Flamura, februarie 1974 (Anul 26, nr. 2864-2887)
1974-02-01 / nr. 2864
^^^^^^^*vTvT\vvvTvTvTv\vT\vvvTv?'TT*TvvT%vv*v«'V »*«*»« 1 • • • # •••••■>■•••••••••••• • * t • •>*#« * • ‘ *■■»*»«•«»»***• PROLETARI DN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI, NR. 2864 VINERI, 1 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI, 30 BANI în anul XX a[ Eliberării patriei, a[ celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. SUCCESE REMARCABILE în marea întrecere socialistă 1200 TONE LAMINATE PESTE PLAN In cinstea celor două mari evenimente istorice din acest an — a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și cel de al XI-lea Congres al partidului —, colectivul de laminatori de la Combinatul siderurgic Reșița s-a angajat să depășească planul anual, la producția fizică, cu 4 la sută; în acest scop, colectivul de muncă de la linia reversibilă se străduiește să valorifice cât mai eficient potențialul productiv, îndeosebi să folosească întreaga capacitate de producție a agregatelor — condiție primordială pentru creșterea producției de laminate. Ca urmare, in strînsă colaborare cu cei de la sectorul cuptoare a dinei și cu cei de la ajustajul mare, laminatorii au înregistrat primul succes din acest an — planul de producție pe prima lună a fost realizat la data de 30 ianuarie — dînd peste prevederi mai bine de 1 200 tone de laminate. Se evidențiază, în mod deosebit, manevranții de la mesele deplasabile, de la presă, cit și echipele de la ferestrae. (RUSALIN BIROU, corespondent voluntar). La centrul de reparații de la S.M.A. Oravița, activitatea are acum un pronunțat caracter industrial. Pornind de la inițiativa ,în fiecare zi — un tractor reparat“, colectivul de muncă, sub conducerea nemijlocită a maistrului Nicolae Cocor, secretarul organizației de partid, pe atelier, și a inginerului Eugen Ghita, a realizat o serie de dispozitive menite să ușureze munca, să permită organizarea reparațiilor în flux continuu și posturi fixe, precum și recondiționarea unor piese. Ca urmare a introducerii în producție a acestor dispozitive, a organizării corespunzătoare a procesului de reparații și, mai ales, a conștiinciozității unor lucrători ca Jiva Simanovici, Ion Brediceanu, Nae Vîlcu și ceilalți, s-a reușit ca, în fiecare zi, din atelier să iasă un tractor gata reparat; astfel, a fost redusă durata de reparații de la 3 zile, care erau necesare mai înainte, la una singură. Totodată, prin recondiționarea unui mare număr de repere, prețul de cost al reparațiilor a fost mult redus, ceea ce permite o sporire substanțială a eficienței centrului de reparații.ION BEJENARU, corespondent voluntar). IN FIECARE ZI, UN TRACTOR REPARAT AVANS SUBSTANȚIAL După ce au fost cunoscute cifrele de plan pentru luna ianuarie 1974, colectivul portului dunărean Moldova Veche a început o susținută întrecere, întîmpinînd cele două importante evenimente din acest an — a 30-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al Xl-lea al partidului — cu frumoase realizări în muncă. Astfel, macaragiii Gheorghe Mîțoî și Gheorghe Minea, autostivuitorii Dușan Ștefanovici și Teodor Achimovici și-au dat tot interesul ca utilajele să funcționeze continuu, iar docherii Mladen Sava, Voislav Stancovici, Nicolae Paulovici și alții au participat cu forțe sporite la îndeplinirea sarcinilor ce le-au revenit. Toate acestea au făcut ca planul stabilit pentru prima lună a anului să fie realizat încă la data de 15 ianuarie a.c. Avansul înregistrat constituie încă o dovadă că angajamentele pe care și le-au luat harnicii muncitori din portul Moldova Veche vor fi nu numai îndeplinite, dar și depășite! (DUȘAN IOVANOVICI, din subredacția noastră voluntară din Moldova Nouă). I.C.M. Reșița. — Sub supravegherea atentă a șefului de echipă Mihai Rătoria de oțel, se toarnă butucul roții pentru locomotiva Diesel electrică. Sedenac, de la tur- azi Sentimentul responsabilității Trăim, astăzi într-o societate în care sentimentul responsabilității sociale s-a transformat