Flamura, septembrie 1973 (Anul 20, nr. 2735-2760)
1973-09-01 / nr. 2735
V. » * S• SOll • • : . . . : 1 , proletari din toate țările, uniți-văi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1.1 .......................... .............................................................................................................. I1 *■•■ ■ [UNK] ...... .......................... . ■ ■ I ■ ■ »* ANUL XX, NR. 2735 H SIMBATA, 1 SEPTEMBRIE 1973 ^ 4 PAGINI — 30 BANI [n spiritul de prietenie și soecialitate militantă a continuat VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN CUBA FRĂȚEASCĂ Vineri dimineața, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățească, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist președintele Consiliului de Român, Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ,ca suprafață și populație, situată în extremitatea răsăriteană a țării și considerată leagănul revoluției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt însoțiți de tovarășul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluționar, și de tovarășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României și Cubei sunt salutați de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășului Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă în limbile română și spaniolă: „Provincia Oriente urează bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu”. Se intonează imnurile celor două Nicolae state, după care tovarășii Ceaușescu și Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroși locuitori ai orașului, aflați în incinta aeroportului, ovaționează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române și cubaneze, iau loc în mașini deschise, îndreptîndu-se spre centrul orașului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment și încălțăminte, de textile și produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiții naturale deosebit de prielnice ce au permis ca orașul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, orașul celor mai vechi mărturii revoluționare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluției“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum și monumentul înălțat în memoria sa. Mai presus ce toate, Santiago de Cuba este orașul unde, într-o dimineață de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunța lumii începutul insurecției naționale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a orașului —, adevărat simbol al asupririi totă cetatea și violenței, era socoinexpugnabilă zbirilor regimului de tiranie al a lui Batista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați revoluționari, în frunte cu Fidel Castro, și din care făceau parte, printre alții, Raul Castro și Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, această acțiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, așa cum credeau exponenții lui, că el este condamnat de istorie la dispariție. De aici, de la Moncada, flacăra mișcării insurecționale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluției. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe: „Cazarmă transformată în școală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul școlar „26 iulie", unde au venit să învețe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluționară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu același elan revoluționar uneltele construcției socialiste, tot așa cum au fost mînuite armele insurecției. La intrarea în complexul școlar are loc o emoționantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeților, in numele tuturor copiilor care învață aici. „Cunoaștem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile succese in dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoși tineri conduși de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro —, pionierii din Cuba de astăzi și întregul nostru popor și-au intensificat eforturile pentru a obține succese și mai mari asigurînd înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteți un salut călduros pionierilor din dumneavoastră și vă dorim țara ședere plăcută în orașul nostru“. (Continuare In pag. a 4-a) Ancheta „FLAMURA DE SUTI, TOVARASE PRIMAR. DESPRE ACTIVITATEA CULTURAIEDUCATIVA DIN COMUNĂ? Pornind de la ideea că începutul unei activități de conducere a procesului educațional reprezintă o etapă de inițiere, am continuat ancheta la Ciuchici și Căvăran, două localități situate în zone geografice diferite ale județului. Am investigat fenomenul cultural-artistic din aceste comune prin intermediul dialogului purtat actual cu primarii, înregistrînd eforturile depuse pentru lărgirea orizontului de cunoaștere al oamenilor, raportîndu-le la exigeNțele pOlitiCo-ideOlogice ale prezentului. 