Flamura, noiembrie 1973 (Anul 20, nr. 2787-2812)

1973-11-08 / nr. 2793

TV» • ••••• * «­ •­­,»• • ••••• • » • «ill TT PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, (UNIȚI-VAS ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN . > n.i > «jj. ■ 'm I Ajxi-u JUJ­ ANUL XXV, NR. 2793 JOI, 8 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI CALITATEA PRODUCȚIEI LA I.C.M. BOCȘA De la discuții între specia­iști, la dezbateri ample cu întregul colectiv Inginerul Dimitrie Galu, di­rectorul întreprinderii de con­strucții metalice din Bocșa și Nicolae Tănase, secretarul comi­tetului de partid, ascultau cu in­teres relatarea noastră privind scopul vizitei. Din privirea lor înțelegem că problema îl preo­cupa de mai înainte, iar între­barea pusă permitea acum o sin­tetizare a propriilor idei, a sem­nelor de întrebare pe care și le pusese fiecare. — Și noi ne-am întrebat de ce primim abia acum reclamații privind funcționarea unor insta­lații de ridicat, din moment ce le fabricăm de ani de zile, spu­se ing. Galu, vădit preocupat să găsească răspunsurile cele mai adecvate. S-ar putea să fie și o vină a noastră că n-am ținut, seama de progresele în domeniul respectiv, că n-am urmărit noile condiții de exploatare. Cert este însă faptul că va trebui să re­­verificăm atent, împreună cu proiectantul și unitățile colabora­­toare, produs cu produs. Discuțiile avute și în alte u­­nități ne întregesc convingerea că azi se ridică tot mai persis­tent necesitatea urmăririi modu­lui de funcționare a utilajelor. Se mai poate ridica întrebarea : cărui organ să-i revină această atribuție, deși unele experiențe, chiar locale, arată că primul in­teresat de viabilitatea produse­lor este producătorul. — Va trebui să studiem și noi măsura luată de I.C.M.R. de forma o grupă de viabilitate — a concu­se tovarășul Tănase. Dacă beneficiarii au schimbat modul de exploatare trebuie să acțio­năm și noi, perfecționînd insta­lația. Reclamațiile primite în ultimul tim­p de colectivul bocșean, deși nu toate vizau aspecte esențiale, au­­ determinat conducerea tehni­că să analizeze cu exigență în­treaga activitate, perfecționarea fabricației făcînd obiectul unei dezbateri în comitetul oameni­lor muncii. De ce totuși într-o unitate ca I.C.M. Bocșa vorbim și azi de calitate, de produse cu suduri neîngrijite ? întrebarea nu a surprins pe cei doi interlocu­­­tori. Aș putea spune că într-un fel aveau pregătit Reținem trei aspecte răspunsul, care pot constitui problematica unei vii­toare dezbateri pentru toate co­lectivele din secții. 0 întreprinderea din Bocșa cunoaște un proces de creștere calitativă , an de an sunt asimi­late instalații de ridicat, diferi­te construcții metalice, produse de un înalt nivel tehnic. Deci, execuția impune găsirea și apli­carea unor tehnologii mai com­plexe, intre care sudura ocupă locul central. Or, tocmai In ceea ce privește promovarea modali­tăților noi de sudură, colectivul se izbește de cele mai mari greu­tăți. • A doua mare problemă ră­­mîne pregătirea profesională a cadrelor: întreprinderea are o bogată tradiție, un nucleu de muncitori și maiștri cu o înde­lungată experiență. Dar, in ulti­mii ani, prin dezvoltarea unității, prin transferarea unora din cei mai pricepuți meseriași la alte unități noi, cum este cazul I.C.M. din Caransebeș, Bocșa a rămas cu un potențial uman mai scă­zut. Afirmația conține desigur o anumită relativitate, pentru că dacă facem comparație între nu­mărul muncitorilor calificați total, observăm o creștere a pro­și­ientajului. Dar, așa cum se spu­nea, în anumite cazuri, experien­ța îndelungată asigură un plus de reușită, mai ales in complexul proces de