dintr-un principiu abstract intr-o realitate dinamică. Zi de zi, complexe mijloace de informare, presa, radioul, televiziunea ne pun în contact, direct — micșorind distanțele, apropiind oamenii — cu viața tumultuoasă din uzine, de pe ogoare, șantiere, din laboratoare și instituții de învățământ, cu fapte și întimplări ce definesc personalitatea omului zilelor noastre angajat cu toate forțele in vasta operă de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Datorită transformărilor petrecute in anii socialismului in viața materială și spirituală a societății, s-au produs mutații structurale substanțiale in profilul, în conștiința omului contemporan. Responsabilitățile sociale sunt acum responsabilitățile fiecărui cetățean conștient că muncind pentru societate muncește pentru el, că opărind cu fermitate morala noastră socialistă, militind pentru promovarea în toate sectoarele de activitate a principiilor eticii și echității socialiste, a dreptății și adevărului, se apără pe sine și, în același timp, colectivitatea din care face parte j organic. Și totuși, unii își duc viața în discordanță cu normele de conviețuire socială, cu principiile eticii și echității socialiste. Tributari ai unei concepții meschine, aceștia rămân neintegrați in colectivitate, privesc viața, și-o trăiesc ca viscul pe copaci, ori căpușele ascunse in blana caldă a oiigazdă. Mai devreme ori mai tîrziu, ajung în fața legii. Ne este dat — in calitate de reporteri — să asistăm deseori la dezbaterile din sălile judecătoriilor. Pe fețe citești atunci sentimentul rușinii, al umilinței, al regretului. Toate acestea lasă speranța că după ispășirea pedepsei, ei se vor reîntoarce printre oameni ca... oameni, după învățămintele unei lecții amare. Pe alții însă, pe cei înrăiți, ii vom intîlni din nou printre „clienții“ justiției. Și față ele aceștia riposta legii este (și trebuie să fie) aspră. Căci ceea ce nu se face ori nu se respectă de voie, trebuie făcut și respectat de nevoie. Iată de ce sentimentul responsabilității sociale trebuie cultivat cu grijă, prin toate mijloacele, pe toate planurile, urmărindu-se latura sa practică : formarea unor înalte trăsături morale specifice omului zilelor noastre și, în același timp, preîntîmpinarea din fașă a acțiunilor dăunătoare, potrivnice intereselor celor mulți. CONSTANTIN CALESCU ultima oră pe glob Secretarul de stat american, Henry Kissinger, a confirmat, joi, într-o întîlnire cu ziariștii că președintele Richard Nixon a primit asigurări din partea unor conducători arabi că problema ridicării embargoului impus de aceste țări exporturilor de petrol către Statele Unite va fi curînd luată în discuție. Kissinger a apreciat că această chestiune va constitui principalul subiect al Conferinței țărilor arabe producătoare de petrol, ce urmează să se deschidă, la 12 februarie, la Tripoli, într-o expunere ținută la Graz, ministrul afacerilor externe el Austriei, Rudolf Kirchschlaeger, a subliniat că securitatea și independența țării constituie țeluri primordiale ale politicii externe austriece. în faza destinderii, a spus el, un stat neutru poate avea un rol important numai dacă face propuneri constructive și este un partener sincer pentru toate părțile. Austria, a apreciat ministrul de externe, ar putea să acționeze în direcția promovării relațiilor est-vest, în orice caz, a subliniat Kirchschlaeger, în prezent nici o țară nu se poate izola. IN PAGINA A IV-A : ȘTIRI, REPORTAJE, COMENTARII DIN ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA CABINET „FLAMURA“ PENTRU ȘTIINȚE SOCIALE — SPORIREA EFICIENȚEI — obiectiv central al activității economice — Din experiența unui propagandist — BULETIN METODIC mm PERFORFERME La intrarea în centrala Tarnița, la numai cîțiva pași, se afla, încă în ziua primei rotiri a turbinei, o „Gazetă de perete a organizației U.T.C. Baraj“. Nu m-ar fi frapat prezența ei acolo, dacă nu mă gîndeam că organizația respectivă nu mai există, uni constructori fiind plecați tinede acum pe alte