1. CE ACTIVITĂȚI S-AU ORGANIZAT ÎN ULTIMELE LUNI IN LOCALITĂȚILE COMUNEI ? 2. CONSIDERAȚI CA ELE REFLECTA POTENȚIALUL SPIRITUAL AL COMUNEI ? 3. CE TREBUIE FACUT PENTRU CA ACTIVITATEA CULTURALA EDUCATIVA SA FIE LA ÎNĂLȚIMEA MOMENTULUI ACTUAL? g. ELENA SIRBU, primar al comunei Căvărani. — La noi, activitățile de răspîndire a cunoștințelor politice și științifice sunt organizate pe principiul muncii colective, străduindu-ne să antrenăm în acest sens pe toți intelectualii comunei. M-aș referi la mesele rotunde și simpozioanele pe teme ca „Sensul social-politic al datoriei de a munci“, „Dezvoltarea unică a comunei Căvă ’’evoluția de la ÎS 7 -ea ei în literatură“, „Dezvoltarea sectorului zootehnic al C.A.P. Căvăran“, „Apărarea și dezvoltarea avutului obștesc“, la realizarea cărora și-au adus contribuția profesorii Burtea, Ion Ionescu și Mihail alte cadre didactice, ca și inginenerul Caius Drăgulescu. Aș menționa aici dăruirea cu care activează de foarte mulți ani — și ar putea fi din acest punct de vedere un exemplu pentru mulți tineri profesori — învățătorul Iancu Petrescu din satul Prisaca. El reușește să cuprindă, deși e singurul cadru didactic în localitate, toate domeniile muncii culturale de masă : difuzarea cunoștințelor științifice, instruirea echipei de teatru și brigada artistică de agitație. Am opus aceste Anchetă realizată de ION CRIȘAN (Continuare In pag. a 3-a) Fiecare resursă, fiecare capacitate de producție—folosită din plin pentru REALIZAREA MANEN« NATIONAL AINTE DE TERMEN ! Azi, 1 septembrie, începe noul an forestier Obiectivul central al colectivelor: RESTABILIZAREA PRODUCȚIEI Nevoile de lemn în permanentă creștere, ca și influențele favorabile pe care le exercită pădurea asupra ecosistemului, pun să se acorde din ce în cmce mai multă atenție gospodăririi raționale conservării, și dezvoltării resurselor forestiere. In aceste acțiuni sînt antrenați atît silvicultorii, în domeniul culturii, refacerii și dezvoltării fondului forestier, cît și forestierii care au principala sarcină de a valorifica complet și superior, în condiții de eficiență economică ridicată, masa lemnoasă atribuită spre exploatare. Cu asemenea preocupări întîmpină noul an de muncă cei peste 7 000 de forestieri din județ, când intră în noile parchete de exploatare și încep efectiv pregătirea producției anului 1974. Forestierii din Caraș-Severin, ca de altfel toți oamenii muncii din județ, conduși de organizațiile de partid, participă activ la realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și de Conferința Națională din iulie 1972 a partidului, acționează cu hotărîre pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen. In acest context, colectivul U.F.E.T. Bocșa, Oravița și Bozovici, platforma forestieră Caransebeș, secția de exploatare Topleț au întreprins acțiuni — în special pentru parchetele noi — privind construirea de drumuri auto și pentru tractoare, asigurarea instalațiilor de colectare a masei lemnoase, stabilirea unor procese tehnologice eficiente, asigurarea forței de muncă precum și a condițiilor necesare muncitorilor, prin construirea de cabane (unele amenajate cu magazine alimentare) cum sînt: Gîndești, Vărani, Crivaia, Coșava, Izvoru Mare, Helișag, Călugăra, Vulturu, Bolta Lupului etc. O caracteristică a noului an forestier este și aceea că în 1974 Ing. ION STOICHESCU activist al Comitetului județean Caraș-Severin al Partidului Comunist Român (Continuare In pag. a 3-a) IN PAGINA a I în luna septembrie constructorii au de rezolvat două sarcini importante: RECUPERAREA RAMÎNERILOR ÎN URMĂ PREGĂTIREA PRODUCȚIEI PE 1974 Strungarul ION BÎRȚU, Erou al Muncii Socialiste, cu atenție strunjirea unui arbore cotit, cadrul