asimilare a unor u­­nicate. • In al treilea rind, o pro­ducție de calitate impune și o înaltă conștiință cetățenească, un puternic sentiment de responsa­bilitate profesională După cum se spuneau interlocutorii citați începutul acestor rînduri, calita­tea este o noțiune mult prea complexă pentru a fi soluționa­tă numai cu un mănunchi de oameni. Ansamblul nu mai poa­te fi rezumat doar la discuții intre proiectant și tehnolog. Ac­țiunea pentru calitate trebuie să cuprindă întregul colectiv. Aceas­ta presupune ca măsurile luate să fie cunoscute de fiecare mun­­­­citor, participarea la prevenirea unor defecțiuni pe parcursul în­ EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 3-a) URGENTE PE OGOARE • Accelerarea transportului porumbului in băiete de recepție • lecctuarea arăturilor pentru insaminturile de primăvară Timpul înaintat impune lucrătorilor de pe ogoarele județului să întreprindă ac­țiuni hotărîte, menite să du­că la recuperarea restanțelor. Principalele probleme care trebuie rezolvate în această perioadă privesc accelerarea transportului porumbului în bazele de recepție și efec­tuarea ogoarelor pentru în­­sămînțările din primăvară. Dacă porumbul a fost cules aproape în întregime de pe suprafețele planificate, în schimb, unitățile agricole în­­tîrzie încă predarea lui în bazele de recepție și achitarea obligațiilor la fondul de stat. In acest sens, trebuie să a­­mintim că serioase rămîneri în urmă se înregistrează la cooperativele agricole de pro­ducție din Vermeș, Bozovici, Ciclova Română, comuna Constantin Macoviște, Daicovi­­ciu, Docin, Valeapai, Ticva­­niu Mic și Naidăș, care au livrat la fondul de stat canti­tăți infime sau chiar deloc. Or, aici s-au scurs multe zi­le de cînd s-a încheiat recol­tatul porumbului și întîrzieri­­le privind transportul aces­tuia în bazele de recepție ne determină să afirmăm că se datoresc unei slabe preo­cupări a conducerilor de u­­nități, unor neglijențe în re­zolvarea operativă a acestei probleme. De aceea, este ne­cesar ca în toate aceste ca­zuri să se ia măsuri hotărî­te pentru remedierea defi­ciențelor și accelerarea aces­tei lucrări importante. Conform datelor existente la Direcția generală a agri­culturii, industriei alimentare și apelor Caraș-Severin, pî­­nă în prezent, ogoarele pen­tru însămînțările din primă­vară au fost efectuate pe 68 la sută din suprafața planifi­cată, cifră care depășește me­dia de 60 la sută înregistra­tă pe țară în sectorul coope­rativelor agricole de produc­ție. Cu toate acestea, nu ne putem declara mulțumiți de felul în care se desfășoară a­­răturile în unele unități agri­cole din județ. Astfel, la C.A.P. Greonu mai sunt de a­­rat încă 450 ha, iar coopera­torii din Ticvaniu Mare nu au realizat pînă în prezent decît 50 ha (!!). In același timp, unitățile agricole coo­peratiste din Valeapai, Du­­leu și Berliște mai au și ele, de efectuat ogoare pe cite 200 ha fiecare. Analizînd situa­ția realizării arăturilor consiliile intercooperatiste pe se constată serioase întîrzieri în zonele Oravița, Grădinari și Bocșa, unde mai sunt de e­­fectuat în ordine 1 500, 1 400 și 1 000 ha de ogoare. Intr-un stadiu avansat se află aces­te lucrări în zona Consiliu­lui intercooperatist Caran­sebeș, unde mai sínt de a­­rat doar 130 ha, în zonele Moldova Nouă, Brebu și Ză­­gujeni în care mai trebuie a­­rate cite 200 și respectiv 400 ha. . Făcînd bilanțul activității desfășurate în ultimele zile pe ogoarele județului se con­stată că în multe unități a­­gricole s-au obținut rezultate bune. Astfel, cooperativele agricole de producție din Vărădia, Cîrnecea, Dalboșeț, Șopotu Vechi, Lacu și Ramna, au Caransebeș, transportul