilor noilor hale ale oțelăriei laminoarelor . Un anga­­­­jament, pînă la 15 august la laminoare se vor mon­ta 39 de stîlpi . După două ore de lucru oa­menii se relaxează aș­­teptînd beton Începînd cu luna mai, la în­treprinderea „Oțelul Roșu" se întîlnesc în jurul unei mese ro­tunde proiectantul, executantul și beneficiarul pentru a analiza stadiul realizării noii platforme siderurgice. Aceste comandamen­te lunare, urmate de altele săp­tămânale, precum și de întîlniri zilnice, sunt conduse de cadre de conducere din ministerul tute­lar. Astfel, o dată a luat parte însuși ministrul, iar în două rîn­­duri adjunctul ministrului, di­rectorul general al centralei. Șantierului din întreprinderii de Oțelu Roșu al construcții­i și montaje metalurgice Reșița i se acordă azi cea mai mare atenție, deoarece aici se ridică importan­te construcții siderurgice, între­prinderea de pe malul­­ Bistrei devenind prim­­a unitate din ța­ră unde se va extinde turnarea continuă a oțelului. In același timp, interesul forului tutelar pentru grăbirea ritmului de muncă pe șantier este explicat și prin aceea că la ora actuală lu­crările de investiții sînt mult rămase în urmă. Și, cînd ne re­ferim la investiție avem în ve­dere în special proiectarea, con­tractarea utilajului, execuția lu­crărilor co­nexe. Așa cum afirma însuși adjunc­tul ministrului, șantierul de la Oțelu Roșu este cel mai întîrziat pe întregul minister. Pentru re­dresarea situației,,s-a întocmit un program minuțios de lucru, no­­minalizîndu-se atribuțiile ce re­vin tuturor factorilor de răs­pundere — centrală, întreprin­dere, proiectant, constructor, u­­nitate de comerț exterior. A­­cum, după mai bine de trei luni de la stabilirea primelor măsuri, se constată o impulsionare a lu­crărilor,­­atît la construcția oțe­­lăriei, cit și pe șantierul viito­rului laminor de profile. In ziua cînd am fost pe șantier, con­structorii celor două obiective in­dustriale erau angajați la tur­narea fundațiilor și ridicarea stîlpilor. Așa cum spunea tova­rășul Sigismund Horvath, di­rectorul I.C.M.M.R., pentru fo­losirea eficientă a forței de muncă s-a trecut la extinderea lucrului în două și trei schim­buri. După părerea tovarășului Ștefan Quitter, șeful șantierului, pînă la 15 august, dată la urmează să se întrunească care din nou comandamentul, se vor tur­na 30 de fundații la laminor și se vor ridica tot atîția stîlpi. Din discuția cu șeful șantierului am reținut, de asemenea, preocupa­rea cadrelor tehnice de a stabili EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 2-a) Am vizitat șantierul dumneavoastră VOM REVENI PESTE DOUĂ LUNI Vizili delegatiei de partid ai idmamentare a Republicii Democrate Vietnam Ceremonia semnării documentelor oficiale In prezența tovarășilor Gheorghe Maurer, membru Ion al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, și Fam Van Dong, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al Par­tidului Celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Gu­vernului R.D. Vietnam, marți la amiază, la Consiliul de Miniștri a avut loc ceremonia semnării documentelor oficiale încheiate cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guver­namentale R.D. Vietnam.­­ Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste România, tovarășul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, iar din partea Guvernului R.D. Vietnam, tovarășul Le Thanh Nghi, mem­bru al Biroului Politic al Parti­dului Celor ce Muncesc din Viet­nam, viceprim-ministru, au sem­nat Protocolul între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul R.D. Vietnam, Con­venția de credit pe anul 1974 și Acordul de ajutor economic și militar pe anul 1974. Cu același prilej, tovarășii Ion Stoian, adjunct al ministrului comerțului exterior, și Nguyen Van