Flamura, septembrie 1973 (Anul 20, nr. 2735-2760)

1973-09-01 / nr. 2735

V. » * S• SO­ll • • : . . . : 1 , proletari din toate țările, uniți-văi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1.1 ..........................­­­­­­­ .............................................................................................................. I­1­­ *■•■ ■ [UNK] ...... ..........................­ . ■ ■ I ■ ■ »* ANUL XX, NR. 2735 H SIMBATA, 1 SEPTEMBRIE 1973 ^ 4 PAGINI — 30 BANI [n spiritul de prietenie și so­ecialitate militantă a continuat VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN CUBA FRĂȚEASCĂ Vineri dimineața, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba fră­țească, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist președintele Consiliului de Român, Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cuba, ca­pitala provinciei Oriente, cea mai mare ,ca suprafață și popu­lație, situată în extremitatea ră­săriteană a țării și considerată leagănul revoluției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu­­ sunt însoțiți de tovarășul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Gu­vernului Revoluționar, și de to­varășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion spe­cial. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României și Cubei sunt salutați de co­mandantul Juan Almeida, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al con­ducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secre­tar al Comitetului provincial de partid, precum și de­­ Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă în limbile română și spaniolă: „Provincia Oriente u­­rează bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu”. Se intonează imnurile celor două Nicolae state, după care tovarășii Ceaușescu și Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroși locuitori ai orașului, aflați în incinta aeroportului, o­­vaționează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia ro­­mâno-cubaneză. In continuare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, cele­lalte persoane oficiale române și cubaneze, iau loc în mașini des­chise, îndreptîndu-se spre cen­trul orașului, al doilea ca mă­rime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment și încălță­minte, de textile și produse ali­mentare, de o importantă rafi­nărie de petrol. Majoritatea o­­biectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condi­ții naturale deosebit de prielni­ce ce au permis ca orașul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, toto­dată, orașul celor mai vechi mărturii revoluționare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluției“, că­zut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de e­­liberare de sub jugul colonial, precum și monumentul înălțat în memoria sa. Mai presus c­e toate, Santiago de Cuba este o­­rașul unde, într-o dimineață de iulie, cu două decenii în ur­mă, răpăitul sec al mitralierelor anunța lumii începutul insurecți­ei naționale cubaneze, încunu­nată cu instaurarea puterii popu­lare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a orașului —, adevărat simbol al asupririi totă cetatea și violenței, era soco­inexpugnabilă zbirilor regimului de tiranie al a lui Batista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați re­voluționari, în frunte cu Fidel Castro, și din care făceau par­te, printre alții, Raul Castro și Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri par­ticipanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și jude­cați, această acțiune eroică a demonstrat că regimul dictato­rial este departe de a fi