porumbului încheiat in baze, onorîndu-și la obligațiile la fondul de termen stat. In același timp, unitățile a­­gricole cooperatiste din Vără­dia, Japa, Giurgiova, re, Maciova, Măureni, Pește- Va­­leadeni, Belobreșca au reali­zat în întregime suprafețele de ogoare planificate." Iată, deci, că acolo unde se mun­­­cește cu simț de răspundere, unde activitatea este bine or­ganizată și rezultatele sunt pe măsura așteptărilor. Sperăm, că aceste exemple sînt con­vingătoare și că ele vor fi ur­mate și de celelalte unități agricole, care vor lua toate măsurile pentru recuperarea în timp util a întîrzierilor. I » • * I • • I * I I­t « « I • I • I 4 • • •­­ • •••••■•• • •••••••••■••a• • •••••••■••■ [UNK]i • ■••••••aaaaaa ■ ••••••••■ [UNK]•• •• , • ■■•••••«aaaaaa ■ ••••••••••aaa • •••■■■■■•••a« • • •. • ■•■•••••• • ••■•••••••••aa <■••■•« a • ■ • • a a ai • ••••• a • ••••• I • • • • I IN PAGINA: a IV-e CADRAM INTERNATIONAL — Dezbaterile de la Națiunile Unite — în legătură cu situata din Orientul Apropiat — Festivitățile de la Moscova prilejuite de aniversarea Marelui Octombrie — A luat sfîrșit reuniunea Consiliului ministerial al C.F.E. — Faptul divers pe glob UN AUTENTIC ACT DE EDUCAȚIE SOCIALISTĂ Manifestare spirituală de prestigiu, cu o vastă și com­plexă paletă de acțiuni știin­țifice și artistice, ediția a IlI-a a „Zilelor culturii la Reșița“ se înscrie în climatul de efervescență educativă ge­nerat de programul ideologic adoptat de Plenara din 3—5 noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R. Tematica generoasă­­tatea genurilor implicate varie­în program, sfera de largă cu­prindere a publicului și în­deosebi prestigiul și­­ valoarea, recunoscute pe plan interna­țional, ale colectivelor artisti­ce, ale oamenilor de știință și cultură, ale creatorilor din do­meniul literaturii, teatrului, muzicii și artelor plastice con­feră o ținută superioară ediției actuale. Imagine revelatoare a dez­voltării mul­tidirecționale preocupărilor științifice nov­­­­toare ale colectivelor de ingi­neri și tehnicieni din cele două mari uzine reșițene, dar și unor specialiști de pestigiu din­­ centrele universitare Bucu­rești, Cluj și Timișoara — se­siunea de comunicări (cu sec­țiunile metalurgie și construc­ții de mașini), avînd pe agen­dă peste 50 de teme — des­chide seria­­ activităților de certă finalitate, în procesul de continuă per­fecționare profesională sunt integrate și simpozionul cu caracter științific și metodo­­logic „Școala fără ziduri“, sesiunea de comunicări știin­țifice pe teme medicale, pre­cum și sesiunea pe teme de limbă și literatură română a Prof. EUGEN SOMEȘAN președinte al Comitetului pentru cultură și educație socialistă al județului Caraș-Severin Filialei din Reșița a Societății de științe filologice. Publicului­­ meloman din Reșița i se oferă posibilitatea de a audia concertul prezen­tat de corul cameral — do ••e­putație mondială, — „Ma­drigal“ condus de artistul eme­rit, Marin Constantin, eveni­mentul slujind în cel mai înalt grad ideea promovării mu­zicii, educației estetice a ma­selor. Un alt element inedit, în contextul manifestărilor ar­tistice prilejuite de „Zilele culturii la Reșița“, îl constituie expoziția de pictură, grafică și sculptură realizată cu con­cursul artiștilor plastici bucu­­reșteni, care, în vara acestui an, au participat la tabăra de creație din Reșița. Acest lu­cru înseamnă materializarea unei idei născute cu­ prilejul primei ediții a „Zilelor culturii la Reșița“, demonstrîndu-se cu prisosin­ță că Cetatea de foc este o inepuizabilă sursă de inspi­rație și pentru artiștii plastici. Pictorii și graficienii reșițeni își vor deschide Salonul