Flamura, noiembrie 1973 (Anul 20, nr. 2787-2812)
1973-11-08 / nr. 2793
TV» • ••••• * « •,»• • ••••• • » • «ill TT PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, (UNIȚI-VAS ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN . > n.i > «jj. ■ 'm I Ajxi-u JUJ ANUL XXV, NR. 2793 JOI, 8 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI CALITATEA PRODUCȚIEI LA I.C.M. BOCȘA De la discuții între speciaiști, la dezbateri ample cu întregul colectiv Inginerul Dimitrie Galu, directorul întreprinderii de construcții metalice din Bocșa și Nicolae Tănase, secretarul comitetului de partid, ascultau cu interes relatarea noastră privind scopul vizitei. Din privirea lor înțelegem că problema îl preocupa de mai înainte, iar întrebarea pusă permitea acum o sintetizare a propriilor idei, a semnelor de întrebare pe care și le pusese fiecare. — Și noi ne-am întrebat de ce primim abia acum reclamații privind funcționarea unor instalații de ridicat, din moment ce le fabricăm de ani de zile, spuse ing. Galu, vădit preocupat să găsească răspunsurile cele mai adecvate. S-ar putea să fie și o vină a noastră că n-am ținut, seama de progresele în domeniul respectiv, că n-am urmărit noile condiții de exploatare. Cert este însă faptul că va trebui să reverificăm atent, împreună cu proiectantul și unitățile colaboratoare, produs cu produs. Discuțiile avute și în alte unități ne întregesc convingerea că azi se ridică tot mai persistent necesitatea urmăririi modului de funcționare a utilajelor. Se mai poate ridica întrebarea : cărui organ să-i revină această atribuție, deși unele experiențe, chiar locale, arată că primul interesat de viabilitatea produselor este producătorul. — Va trebui să studiem și noi măsura luată de I.C.M.R. de forma o grupă de viabilitate — a concuse tovarășul Tănase. Dacă beneficiarii au schimbat modul de exploatare trebuie să acționăm și noi, perfecționînd instalația. Reclamațiile primite în ultimul timp de colectivul bocșean, deși nu toate vizau aspecte esențiale, au determinat conducerea tehnică să analizeze cu exigență întreaga activitate, perfecționarea fabricației făcînd obiectul unei dezbateri în comitetul oamenilor muncii. De ce totuși într-o unitate ca I.C.M. Bocșa vorbim și azi de calitate, de produse cu suduri neîngrijite ? întrebarea nu a surprins pe cei doi interlocutori. Aș putea spune că într-un fel aveau pregătit Reținem trei aspecte răspunsul, care pot constitui problematica unei viitoare dezbateri pentru toate colectivele din secții. 0 întreprinderea din Bocșa cunoaște un proces de creștere calitativă , an de an sunt asimilate instalații de ridicat, diferite construcții metalice, produse de un înalt nivel tehnic. Deci, execuția impune găsirea și aplicarea unor tehnologii mai complexe, intre care sudura ocupă locul central. Or, tocmai In ceea ce privește promovarea modalităților noi de sudură, colectivul se izbește de cele mai mari greutăți. • A doua mare problemă rămîne pregătirea profesională a cadrelor: întreprinderea are o bogată tradiție, un nucleu de muncitori și maiștri cu o îndelungată experiență. Dar, in ultimii ani, prin dezvoltarea unității, prin transferarea unora din cei mai pricepuți meseriași la alte unități noi, cum este cazul I.C.M. din Caransebeș, Bocșa a rămas cu un potențial uman mai scăzut. Afirmația conține desigur o anumită relativitate, pentru că dacă facem comparație între numărul muncitorilor calificați total, observăm o creștere a proșiientajului. Dar, așa cum se spunea, în anumite cazuri, experiența îndelungată asigură un plus de reușită, mai ales in complexul