Dao, viceministru­­ al comer­țului exterior, au semnat A­­cordul comercial și de plăți pe anii 1974 și 1975, între cele două țări. La ceremonie au fost de față tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, general-colonel Sterian Țîrcă, adjunct al mi­nistrului apărării naționale, Ra­du Constantinescu, vicepreședin­te al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare eco­nomică și tehnică, Tudor Zamfi­ra, ambasadorul României la Hanoi, alte persoane oficiale ro­mâne. Erau prezenți tovarășii yen Co Thach, viceministru Ngu­al afacerilor externe, general-ma­­ior Tran Sam, viceministru al apărării naționale, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Viet­nam la București, alte persoane oficiale vietnameze, în alocuțiunea rostită după semnarea documentelor oficiale, tovarășul Gheorghe Rădulescu a spus: Documentele semnate astăzi dau expresie spiritului interna­ționalist, de solidaritate frățeas­că de care sînt animate Parti­dul Comunist Român, guvernul și poporul român, hotărî­te să acorde întregul lor sprijin o­­perei de făurire a unei vieți li­bere și înfloritoare în Republi­ca Democrată Vietnam. Așa cum a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, poporul vietnamez poate să fie sigur de sprijinul Partidului Co­munist Român, al Republicii So­cialiste România și al poporului român în opera de reconstrucție pașnică și de edificare a socia­lismului în R. D. Vietnam. Totodată, documentele semna­te acum deschid posibilități rea­le de promovare a colaborării e­­conomice și tehnice între cele două țări, în dezvoltarea unor ramuri ale industriei extractive și prelucrătoare în R.D. Vietnam, precum și în formarea de cadre calificate necesare dezvoltării sa­le economico-sociale. In sfîrșit, documentele înche­iate exprimă dorința comună fermă de întărire în continua­re a prieteniei și colaborării în­tre partidele și țările noastre, în­ interesul ambelor popoare. al (Continuare In pag. a 4-a) MITINGUL PRIETENIEI HAi­ VIETNMEZE DIN CAPITALA Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în țara noastră delegația partid și guvernamentală de a Republicii Democrate Viet­nam, marți seara, în Capitală, în Sala Palatului, a avut loc mitingul prieteniei și solida­rității româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile și institu­țiile­ Capitalei, personalități ale vieții științifice și cultu­rale, reprezentanți ai condu­cerii unor instituții și organizații obștești, centrale rari și ofițeri superiori, gene­în sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului. La miting au asistat șefi ai misiunilor diplomatice acre­ditați în țara noastră, precum și membri ai Ambasadei R.D. Vietnam și ai Ambasadei Re­publicii Vietnamului de sud la București, încadrate de drapelele de stat ale celor două țări, ste­mele Republicii Socialiste România și Republicii Demo­crate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română și vietnameză era în­scrisă urarea : „Trăiască prie­tenia frățească, alianța și co­laborarea dintre Republica Socialistă România și Repu­blica Democrată Vietnam­". In aplauzele asistenței,­­ în prezidiu iau loc tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, și Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Celor ce Muncesc din Viet­nam, prim-ministru al Gu­vernului R.D. Vietnam. In prezidiu, iau loc, de ase­menea, tovarășii Le Thanh Nghi, Nguyen Do Thach, Tran Sam, Nguyen Van Dao, Nguyen Dang Hanh, membri ai delegației de partid și gu­vernamentale a R.D. Viet­nam și Lam Van Luu, amba­sadorul Republicii Vietnamu­lui de sud. Alături de oaspeți în pre­zidiu au luat loc tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Gheorghe­lescu, Gheorghe Cioară, Radu­Mi­­hai