șantiere. Există în schimb Barajul însuși, ca o mărturie durabilă și elegantă. Așa și reșițenii șantierelor. Pleacă mai departe, lăsînd în urmă ceea ce alți reșițeni au proiectat, alți reșițeni au construit cu migală. Ei reprezintă proiectanții și structurii, oamenii cu care conau lucrat și cu care comunică, prin ansamble și subansamble, ca printr-un telefon fără fir. „Să scrieți lucruri frumoase despre ei“ spunea Petru IdVtsen, șeful șantierului montaj. Și vorbit scurt, punctat numai, așa a cum fac mai ales oamenii de acțiune, despre colaborare, despre urgențe și „emoțiile lor care sînt și ale noastre". Iar cînd spunea ei, adică reșițenii, înțelegea atît furnizorii constructori și proiectanți, cit și pe cei cîțiva cu care au împărțit dificultățile montajului. De la Corneliu Ciutarciuc, șeful lotului Tarnița, am reținut mai ales ideea de furnizor complet. Reșița n-a trimis pe Someș numai turbina de tip Francis de 24 MW, ci și primul regulator de turație fabricat la noi, și stavile pentru descărcătorul patru de semifund, și vanele-fluture și... Am mai reținut că, da, „se poate numi performanță tehnică“. Să scrii lucruri frumoase despre cei care reprezintă pe șantiere gustul performanței tehnice... Să observi, ceea ce nu e deloc 1 v»00 țarii greu,, că pe un om cu părul alb toți îl cunosc și mulți îl caută pentru a-i cere o opinie, o soluție. Inginerul Ciutarciuc îl ia de după umeri, îi spune nea Andrei. Se cunosc din 1967, de pe un alt șantier. De doisprezece ani, de la Roznov II pe Valea Bistriței, maistrul Andrei Krucso își petrece concediul la Reșița, în rest, șantierele. Acolo unde turbinele construite la I.C.M.R., pentru a se închega piesă cu piesă, au nevoie de prezența lui. „De ce să nu mă consider reșițean ? Uzina noastră știe să facă lucruri mari, numai că se împiedică uneori la cele mărunte“. După 27 de ani la secția mecanică grea, nea Andrei a luat drumul șantierelor. Pe atunci nu avea parul alb. La Tar- NICOLAE SIRBU. (Continuare in pag. a 7-a) la temeliile Prima manifestare cultural-educativă de amploare în acest an aniversar „ CÂRTII UI SATE“ între manifestările cultural-educative de masă, devenite tradiționale, se numără și „Luna cărții la sate“, aflată la cea de-a XIV-a ediție, înscrisă sub semnul marilor evenimente ale acestui an — a XXX-a aniversare a Eliberării României de sub jugul fascist și cel de al XI-lea Congres al P.C.R. —, actuala ediție coincide și cu un alt jubileu deosebit de semnificativ: împlinirea unui sfert de veac de la istorica Hotărîre a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. Obiectivele mari ale acestei ample manifestări spirituale organizate în județul nostru sînt: răspîndirea masivă în rîndul cititorilor de la sate a cărții socialpolitice, agrozootehnice, de literatură beletristică, intensificarea legăturilor dintre cititori, pe de o parte, scriitori și edituri, pe de altă parte, cunoașterea opțiunilor tematice ale publicului cititor sătesc, antrenarea intelectualilor de la sate la pregătirea și desfășurarea acțiunilor de popularizare și răspîndire a cărții. Manifestările ce vor fi organizate sunt grupate tematic în funcție de specificul sarcinilor politico-ideologice din acest an : „în cinstea celei de-a 30-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist" (1—7 februarie); „25 de ani de agricultură socialistă“ (8—14 februarie) , „Tineretul român — factor activ în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră“ (15—21 februarie) și „Beletristica română contemporană, oglindă a cuceririlor revoluționare ale poporului nostru" (22—28 februarie). Planul de măsuri privind organizarea și desfășurarea „Lunii cărții la sate“ în județul Caraș- Severin — emanație comună a Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a Comitetului județean al U.T.C. și IJECOOP — prevede o sumă de a acțiuni de masă cu cartea (șezători literare, întîlniri cu membri ai Asociației scriitorilor din Timișoara, dezbateri pe marginea unor cărți de știință agricolă, simpozioane, medalioane, expoziții