proces de asimilare a unor unicate. • In al treilea rind, o producție de calitate impune și o înaltă conștiință cetățenească, un puternic sentiment de responsabilitate profesională După cum se spuneau interlocutorii citați începutul acestor rînduri, calitatea este o noțiune mult prea complexă pentru a fi soluționată numai cu un mănunchi de oameni. Ansamblul nu mai poate fi rezumat doar la discuții intre proiectant și tehnolog. Acțiunea pentru calitate trebuie să cuprindă întregul colectiv. Aceasta presupune ca măsurile luate să fie cunoscute de fiecare muncitor, participarea la prevenirea unor defecțiuni pe parcursul în EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 3-a) URGENTE PE OGOARE • Accelerarea transportului porumbului in băiete de recepție • lecctuarea arăturilor pentru insaminturile de primăvară Timpul înaintat impune lucrătorilor de pe ogoarele județului să întreprindă acțiuni hotărîte, menite să ducă la recuperarea restanțelor. Principalele probleme care trebuie rezolvate în această perioadă privesc accelerarea transportului porumbului în bazele de recepție și efectuarea ogoarelor pentru însămînțările din primăvară. Dacă porumbul a fost cules aproape în întregime de pe suprafețele planificate, în schimb, unitățile agricole întîrzie încă predarea lui în bazele de recepție și achitarea obligațiilor la fondul de stat. In acest sens, trebuie să amintim că serioase rămîneri în urmă se înregistrează la cooperativele agricole de producție din Vermeș, Bozovici, Ciclova Română, comuna Constantin Macoviște, Daicoviciu, Docin, Valeapai, Ticvaniu Mic și Naidăș, care au livrat la fondul de stat cantități infime sau chiar deloc. Or, aici s-au scurs multe zile de cînd s-a încheiat recoltatul porumbului și întîrzierile privind transportul acestuia în bazele de recepție ne determină să afirmăm că se datoresc unei slabe preocupări a conducerilor de unități, unor neglijențe în rezolvarea operativă a acestei probleme. De aceea, este necesar ca în toate aceste cazuri să se ia măsuri hotărîte pentru remedierea deficiențelor și accelerarea acestei lucrări importante. Conform datelor existente la Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare și apelor Caraș-Severin, pînă în prezent, ogoarele pentru însămînțările din primăvară au fost efectuate pe 68 la sută din suprafața planificată, cifră care depășește media de 60 la sută înregistrată pe țară în sectorul cooperativelor agricole de producție. Cu toate acestea, nu ne putem declara mulțumiți de felul în care se desfășoară arăturile în unele unități agricole din județ. Astfel, la C.A.P. Greonu mai sunt de arat încă 450 ha, iar cooperatorii din Ticvaniu Mare nu au realizat pînă în prezent decît 50 ha (!!). In același timp, unitățile agricole cooperatiste din Valeapai, Duleu și Berliște mai au și ele, de efectuat ogoare pe cite 200 ha fiecare. Analizînd situația realizării arăturilor consiliile intercooperatiste pe se constată serioase întîrzieri în zonele Oravița, Grădinari și Bocșa, unde mai sunt de efectuat în ordine 1 500, 1 400 și 1 000 ha de ogoare. Intr-un stadiu avansat se află aceste lucrări în zona Consiliului intercooperatist Caransebeș, unde mai sínt de arat doar 130 ha, în zonele Moldova Nouă, Brebu și Zăgujeni în care mai trebuie arate cite 200 și respectiv 400 ha. . Făcînd bilanțul activității desfășurate în ultimele zile pe ogoarele județului se constată că în multe unități agricole s-au obținut rezultate bune. Astfel, cooperativele agricole de producție din Vărădia, Cîrnecea, Dalboșeț, Șopotu Vechi, Lacu și Ramna, au Caransebeș, transportul