Gere, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vice-pre­­ședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Turcuș, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., Nicolae Ghe­nea, adjunct al ministrului afacerilor externe, general-co­lonel Sterian Țîrcă, adjunct al ministrului apărării națio­nale, Ion Stoian, adjunct al ministrului comerțului ex­terior, Radu Constantinescu, vice-președinte al Comisiei guvernamentale de colabora­re și cooperare economică și tehnică, Tudor Zamfira, am­basadorul României la Ha­noi, Ioana Boga, dintă a Consiliului vicepreșe­Național al Femeilor, Pantelimon vănescu, secretar al C.C. Gă­­al U.T.C., Ștefan Boțea, munci­tor la Uzinele „23 August“, Gheorghe Bujgoi, directorul Institutului de proiectări și cercetări pentru industria metalelor neferoase și rare, Mihaela Dumitru, studentă la Universitatea București. Au fost intonate imnurile de stat ale­­ Republicii Demo­crate Vietnam și Republicii Socialiste România. Mitingul a fost deschis de tovarășul Gheorghe Cioară, prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei. Au luat apoi cuvîntul Ște­fan Boțea, de la Uzinele „23 August“, studenta Mihaela Dumitru și ing. Gheorghe Bujgoi. Intîmpinat cu puternice a­­plauze, a luat cuvîntul tova­răș­’ Ion Gheorghe Maurer. A vorbit apoi tovarășul Fam Van Dong, care a fost salutat cu vii aplauze. In încheierea cuvîntării sa­(Continuare in pag a 4-a) CUVÍNTAREA TOVARĂȘULUI ION GHEORGHE MAURER CUVINTAREA TOVARĂȘULUI FAM VAN DONG f IN PAGINA A 4-A Secerișul se apropie de sfîrșit, dar SEMĂNA­TUL CULTURILOR DUBLE SE DESFĂȘOARĂ ÎNCET! Deși în ultimele zile vremea a fost schim­bătoare în unitățile agricole care au „prins“ cîteva ore de timp frumos s-a lucrat intens pînă la terminarea recoltatului. O telegramă sosită de la S.M.A. Moldova Nouă ne anunță încheierea secerișului în toate C.A.P. din zona consiliului intercooperatist deservit. In același timp și unitățile de pe raza de activitate a con­siliului intercooperatist Zlatița au reușit să strîngă griul de pe întreaga suprafață. Și în zona Oravița s-a acționat cu răspun­dere pentru terminarea recoltatului, astfel că această lucrare a fost încheiată în cooperative­le agricole de producție din Broșteni, Ilidia, Vrăniuț, Ciuchici și Nicolinț. Practic și aici se­cerișul s-ar fi putut încheia în întreaga zo­nă, dacă cei din Slatina Nera și Macoviște și-ar fi părăsit ritmul lent de lucru cu care au a­­bordat această campanie încă de la început. Mai trebuie să menționăm și faptul că la C.A.P. Ticvaniu Mare și Eftimie Murgu recol­tatul a fost încheiat în condiții optime. Dacă secerișul se apropie de sfîrșit, pe În­treg județul recoltîndu-se 86 la sută din supra­față, în schimb eliberarea terenurilor și semă­natul culturilor duble, celelalte lucrări impor­tante din campanie au un ritm necorespunză­tor. Astfel eliberarea terenului și balotajul pa­ielor se desfășoară total necorespunzător in zona consiliilor intercooperatiste din Caranse­beș, Zăgujeni, Bozovici și Brebu fapt ce fa­ce ca pe total județ paiele să fie balotate doar de pe 7 414 ha din 19 200 plan. In același timp și executarea arăturilor rămas în urmă, ele fiind efectuate doar pe 4 233 a ha din cele 18 675 planificate pe județ. Ră­­mînem­ în urmă se înregistrează în aceleași consilii intercooperatiste din Caransebeș, Zăgu­jeni, Bozovici și Brebu. Elocventă în acest sens este situația din cadrul consiliului inter­cooperatist Brebu unde au fost arate doar 10 ha ! ! Sperăm că în zonele amintite specialiștii și mecanizatorii se vor mobiliza mai mult în următoarele zile pentru a recupera aceste în­târzieri nejustificate. Deosebit de importante pentru perioada actuală se prezintă, și efectuarea lucrărilor pentru însămînțarea culturilor duble. Dar și în această direcție se semnalează mari neajun- MIRCEA COSMIN (Continuare In pag. a 2-a) t

Next