invul­nerabil, așa cum credeau ex­ponenții lui, că el este condam­nat de istorie la dispariție. De aici, de la Moncada, flacăra mișcării insurecționale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria re­voluției. Astăzi, pe frontispiciul Mon­­cadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe: „Cazar­mă transformată în școală“. Intr-adevăr,­ aici a fost creat complexul școlar „26 iulie", unde au venit să învețe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluțio­nară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu a­­celași elan revoluționar uneltele construcției socialiste, tot așa cum au fost mînuite armele in­surecției. La intrarea în complexul șco­lar are loc o emoționantă cere­monie. O pionieră adresează un călduros salut de bun ve­nit oaspeților, in numele tutu­ror copiilor care învață aici. „Cunoaștem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile suc­cese in dezvoltarea economică și socială realizate de dumnea­voastră după angajarea Români­ei pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a a­­niversări a asaltului eroic a­­supra cazărmii Moncada — a­­salt întreprins de un grup de curajoși tineri conduși de iubi­tul nostru conducător, coman­dantul Fidel Castro —, pionierii din Cuba de astăzi și întregul nostru popor și-au intensificat eforturile pentru a obține suc­cese și mai mari asigurînd îna­intarea noastră pe calea socia­lismului. Transmiteți un salut călduros pionierilor din dumneavoastră și vă dorim țara șe­dere plăcută în orașul nostru“. (Continuare In pag. a 4-a) Ancheta „FLAMURA DE SUTI, TOVARASE PRIMAR. DESPRE ACTIVITATEA CULTURAI­­EDUCATIVA DIN COMUNĂ? Pornind de la ideea că începutul unei activități de conducere a procesului educațional reprezintă o etapă de inițiere, am­ continuat ancheta la Ciuchici și Căvăran, două localități situate în zone geografice diferite ale jude­țului. Am investigat fenomenul cultural-artistic din aceste comune prin intermediul dialogului purtat actual cu primarii, înregistrînd eforturile depuse pentru lărgirea o­­rizontului de cunoaștere al oamenilor, raportîndu-le la exigeNțele pOlitiCo-ideOlogice ale prezentului. 1. CE ACTIVITĂȚI S-AU ORGANIZAT ÎN­ ULTIME­LE LUNI IN LOCALITĂȚILE COMUNEI ? 2. CONSIDERAȚI CA ELE REFLECTA POTENȚIALUL SPIRITUAL AL COMUNEI ? 3. CE TREBUIE FACUT PENTRU CA ACTIVITATEA CULTURAL­A EDUCATIVA SA FI­E LA ÎNĂLȚIMEA MOMENTULUI ACTUAL? g. ELENA SIRBU, primar al comunei Căvăran­i. — La noi, activitățile de răspîndire a cunoștințelor po­litice și științifice sunt orga­nizate pe principiul muncii colective, străduindu-ne să antrenăm în acest sens pe toți intelectualii comunei. M-aș referi la mesele rotun­de și simpozioanele pe teme ca „Sensul social-politic al datoriei de a munci“, „Dezvol­tarea­­ unică a comunei Că­vă­ ’’evoluția de la ÎS­ 7 -ea ei în lite­ratură“, „Dezvoltarea secto­rului zootehnic al C.A.P. Că­văran“, „Apărarea și dezvol­tarea avutului obștesc“, la realizarea cărora și-au adus contribuția profesorii Burtea, Ion Ionescu și Mihail alte cadre didactice, ca și ingine­­nerul Caius Drăgulescu. Aș menționa aici dăruirea cu ca­re activează de foarte mulți ani — și ar putea fi din a­­cest punct de vedere un e­­xemplu pentru mulți tineri profesori — învățătorul Ian­cu Petrescu din satul Prisaca. El reușește să cuprindă, deși e singurul cadru didactic în localitate, toate domeniile muncii culturale de masă : di­fuzarea cunoștințelor științi­fice, instruirea echipei de teatru și brigada artistică de agitație. Am opus acest­e­ Anchetă realizată de ION CRIȘAN (Continuare In pag. a 3-a) Fiecare resursă, fiecare capacitate de