secției Diesel, urmărește Foto . AL. SÂNDULESCU > 0 ÎN LUNA AUGUST MINERII DIN MOLDOVA NOUA AU CONTINUAT ȘIRUL SUCCESELOR. După ce în luna iulie au înregistrat adevărate recorduri atît în abataje, cît și la flotație, minerii din secțiile întreprinderii miniere din Moldova Nouă au acționat cu hotărîre pentru permanentizarea acestor succese. Astfel, în toate abatajele au fost create condiții pentru folosirea cu randament sporit a fiecărei ore de muncă. In urma măsurilor luate, minerii au să depășească sarcinile reușit de plan pe luna august cu două milioane lei. ANGAJAMENTUL FOST ONORAT EXEMAPLAR. Cei 18 membri ai brigăzii conduse de Constantin Oancea, de la puțul V — Întreprinderea minieră Anina — s-au angajat să extragă suplimentar, în luna august, 70 tone argilă refractară. Ieri, cînd s-au centralizat rezultatele înregistrate, pe graficul de întrecere, în dreptul brigăzii a apărut cifra 96. Harnicii mineri și-au depășit propriul angajament cu 26 de tone argilă. De remarcat că acestei brigăzi îi revin merite deosebite în aplicarea armării cu stîlpi lungi pe direcție. Datorită exigenței manifestate în gospodărirea materialului lemnos, brigada a economisit 16 metri cubi de lemn de mină. (ION GHINEȚ, din subredacția noastră voluntară de la Anina). ■ BILANȚ GOSPODĂRESC Reșițenii participă cu multă însuflețire la acțiunile edilitar-gospodărești inițiate de Consiliul popular municipal pentru continua înfrumusețare a cartierelor acestei străvechi așezări. In perioada care a trecut din acest an, împreună cu deputații, ei au efectuat lucrări de muncă patriotică în valoare de 75 milioane de lei, concretizate în repararea de străzi și trotuare, amenajarea și întreținerea zonelor și a spațiilor verzi, plantarea de pomi și arbuști ornamentali etc. Rezultate deosebite au fost obținute în special înscripțiile electorale în circumcare aceste lucrări au fost coordonate de tovarășul Sabin Groza, Moise Vida și Victor Lascu. EHNICII GRĂDINARI DIN OBREJA Prin grija și cu sprijinul comitetului executiv al Consiliului popular din comuna Obreja, în special a ședintelui Ion Oprea, vicepreelevilor de la școala generală din localitate le-a fost repartizată o suprafață de un hectar, pentru a efectua orele de practică tehnico-productivă. Aici, ei au plantat roșii, castraveți, vinete, cartofi și alte legume, le-au îngrijit atît în timpul anului școlar precedent, cît și în timpul vacanței de vară. Recolta obținută a fost valorificată, astfel că s-au obținut pe această cale fonduri pentru procurarea suplimentară de material didactic și pentru viitoarele excursii. Pe această suprafață de teren s-a turnat de curînd fundația unei săli de clasă în care se vor desfășura orele de pregătire tehnico-productivă și s-au început lucrările de împrejmuire cu gard. ■ ADRESE NOI LA MOLDOVA VECHE In orașul nou de pe malul Dunării, constructorii de locuințe ridică noi apartamente pentru familiile salariaților de la întreprinderea minieră Moldova Nouă. La ora actuală se află în construcție blocurile 24, 39, 42 și 43, însumînd peste 200 de apartamente cu două sau multe camere. De pildă, mai la blocul 39, care are 50 de apartamente, se execută lucrări de parchetare și zugrăvit, uimind ca în scurt timp să-și primească locatarii. Blocul 43 va avea 3 corpuri de clădire, la două dintre acestea fiind gata zidăria. (DUȘAN IOVANOVICI, corespondent). PENTRU ÎNFRUMUSEȚAREA CARTIERULUI In preajma noilor construite pe strada Wrajțlui Lenn din Oțelu Roșu, se execută în prezent o serie de lucrări în vederea amenajării și înfrumusețării spațiilor dintre clădiri. Terenul a fost excavat, în vederea drenării lui, a amenajării căilor de acces și a zonelor verzi, continuîndu-se apoi cu zidirea unor canale.. Materialele și utilajele necesare au fost asigurate de consiliul popular orășenesc, forța de muncă calificată dar și necalificată este oferită în întregime de locatarii acestor blocuri. B LA ANINA S-A DESCHIS O FLORĂRIE De curînd, în orașul Anina s-a înființat o florărie, unitatea punînd la dispoziția cumpărătorilor — în special gospodinelor — 11 specii de a flori. După cum ne-a informat tehniciană P. Oprița, unitatea își va lărgi în continuare gama sortimentelor oferite iubitorilor