de toamnă — 1973 în sala de ex­poziții a Muzeului județean de istorie, înfățișînd publicu­lui lucrări noi. Literaturii și teatrului — alte două importante compo­nente ale vieții spirituale re­­șițene — le sînt destinate ma­nifestări de extremă impor­tanță. Cele două ample dezba­teri în jurul mesei rotunde „Misiunea socială a teatrului“ cu participarea unor critici de teatru, profesori de la Insti­tutul de artă teatrală și cine­matografică din București și a colectivului artistic al Tea­trului de stat din Reșița și „Mediul muncitoresc în latura și arta actuală“, lite­cu participarea unor scriitori din București, Cluj și Timișoara și a cenaclurilor din Reșița Bocșa, vor aborda cu exigen­și­ță creația actuală în vederea sporirii contribuției ei la dezvoltarea conștiinței socia­liste. Spectacole cu „Casa care a fugit prin piesele ușă“ (Continuare in pag. a 3-a) -­v v v K- La Ciclova Română au înce­put lucrările de amenajare unui lac de acumulare care va a asigura, anul viitor, irigarea a circa 85 ha de legume. Foto : A. SANDULESCU »* » » • Va invităm la o discuție despre am­balaje, spații comerciale și unele nereguli • Cartea și cititorul Programul TV pentru săptămîna viitoare Sport (IN PAGINA A 3-A) (IN PAGINA A 2-A) A AZI, IN CADRUL „ZILE­LOR CULTURII LA REȘIȚA“ CASA DE CULTURA A SINDICATELOR. Sala de spectacole, ora 9,30 : Festivi­tatea de deschidere a „Zilelor culturii“ , ora 11,00 : Sesiunea de comunicări tehnico-științi­­fice, organizată de Combina­tul siderurgic și întreprinde­rea constructoare de mașini. Sala de conferințe, ora 16.00 : Lucrările Secțiunii metalurgie. Sala 77, ora 16,00: zile Secțiunii construcții Lucră­de mașini. Sala de expoziții, ora 18,00 : Vernisajul artiștilor plastici din expoziției rești. Sala de spectacole, Bucu­­ra 19,30 : Spectacol cu piesa „Vikingii“ de Petru Vintilă, în interpretarea colectivului Teatrului de stat din Reșița. NOI SĂLI DE CLASA LA OBREJA Tovarășul vicepreședintele Petru Opreanu, comitetului executiv al Consiliului popu­lar comunal din Obreja, ne informează că în localitate au demarat — la începutul aces­tei săptămîni — lucrările de construire a unui nou de grădiniță, cu 4 săli. local La etajul clădirii se vor construi, de asemenea, 4 săli pentru clasele 1—4 ale școlii genera­le de aici. Noul local va fi construit în cea mai mare parte prin contri­buția în bani și în muncă a cetățenilor, care au fost pre­zenți în număr mare și la pri­mele lucrări de săpături pen­tru fundație. Printre primii care au mun­cit pe acest șantier s-au nu­mărat Magdalena Iliei, Ion Metea și Florica Groza. ACTIVITĂȚI INSTRUC­TIVE PENTRU UCENICI In timpul lor liber, după o­­rele de pregătire teoretică sau de instruire practică, elevii grupului școlar al Combina­tului siderurgic din Reșița au posibilitatea să participe la o serie de activități educative și distractive, pe care le oferă formațiile artistice înjghebate aici. Astfel, numeroși ucenici fac parte di­n formațiile mu­zicale ale școlii (fanfară, or­chestră de muzică populară și ușoară) și participă la repeti­țiile formației corale (alcătui­tă din 120 de membri), de dansuri populare, ale brigăzii artistice de agitație, la cercul dramatic sau la cel literar etc. Animatorii acestor activități sînt instructorii Gheorghe Bulgovici, Dietter Pilier, pro­fesoarele Minodora Truțan și Ana Croitoru. In curînd, artiștii amatori din rîndurile ucenicilor vor prezenta și primele spectaco­le publice. IN SPRIJINUL GOSPO­DINELOR DIN CARANSEBEȘ Rețeaua comercială din ora­șul Caransebeș se dezvoltă și se diversifică în permanență. Recent, de pildă, unităților existente în localitate li s-au adăugat un magazin de