producție—folosită din plin pentru REALIZAREA MAN­EN« NATIONAL AINTE DE TERMEN ! Azi, 1 septembrie, începe noul an forestier Obiectivul central al colectivelor: RESTABILIZAREA PRODUCȚIEI Nevoile de lemn în permanen­tă creștere, ca și influențele fa­vorabile pe care le exercită pă­durea asupra ecosistemului, pun să se acorde din ce în cm­ce mai multă atenție gospodăririi raționale conservării, și dezvol­tării resurselor forestiere. In aceste acțiuni sînt antre­nați atît silvicultorii, în dome­niul culturii, refacerii și dezvol­tării fondului forestier, cît și forestierii care au principala sar­cină de a valorifica complet și superior, în condiții de eficiență economică ridicată, masa lem­noasă atribuită spre exploatare. Cu asemenea preocupări în­­tîmpină noul an de muncă cei peste 7 000 de forestieri din ju­deț, când intră în noile parche­te de exploatare și încep efectiv pregătirea producției anului 1974. Forestierii din Caraș-Severin, ca de altfel toți oamenii muncii din județ, conduși de organiza­țiile de partid, participă activ la realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și de Con­ferința Națională din iulie 1972 a partidului, acționează cu ho­­tărîre pentru îndeplinirea pla­nului cincinal înainte de ter­men. In acest context, colectivul U.F.E.T. Bocșa, Oravița și Bozo­­vici, platforma forestieră Caran­sebeș, secția de exploatare To­­pleț au întreprins acțiuni — în special pentru parchetele noi — privind construirea de dru­muri auto și pentru tractoare, a­­sigurarea instalațiilor de colec­tare a masei lemnoase, stabili­rea unor procese tehnologice e­­ficiente, asigurarea forței de muncă precum și a condițiilor necesare muncitorilor, prin con­struirea de cabane (unele ame­najate cu magazine alimentare) cum sînt: Gîndești, Vărani, Cri­­vaia, Coșava, Izvoru Mare, He­­lișag, Călugăra, Vulturu, Bolta Lupului etc. O caracteristică a noului an forestier este și aceea că în 1974 Ing. ION STOICHESCU activist al Comitetului județean Caraș-Severin al Partidului Comunist Român (Continuare In pag. a 3-a) IN PAGINA a I în luna septembrie constructorii au de rezolvat două sarcini importante: RECUPERAREA RAMÎNERILOR ÎN URMĂ PREGĂTIREA PRODUCȚIEI PE 1974 Strungarul ION BÎRȚU, Erou al Muncii Socialiste, cu atenție strunjirea unui arbore cotit, cadrul secției Diesel, urmărește Foto . AL. SÂNDULESCU > 0 ÎN LUNA AUGUST MI­NERII DIN MOLDOVA NOUA AU CONTINUAT ȘI­RUL SUCCESELOR. După ce în luna iulie au înregis­trat adevărate recorduri atît în abataje, cît și la flotație, minerii din secțiile întreprin­derii miniere din Moldova Nouă au acționat cu hotărîre pentru permanentizarea aces­tor succese. Astfel, în toate abatajele au fost create con­diții pentru folosirea cu ran­dament sporit a fiecărei ore de muncă. In urma măsuri­lor luate, minerii au să depășeas­că sarcinile reușit de plan pe luna august cu două milioane lei.­­ ANGAJAMENTUL FOST ONORAT EXEM­A­PLAR. Cei 18 membri ai brigăzii conduse de Constan­tin Oancea, de la puțul V — Întreprinderea minieră Ani­na — s-au angajat să extragă suplimentar, în luna august, 70 tone argilă refractară. Ieri, cînd s-au centralizat rezulta­tele înregistrate, pe graficul de întrecere, în dreptul bri­găzii a apărut cifra 96. Har­nicii mineri și-au depășit propriul angajament cu 26 de tone argilă. De remarcat că acestei brigăzi îi revin meri­te deosebite în aplicarea ar­mării cu stîlpi lungi pe direc­ție. Datorită exigenței mani­festate în gospodărirea mate­­rialului lemnos, brigada a e­­conomisit 16 metri cubi de lemn de mină. (ION GHINEȚ, din subredacția noastră vo­luntară de la Anina). ■ BILANȚ GOSPODĂRESC Reșițenii