porumbului încheiat in baze, onorîndu-și la obligațiile la fondul de termen stat. In același timp, unitățile agricole cooperatiste din Vărădia, Japa, Giurgiova, re, Maciova, Măureni, Pește- Valeadeni, Belobreșca au realizat în întregime suprafețele de ogoare planificate." Iată, deci, că acolo unde se muncește cu simț de răspundere, unde activitatea este bine organizată și rezultatele sunt pe măsura așteptărilor. Sperăm, că aceste exemple sînt convingătoare și că ele vor fi urmate și de celelalte unități agricole, care vor lua toate măsurile pentru recuperarea în timp util a întîrzierilor. I » • * I • • I * I It « « I • I • I 4 • • • • •••••■•• • •••••••••■••a• • •••••••■••■ [UNK]i • ■••••••aaaaaa ■ ••••••••■ [UNK]•• •• , • ■■•••••«aaaaaa ■ ••••••••••aaa • •••■■■■■•••a« • • •. • ■•■•••••• • ••■•••••••••aa <■••■•« a • ■ • • a a ai • ••••• a • ••••• I • • • • I IN PAGINA: a IV-e CADRAM INTERNATIONAL — Dezbaterile de la Națiunile Unite — în legătură cu situata din Orientul Apropiat — Festivitățile de la Moscova prilejuite de aniversarea Marelui Octombrie — A luat sfîrșit reuniunea Consiliului ministerial al C.F.E. — Faptul divers pe glob UN AUTENTIC ACT DE EDUCAȚIE SOCIALISTĂ Manifestare spirituală de prestigiu, cu o vastă și complexă paletă de acțiuni științifice și artistice, ediția a IlI-a a „Zilelor culturii la Reșița“ se înscrie în climatul de efervescență educativă generat de programul ideologic adoptat de Plenara din 3—5 noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R. Tematica generoasătatea genurilor implicate varieîn program, sfera de largă cuprindere a publicului și îndeosebi prestigiul și valoarea, recunoscute pe plan internațional, ale colectivelor artistice, ale oamenilor de știință și cultură, ale creatorilor din domeniul literaturii, teatrului, muzicii și artelor plastice conferă o ținută superioară ediției actuale. Imagine revelatoare a dezvoltării multidirecționale preocupărilor științifice novtoare ale colectivelor de ingineri și tehnicieni din cele două mari uzine reșițene, dar și unor specialiști de pestigiu din centrele universitare București, Cluj și Timișoara — sesiunea de comunicări (cu secțiunile metalurgie și construcții de mașini), avînd pe agendă peste 50 de teme — deschide seria activităților de certă finalitate, în procesul de continuă perfecționare profesională sunt integrate și simpozionul cu caracter științific și metodologic „Școala fără ziduri“, sesiunea de comunicări științifice pe teme medicale, precum și sesiunea pe teme de limbă și literatură română a Prof. EUGEN SOMEȘAN președinte al Comitetului pentru cultură și educație socialistă al județului Caraș-Severin Filialei din Reșița a Societății de științe filologice. Publicului meloman din Reșița i se oferă posibilitatea de a audia concertul prezentat de corul cameral — do ••eputație mondială, — „Madrigal“ condus de artistul emerit, Marin Constantin, evenimentul slujind în cel mai înalt grad ideea promovării muzicii, educației estetice a maselor. Un alt element inedit, în contextul manifestărilor artistice prilejuite de „Zilele culturii la Reșița“, îl constituie expoziția de pictură, grafică și sculptură realizată cu concursul artiștilor plastici bucureșteni, care, în vara acestui an, au participat la tabăra de creație din Reșița. Acest lucru înseamnă materializarea unei idei născute cu prilejul primei ediții a „Zilelor culturii la Reșița“, demonstrîndu-se cu prisosință că Cetatea de foc este o inepuizabilă sursă de inspirație și pentru artiștii plastici. Pictorii și graficienii reșițeni își vor deschide Salonul de toamnă — 1973 în sala de expoziții a Muzeului județean de istorie, înfățișînd publicului lucrări noi. Literaturii și teatrului — alte două importante componente ale vieții spirituale reșițene — le sînt destinate manifestări de extremă importanță. Cele două ample dezbateri în jurul mesei rotunde „Misiunea socială a teatrului“ cu participarea unor critici de teatru, profesori de la Institutul de artă teatrală și cinematografică din București și a colectivului artistic al Teatrului de stat din Reșița și „Mediul muncitoresc în latura și arta actuală“, litecu participarea unor scriitori din București, Cluj și Timișoara și a cenaclurilor din Reșița Bocșa, vor aborda cu exigenșiță creația actuală în vederea sporirii contribuției ei la dezvoltarea conștiinței socialiste. Spectacole cu „Casa care a fugit prin piesele ușă“ (Continuare in pag. a 3-a) -v v v K- La Ciclova Română au început lucrările de amenajare unui lac de acumulare care va a asigura, anul viitor, irigarea a circa 85 ha de legume. Foto : A. SANDULESCU »* » » • Va invităm la o discuție despre ambalaje, spații comerciale și unele nereguli • Cartea și cititorul Programul TV pentru săptămîna viitoare Sport (IN PAGINA A 3-A) (IN PAGINA A 2-A) A AZI, IN CADRUL „ZILELOR CULTURII LA REȘIȚA“ CASA DE CULTURA A SINDICATELOR. Sala de spectacole, ora 9,30 : Festivitatea de deschidere a „Zilelor culturii“ , ora 11,00 : Sesiunea de comunicări tehnico-științifice, organizată de Combinatul siderurgic și întreprinderea constructoare de mașini. Sala de conferințe, ora 16.00 : Lucrările Secțiunii metalurgie. Sala 77, ora 16,00: zile Secțiunii construcții Lucrăde mașini. Sala de expoziții, ora 18,00 : Vernisajul artiștilor plastici din expoziției rești. Sala de spectacole, Bucura 19,30 : Spectacol cu piesa „Vikingii“ de Petru Vintilă, în interpretarea colectivului Teatrului de stat din Reșița. NOI SĂLI DE CLASA LA OBREJA Tovarășul vicepreședintele Petru Opreanu, comitetului executiv al Consiliului popular comunal din Obreja, ne informează că în localitate au demarat — la începutul acestei săptămîni — lucrările de construire a unui nou de grădiniță, cu 4 săli. local La etajul clădirii se vor construi, de asemenea, 4 săli pentru clasele 1—4 ale școlii generale de aici. Noul local va fi construit în cea mai mare parte prin contribuția în bani și în muncă a cetățenilor, care au fost prezenți în număr mare și la primele lucrări de săpături pentru fundație. Printre primii care au muncit pe acest șantier s-au numărat Magdalena Iliei, Ion Metea și Florica Groza. ACTIVITĂȚI INSTRUCTIVE PENTRU UCENICI In timpul lor liber, după orele de pregătire teoretică sau de instruire practică, elevii grupului școlar al Combinatului siderurgic din Reșița au posibilitatea să participe la o serie de activități educative și distractive, pe care le oferă formațiile artistice înjghebate aici. Astfel, numeroși ucenici fac parte din formațiile muzicale ale școlii (fanfară, orchestră de muzică populară și ușoară) și participă la repetițiile formației corale (alcătuită din 120 de membri), de dansuri populare, ale brigăzii artistice de agitație, la cercul dramatic sau la cel literar etc. Animatorii acestor activități sînt instructorii Gheorghe Bulgovici, Dietter Pilier, profesoarele Minodora Truțan și Ana Croitoru. In curînd, artiștii amatori din rîndurile ucenicilor vor prezenta și primele spectacole publice. IN SPRIJINUL GOSPODINELOR DIN CARANSEBEȘ Rețeaua comercială din orașul Caransebeș se dezvoltă și se diversifică în permanență. Recent, de pildă, unităților existente în localitate li s-au adăugat un magazin