de frumos. Tot aici se expun spre vînzare lucrări de pirogravură executate de elevii din localitate. Viața socială a satului VORBELE DE CLACĂ NU POT ASCUNDE ADEVĂRUL ® O scrisoare anonimă din Nicolini ne relatează fapte inexistente, dar eludează lucruri reale Scrisoarea sosită la redacție ne-a pus pe gînduri. Pe 21 de file se aflau înscrise amănunțit fapte și stări de lucruri incompatibile cu legile, cu regulile de conviețuire în societatea noastră, cu etica și echitatea socialistă. Dacă aceasta este situația — ne-am spus —, atunci e foarte gravă. Știam foarte puține lucruri despre Nicolinț, dar unul ni se păruse esențial : în acest colț al județului, cultura cerealelor a fost mecanizată în întregime — lucru impus și de condițiile specifice în care își desfășoară activitatea cooperatorii de aici. Este o realizare cu care puține unități se pot mîndri. Necesitatea de a spori producțiile, insuficiența forței de muncă au impus extinderea mecanizării lucrărilor, și meritul acestei reușite aparține specialistului unității, ing. Dumitru Florică, președintele consiliului de conducere. Aplicarea pe scară largă a mecanizării a situat cooperativa agricolă pe locuri fruntașe în privința producțiilor de cereale obținute. Sînt fapte cu care localitatea și-a cîștigat prestigiul — prestigiu care putea fi umbrit de cele relatate în scrisoare, dacă ele s-ar adeveri. Se impunea deci o verificare la fața locului. Așa se face că în pr-umna din zilele trecute, împreună cu ing. Nicolae Vulpeș, șef de serviciu la Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare și apelor, străbăteam Nicolințul în lung și-n lat, în căutarea unor „afaceri necurate“. Trebuia să elucidăm bănuielile care planau asupra unora dintre membrii consiliului de conducere al C.A.P. Era vorba, nici mai mult nici mai puțin, decit de fapte ca : furt din avutul obștesc, înșelăciune în dauna cooperatorilor, favoritism, afaceri ilegale cu prune, grîu și porumb. Intrăm în cîteva case, conform punctelor de referință oferite de semnatarul (sau semnatarii) scrisorii. Il las pe ing. Vulpeș să întrebe și urmăresc reacția gazdelor. Omul ne privește puțin intrigat și neliniștit. „Eu n-am nimic de ascuns, spun și la tribunal, dacă trebuie“. Ii arăt legitimația de ziarist și se liniștește „De la „Flamura" sînteți ? Să știți că n-aș vrea totuși să se afle că ...“. Promitem să nu-i dezvăluim numele și iată că noi ne ținem și acum de cuvînt. Aici scrisoarea își găsește parcă în întregime confirmarea, dar totul se bazează pe „am auzit, nu sînt sigur, așa se vorbește în sat“. Și omul spunea că și la tribunal ar declara ce știe ! Totuși, unele cifre concordă cu precizie cu cele amintite în sesizare și astfel îndoiala persistă... In altă parte sîntem primiți cu multă bunăvoință. De altfel, se știa că Ce scurte sînt ulițele satului ! ! în venim. Noastră ușa se închide cu cheia: „Să urma nu intre cumva, cineva !“. De ce atîta precauție ? — mă întreb. La plecare, gazda ne lămurește că „președintele are pe cineva un județ care îl susține !“. Reținem și de aici cîteva probleme ce trebuie clarificate. Un altul se plînge că lotul personal care i-a fost dat în folosință nu corespunde, dar nu știe nimic de alte treburi. „Să nu se afle însă cumva că eu am reclamat!“ Urcăm la sectorul zootehnic. Verificăm actele din ferma de ovine și totul este în regulă. Planul de lapte este depășit cu 800 litri, iar la lună s-au obținut în plus 400 kg. Foarte slab se prezintă, în schimb, sectorul vacilor cu lapte. Producția de lapte este mică, poate și ca urmare a faptului că doar doi îngrijitori sunt plătiți în acord global și venit garantat, restul refuzînd în mod inexplicabil această formă de retribuire ! Vina aparține, evident, conducerii unității, care n-a reușit să-l lămurească. Cea mai importantă descoperire treia s-o facem la casa cu nr. 166 unde, se zice, s-ar afla depozitate două camioane de prune. Ni se alătură și președintele Consiliului intercooperatist Oravița și, cu bunăvoința gazdei, vedem cîteva butoaie cu prune, din care unul singur aparține, s-ar zice, brigadierei Margareta Maleta. A trecut o jumătate de zi de cînd am început să colindăm satul și urmează con MIRCEA RITIU (Continuare in pag. a 3-a).