participă cu mul­tă însuflețire la acțiunile edi­­litar-gospodărești inițiate de Consiliul popular municipal pentru continua înfrumuseța­re a cartierelor acestei stră­vechi așezări. In perioada care a trecut din acest an, împreună cu deputații, ei au efectuat lucrări de muncă pa­triotică în valoare de 75 mi­lioane de lei,­ concretizate în repararea de străzi și trotu­are, amenajarea și întreține­rea zonelor și a spațiilor verzi, plantarea de pomi și arbuști ornamentali etc. Re­zultate deosebite au fost ob­ținute în special în­scripțiile electorale în circum­care aceste lucrări au fost coor­donate de tovarășul Sabin Groza, Moise Vida și Victor Lascu. EH­NICII GRĂDINARI DIN OBREJA Prin grija și cu sprijinul comitetului executiv al Consi­liului popular din comuna O­­breja, în special a ședintelui Ion Oprea, vicepre­elevi­lor de la școala generală din localitate le-a fost repartizată o suprafață de un hectar, pen­tru a efectua orele de practică tehnico-productivă. Aici, ei au plantat roșii, castraveți, vine­te, cartofi și alte legume, le-au îngrijit atît în timpul anului școlar precedent, cît și în timpul vacanței de vară. Re­colta obținută a fost valori­ficată, astfel că s-au obținut pe această cale fonduri pen­tru procurarea suplimentară de material didactic și pentru viitoarele excursii. Pe aceas­tă suprafață de teren s-a turnat de curînd fundația u­­nei săli de clasă în care se vor desfășura orele de pregă­tire tehnico-productivă și s-au început lucrările de împrej­muire cu gard. ■ ADRESE NOI LA MOLDOVA VECHE In orașul nou de pe malul Dunării, constructorii de lo­cuințe ridică noi apartamen­te pentru familiile salariați­lor de la întreprinderea mi­nieră Moldova Nouă. La ora actuală se află în construcție blocurile 24­­, 39, 42 și 43, însumînd peste 200 de apar­tamente cu două sau multe camere. De pildă, mai la blocul 39, care are 50 de a­­partamente, se execută lucrări de parchetare și zugrăvit, ui­mind ca în scurt timp să-și primească locatarii. Blocul 43 va avea 3 corpuri de clădire, la două dintre acestea fiind gata zidăria. (DUȘAN IOVA­­NOVICI, corespondent).­ ­ PENTRU ÎNFRUMUSEȚAREA CARTIERULUI In preajma noilor construite pe strada Wrajțlu­i Lenn din Oțelu Roșu, se execută în prezent o serie de lucrări în vederea amenajării și înfru­musețării spațiilor dintre clă­diri. Terenul a fost excavat, în vederea drenării lui, a a­­menajării căilor de acces și a zonelor verzi, continuîndu-se apoi cu zidirea unor canale.. Materialele și utilajele nece­sare au fost asigurate de con­siliul popular orășenesc, forța de muncă calificată dar și necalificată este oferită în întregime de locatarii acestor blocuri. B LA ANINA S-A DESCHIS O FLORĂRIE De curînd, în orașul Anina s-a înființat o florărie, unita­tea punînd la dispoziția cum­părătorilor — în special gospodinelor — 11 specii de a flori. După cum ne-a infor­mat tehniciană P. Oprița, u­­nitatea își va lărgi în conti­nuare gama sortimentelor o­­ferite iubitorilor de frumos. Tot aici se expun spre vînza­­re lucrări de pirogravură e­­xecutate de elevii din locali­tate. Viața socială a satului VORBELE DE CLACĂ NU POT ASCUNDE ADEVĂRUL ® O scrisoare anonimă din Nicolini ne relatează fapte inexistente, dar eludează lucruri reale Scrisoarea sosită la redacție ne-a pus pe gînduri. Pe 21 de file se aflau înscrise amănunțit fapte și stări de lucruri incom­patibile cu legile, cu regulile de convie­țuire în societatea noastră, cu etica și e­­chitatea socialistă. Dacă aceasta este situa­ția — ne-am spus —, atunci e foarte gra­vă. Știam foarte puține lucruri despre Nicolinț, dar unul ni se păruse esențial : în acest­­ colț al județului, cultura cereale­lor a fost mecanizată în întregime — lu­cru impus și de condițiile specifice în ca­­re își desfășoară activitatea cooperatorii de aici. Este o realizare cu care puține u­­nități se pot mîndri. Necesitatea de a spori producțiile, insuficiența forței de muncă au impus extinderea mecanizării lucrări­lor, și meritul acestei reușite aparține spe­cialistului unității, ing. Dumitru Florică, președintele consiliului de conducere. A­­plicarea pe scară largă a mecanizării a si­tuat cooperativa agricolă pe locuri frun­tașe în privința producțiilor de cereale obținute. Sînt fapte cu care localitatea și-a cîștigat prestigiul — prestigiu care putea fi umbrit de cele relatate în scrisoare, dacă ele s-ar adeveri. Se impunea deci o verificare la fața locului. Așa se face că în pr-umna din zilele trecute, împreună cu ing. Nicolae Vulpeș, șef de serviciu la Direcția generală a agri­culturii, industriei alimentare și apelor, străbăteam Nicolințul în lung și-n lat, în căutarea unor „afaceri necurate“. Trebuia să elucidăm bănuielile care planau asu­pra unora dintre membrii consiliului de conducere al C.A.P. Era vorba, nici mai mult nici mai puțin, decit de fapte ca : furt din avutul obștesc, înșelăciune în dauna cooperatorilor, favoritism, afaceri ilegale cu prune, grîu și porumb. Intrăm în cîteva case, conform punc­telor de referință oferite de semnatarul (­sau semnatarii) scrisorii. Il las pe ing. Vulpeș să întrebe și urmăresc reacția gaz­delor. Omul ne privește puțin intrigat și neliniștit. „Eu n-am nimic de ascuns, spun și la tribunal, dacă trebuie“. Ii arăt legitimația de ziarist și se liniștește „De la „Flamura" sînteți ? Să știți că n-aș vrea totuși să se afle că ...“. Promitem să nu-i dezvăluim numele și iată că noi ne ținem și acum de cuvînt. Aici scrisoarea își gă­sește parcă în întregime confirmarea, dar totul se bazează pe „am auzit, nu sînt sigur, așa se vorbește în sat“. Și omul spunea că și la tribunal ar declara ce știe ! Totuși, unele cifre concordă cu pre­cizie cu cele amintite în sesizare și astfel îndoiala persistă... In altă parte sîntem primiți cu multă bunăvoință. De altfel, se știa că Ce scurte sînt ulițele satului ! ! în venim. Noastră ușa se închide cu cheia: „Să urma nu intre cumva, cineva !“. De ce atîta precau­ție ? — mă întreb. La plecare, gazda ne lămurește că „președintele are pe cineva un județ care îl susține !“. Reținem și de aici cîteva probleme ce trebuie clarifi­cate. Un altul se plînge că lotul personal care i-a fost dat în folosință nu corespun­de, dar nu știe nimic de alte treburi. „Să nu se afle însă cumva că eu am reclamat!“ Urcăm la sectorul zootehnic. Verificăm actele din ferma de ovine și totul este în regulă. Planul de lapte este depășit­­ cu 800 litri, iar la lună s-au obținut în plus 400 kg. Foarte slab se prezintă, în schimb, sec­torul vacilor cu lapte. Producția de lapte este mică, poate și ca urmare a faptului că doar doi îngrijitori sunt plătiți în acord global și venit garantat, restul refuzînd în mod inexplicabil această formă de retri­buire ! Vina aparține, evident, conducerii unității, care n-a reușit să-l lămurească. Cea mai importantă descoperire tre­ia s-o facem la casa cu nr. 166 unde, se zice, s-ar afla depozitate două camioane de prune. Ni se alătură și președintele Consi­liului intercooperatist Oravița și, cu bună­voința gazdei, vedem cîteva butoaie cu prune, din care unul singur aparține, s-ar zice, brigadierei Margareta Maleta. A trecut o jumătate de zi de cînd am început să colindăm satul și urmează con­ MIRCEA RITIU (Continuare in pag. a 3-a).

Next