des­facere a produselor alimen­tare industrializate a prepara­­telor și semipreparatelor culi­nare de tip „Gospodina“, care vin în sprijinul femeilor sa­lariate sau casnice. Acestea speră să găsească aici, în per­manență, o gamă diversă din produsele de care au nevoie. AZI, IN „CUPA ROM­NIEI“ LA FOTBAL Pînă la intrarea în compe­tiție a echipelor de prima di­vizie, Federația română de fotbal a programat, ziua de 8 noiembrie, o pentru nouă etapă în actuala ediție a „Cupei României“. Deci, amatorii de fotbal din Reșița au prilejul să vizione­ze, astăzi, un meci în cadrul acestei competiții, între Glo­ria — liderul clasamentului campionatului județean și di­vizionara C — Știința Petro­șani. Partida se dispută pe tere­nul din Lunca Bîrzavei, la ora 13,30. ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI In orașele și satele județu­lui nostru — asemenea­ celor din întreaga țară — în fieca­re an se încheie mii de căsă­torii. In mod normal, ele se încheie pentru a dăinui, pen­tru a crea acel cadru firesc de creștere și educare a co­piilor, menit să contribuie la satisfacerea nevoilor de via­ță a membrilor familiei, la stimularea eforturilor lor creatoare, la transformarea în chip socialist a profilului moral al cetățenilor. Dar­ viața de familie nu e întotdeauna, de-a lungul ani­lor, o nesfîrșită „lună de mie­re“. De bună seamă, mai sînt de înfruntat­­ și greutăți, se mai ivesc și neînțelegeri, dar cine a pornit la drum împreu­nă în viață, cu toată seriozi­tatea, învinge orice piedică. Cine nu... Acela va abando­na destul de ușor. De regulă abandonează cei slabi, cei ca­re nu­ știu să lupte pentru a­­devărata fericire. Despre unele asemenea ca­zuri ne-am propus să vorbim în rîndurile de față. E UN FEL DE INIMA DE MAMA POARTA IN PIEPTUL EI 7 Aici, la marginea orașului Ca­ransebeș, în imediata veci­nătate a Sebeșului, vîntul su­flă dinspre munte mai în rafale reci, prevestind tare, a­­propierea iernii. Strada, care de fapt are un singur rînd de case, poartă numele pîrîu­­lui. Ne oprim în dreptul casei cu nr. 16. O casă nouă, mare, ridicată de soții Dumbravă.. A fost o vreme cînd de din­colo de zidurile ei răzbeau voia bună, veselia, rîsul cris­talin al celor trei copii : Li­­viu (11 ani), Petru (8 ani) și Ion-Sorin (5 ani). De vreo cinci luni însă, de pe timpul cînd Maria Dumbravă (în virstă de 30 de ani, de loc din Reșița) și-a abandonat so­țiî (salariat la întreprinderea d­e construcții metalice din lo­calitate) și copiii, o sumbră tăcere s-a așternut aici. Și aceasta pentru că o ma­mă și-a încălcat grosolan în­datoririle față de familie, fa­ță de soț și de copii. Vecinii și cunoscuții famili­ei Dumbravă — între care, Călina Nițu, Nasta Dobre, Emilia Stan și E. Anghel — re­latează că această „pasăre“ călătoare (căci altfel nu-i pu­tem spune) și-a mai luat și altă dată zborul din „cuibul“ familiei. Acum însă ... Copiii îi stau prin vecini, cu­ timp tatăl lor se află la serviciu. Adică, femeile din vecini să fie mame mai bune decît a­­devărata mamă ? In cazul de față se pare că lucrurile cam așa stau. ...Epilog. Pentru că și-a a­­bandonat copiii, pentru că s-a sustras, cu bună știință, de la îndatoririle față de fa­milie, M.D. a fost condamna­tă la 1 an închisoare. Hotă­­rîrea, din fericire, nu este încă definitivă. Mai este timp pentru ca să intervină împăcarea între soți. Și, deci, ca pedeapsa aplicată să nu mai fie executată. Totul, sau aproape totul depinde de vi­novată." Va dovedi oare, cel puțin acum, în cel de-al 12-lea ceas, că în pieptul ei ba­te totuși o inimă de mamă ? CONSTANTIN GALESCU (Continuare la pag. a 2-a) Căsnicia nu-i doar o nesfîrșită „lună de miere“

Next