și rafturi tematice, seri literare, procese literare etc.) menite să sporească interesul sătenilor pentru carte. Prilej de răspîndire a cuvîntului partidului, a științei și culturii cu ajutorul cărții, „Luna cărții la sate“ se va deschide festiv, dar importante și substanțiale sînt acțiunile ce urmează momentului inaugural. Expoziții de carte cu tema „Cartea socialpolitică în sprijinul bunului proprietar, gospodar și producător socialist" vor fi deschise la bibliotecile comunale din Bozovici, Pojejena, Răcășdia, Sacu, Vermeș. Diversificarea formelor de legătură a creatorilor literari cu publicul, în acest an, este exprimată și de programarea unor întîlniri între scriitorii țărani Ion Frumosu și Petru Petrica cu publicul din localități de pe Valea Carașului, întîlnirile cenaclurilor „Semenicul“ din Reșița, a celor din Caransebeș și Moldova Nouă cu publicul din Văliug, Dodin și Pojejena, precum și corelarea unor expuneri politicoideologice cu popularizarea cărții social-politice, ce dau consistență educativă sporită „Lunii cărții la sate“. Dezbaterile prilejuite de întîlnirea publicului cu reprezentanți ai editurilor „Albatros" — la Berzovia, „Stadion“ — la Buchin și Obreja și Editura Militară în comunele „Constantin Daicoviciu“ și Sacu, completează imaginea de ansamblu a manifestărilor din cadrul „Lunii cărții la sate". Și, ca un fapt inedit, la Gîrliște se va organiza o expoziție cu cărțile editate pe plan județean, bilanț și prilej de discuție creatoare pe marginea activității editoriale locale. Sărbătoarea cărții pentru sate, luna destinată răspîndirii mai largi a cuvîntului scris reprezintă un autentic moment de cultură, înscris în șirul manifestărilor anului 1974. TITUS CRIȘCIU instructor al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI Intr-una din zilele lui ianuarie 1974, cetățeanul Petru Satchici, din Lupac, se prezintă la policlinica din Reșița, la camera numărul 60, unde se află cabinetul de medicina muncii. Omul venise aici pentru completarea fișei de angajare cu vizele medicale necesare. Cu alte cuvinte, era vorba de o problemă obișnuită în astfel de situații, care nu presupunea cine știe ce complicații pentru rezolvare. In cabinet însă lucrurile au luat o altă întorsătură. Asistentul medical Ioan Rogobete a apreciat că Petru Satchici nu îndeplinește condițiile necesare pentru a se angaja. Totuși, îi spune să vină mai tîrziu, mai precis a doua zi, dar în așa fel încît să fie mulțumit și unul și celălalt. Adică „să vii de acasă“, că pe urmă "vom vedea noi! Petru Latchici n-a înțeles imediat despre ce este vorba, dar sfătuindu-se a doua zi cu fratele său Nicolae, acesta l-a lămurit ce trebuie să facă. De altfel, Nicolae i-a împrumutat și o bancnotă pe care Petru Satchici urma s-o dea asistentului medical. La toată discuția a asistat și consăteanul lor Gheorghe Muselin, care și-a notat seria și numărul bancnotelor. Pregătit acum, Petru Satchici s-a prezentat din nou la cabinetul de medicina muncii, unde l-a întîlnit pe același asistent Ioan Rogobete, căruia i-a înmînat hîrtia „foșnitoare“. De data aceasta, asistentul medical l-a consultat, găsindu-l apt pentru muncă. Pasă-mi-te, Petru Satchici, bolnav și necorespunzător cu o zi în urmă, se înzdrăvenise peste noapte! Organele de miliție — sesizate imediat asupra acestui procedeu necinstit al asistentului medical Ioan Rogobete — au intervenit, găsind asupra lui bancnota respectivă cu seria și numărul corespunzător celor notate de Gheorghe Muselin. Acestea au fost faptele. Dincolo de ele rămîne gestul „Si VII QE-ACALI!“ adică „dă-mi, și te-am făcut om!