de desfacere a produselor alimentare industrializate a preparatelor și semipreparatelor culinare de tip „Gospodina“, care vin în sprijinul femeilor salariate sau casnice. Acestea speră să găsească aici, în permanență, o gamă diversă din produsele de care au nevoie. AZI, IN „CUPA ROMÂNIEI“ LA FOTBAL Pînă la intrarea în competiție a echipelor de prima divizie, Federația română de fotbal a programat, ziua de 8 noiembrie, o pentru nouă etapă în actuala ediție a „Cupei României“. Deci, amatorii de fotbal din Reșița au prilejul să vizioneze, astăzi, un meci în cadrul acestei competiții, între Gloria — liderul clasamentului campionatului județean și divizionara C — Știința Petroșani. Partida se dispută pe terenul din Lunca Bîrzavei, la ora 13,30. ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI In orașele și satele județului nostru — asemenea celor din întreaga țară — în fiecare an se încheie mii de căsătorii. In mod normal, ele se încheie pentru a dăinui, pentru a crea acel cadru firesc de creștere și educare a copiilor, menit să contribuie la satisfacerea nevoilor de viață a membrilor familiei, la stimularea eforturilor lor creatoare, la transformarea în chip socialist a profilului moral al cetățenilor. Dar viața de familie nu e întotdeauna, de-a lungul anilor, o nesfîrșită „lună de miere“. De bună seamă, mai sînt de înfruntat și greutăți, se mai ivesc și neînțelegeri, dar cine a pornit la drum împreună în viață, cu toată seriozitatea, învinge orice piedică. Cine nu... Acela va abandona destul de ușor. De regulă abandonează cei slabi, cei care nu știu să lupte pentru adevărata fericire. Despre unele asemenea cazuri ne-am propus să vorbim în rîndurile de față. E UN FEL DE INIMA DE MAMA POARTA IN PIEPTUL EI 7 Aici, la marginea orașului Caransebeș, în imediata vecinătate a Sebeșului, vîntul suflă dinspre munte mai în rafale reci, prevestind tare, apropierea iernii. Strada, care de fapt are un singur rînd de case, poartă numele pîrîului. Ne oprim în dreptul casei cu nr. 16. O casă nouă, mare, ridicată de soții Dumbravă.. A fost o vreme cînd de dincolo de zidurile ei răzbeau voia bună, veselia, rîsul cristalin al celor trei copii : Liviu (11 ani), Petru (8 ani) și Ion-Sorin (5 ani). De vreo cinci luni însă, de pe timpul cînd Maria Dumbravă (în virstă de 30 de ani, de loc din Reșița) și-a abandonat soțiî (salariat la întreprinderea de construcții metalice din localitate) și copiii, o sumbră tăcere s-a așternut aici. Și aceasta pentru că o mamă și-a încălcat grosolan îndatoririle față de familie, față de soț și de copii. Vecinii și cunoscuții familiei Dumbravă — între care, Călina Nițu, Nasta Dobre, Emilia Stan și E. Anghel — relatează că această „pasăre“ călătoare (căci altfel nu-i putem spune) și-a mai luat și altă dată zborul din „cuibul“ familiei. Acum însă ... Copiii îi stau prin vecini, cu timp tatăl lor se află la serviciu. Adică, femeile din vecini să fie mame mai bune decît adevărata mamă ? In cazul de față se pare că lucrurile cam așa stau. ...Epilog. Pentru că și-a abandonat copiii, pentru că s-a sustras, cu bună știință, de la îndatoririle față de familie, M.D. a fost condamnată la 1 an închisoare. Hotărîrea, din fericire, nu este încă definitivă. Mai este timp pentru ca să intervină împăcarea între soți. Și, deci, ca pedeapsa aplicată să nu mai fie executată. Totul, sau aproape totul depinde de vinovată." Va dovedi oare, cel puțin acum, în cel de-al 12-lea ceas, că în pieptul ei bate totuși o inimă de mamă ? CONSTANTIN GALESCU (Continuare la pag. a 2-a) Căsnicia nu-i doar o nesfîrșită „lună de miere“