“ lui loan Rogobete care, încâlcind normele de etică socialistă, și-a permis să transforme atribuțiunile profesionale în sursă de cîștigare a unor venituri ilicite. Gestul său se cheamă luare de mită și constituie o abatere gravă de la legile țării. Asistentul Ioan Rogobete s-a blamat singur în fața colectivului din care face parte, iar pentru fapta sa va da acum socoteală în fața justiției. Considerăm însă necesar ca și cadrele medicale ale policlinicii din Reșița să dezbată în plen acest caz pentru a preveni asemenea manifestări în viitor. De asemenea, sperăm că Ioan Rogobete va medita acum mai mult la gestul său și va înțelege că propria sa conștiință valorează mai mult decât bancnota pe care a încercat să și-o însușească și pentru care a abdicat de la normele eticii și echității socialiste. Căpitan MARIN HODOROG de la Miliția municipiului Reșița ^^§3^0%jr% ■ Jt' __________...... * *| In anul 1973, la C.A.P. „Eftimie Murgu“ s-au prezentat tovarășii Ana Simon (tehnician pentru grădina de legume) și Gheorghe Saizu (inginer pomicol), a căror sosire ne-a bucurat foarte mult. Nădăjduiam cu toții că sfaturile pe care ni le vor da vor contribui la o substanțială îmbunătățire a muncii noastre. Foarte curînd însă am constatat că dînșii nu numai că nu ne ajută, dar ne încurcă toate treburile. Aceasta, deoarece tovarășul inginer Saizu abia dacă lucrează două zile din săptămînă, în restul timpului fiind plecat la Craiova. Motivarea că „este plătit numai pentru cît lucrează“ o considerăm o sfidare la adresa muncii noastre. Tehniciană Ana Simon, ceva mai cu „banii dînsei", are grijulie grijă să-și acopere absențele cu certificate medicale. Nici unul dintre dînșii nu înțelege că întregul colectiv are nevoie de prezența zilnică a specialiștilor, că abaterile pe care le săvîrșesc nu-i privesc doar pe dînșii, ci pe noi toți, întreaga unitate economică. De îi întrebăm, pe această aceea, care , cît mai au de gînd să ne încurce ? VASILE ILIE comuna „Eftimie Murgu“ # N.R. Solicităm comitetului de partid și conducerii C.A.P. din comuna „Eftimie Murgu“ să ne comunice măsurile luate împotriva acestor repetate abateri. Firesc ar fi să primim și răspunsul celor doi salariați. Așteptăm, deci! ■ NOI SPAȚII COMERCIALE. Pentru o mai bună deservire a populației din orașul minierilor de la Dunăre, Moldova Nouă, în acest an vor date în folosință noi spații commerciale. Astfel, pe strada N. Bălcescu se va deschide o unitate profilată pe desfacerea articolelor electrotehnice, precum și o berărie. Pînă la începutul primăverii va fi dat în folosință și magazinul mixt din satul aparținător, Moldovița. Tot în acest an, alte cinci unități din Moldova Nouă vor fi modernizate. ■ CÂRTI PENTRU TOATE PROFESIILE. Fabrica de produse metalochimice din Reșița a întreprinderii județene de Industrie locală este dotată cu o bibliotecă tehnică valoroasă. Aici, lucrătorii fabricii, indiferent de profesii, găsesc cartea tehnică dorită. Raportate la numărul mic al salariaților, cele aproape 1000 de volume privind diferite tehnologii de fabricație, instalații și utilaje folosite în producție, broșurile sau revistele de specialitate sunt îndreptare prețioase în activitatea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor în organizarea și desfășurarea producției și a muncii în fabrică. (C. BRÎNDUȘOIU). ■ ACȚIUNI DE POPULARIZARE A LEGILOR. Cu sprijinul Judecătoriei din Reșița, la secția de exploatare Bocșa a I.J.G.C.L. Caraș-Severin, precum și la alte două unități din localitate — A.F.E.T. și fabrica de mobilă —, la începutul acestei săptămîni au fost prezentate expuneri pe teme juridice : păstrarea avutului obștesc, respectarea regulilor de conviețuire socială, respectarea prevederilor Codului muncii etc. Expunerile au fost urmărite cu viu interes de circa 400 de oameni ai muncii. ■ DEZBATERI FRUCTUOASE. La sfîrșitul săptămînii trecute a avut loc adunarea generală Casei de ajutor a membrilor reciproc a pensionarilor din Caransebeș. S-a scos în evidență, cu acest prilej, că a sporit simțitor numărul membrilor și capitalul, dar nu s-au epuizat toate posibilitățile. Participanții la discuții au cerut colectivului de conducere să-și intensifice eforturile pentru înscrierea de noi membri, să ia măsuri de dotare a Casei de ajutor reciproc cu o bibliotecă și alte posibilități de petrecere a timpului liber în mod Propuneri utile. (LEON plăcut. BO-HATIR).