Flamura, februarie 1974 (Anul 26, nr. 2864-2887)

1974-02-01 / nr. 2864

^^^^^^^*vTvT\vvvTvTvTv\vT\vvvTv?'TT*TvvT%vv*v«'V »*«*»« 1 • • • # •••••■>■•••••••••••• • * t • •>*#« * • ‘ *■■»*»«•«»»***•­ PROLETARI D­­N TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI, NR. 2864 VINERI, 1 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI, 30 BANI în anul XX­­ a[ Eliberării patriei, a[ celui de-a­l XI-lea Congres al P.C.R. SUCCESE REMARCABILE în marea întrecere socialistă 1200 TONE LAMINATE PESTE PLAN In cinstea celor două mari eve­nimente istorice din acest an — a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și cel de al XI-lea Con­gres al partidului —, colectivul de laminatori de la Combinatul siderurgic Reșița s-a angajat să depășească planul anual, la pro­ducția fizică, cu 4 la sută; în a­­cest scop, colectivul de muncă de la linia reversibilă se stră­duiește să valorifice cât mai efi­cient potențialul productiv, în­deosebi să folosească întreaga ca­pacitate de producție a agrega­telor — condiție primordială pentru creșterea producției de laminate. Ca urmare, in strînsă colaborare cu cei de la sectorul cuptoare a dinei și cu cei de la ajustajul m­are, laminatorii au în­registrat primul succes din acest an — planul de producție pe prima lună a fost realizat la da­ta de 30 ianuarie — dînd peste prevederi mai bine de 1 200 to­ne de laminate. Se evidențiază, în mod deosebit, manevranții de la mesele deplasabile, de la pre­să, cit și echipele de la ferestrae. (RUSALIN BIROU, corespondent voluntar). La centrul de reparații de la S.M.A. Oravița, activitatea are a­­cum un pronunțat caracter in­dustrial. Pornind de la inițiativa ,­în fiecare zi — un tractor repa­rat“, colectivul de muncă, sub conducerea nemijlocită a mais­trului Nicolae Cocor, secretarul organizației de partid, pe atelier, și a inginerului Eugen Ghita, a realizat o serie de dispozitive menite să ușureze munca, să per­mită organizarea reparațiilor în flux continuu și posturi fixe, precum și recondiționarea unor piese. Ca urmare a introducerii în producție a acestor dispoziti­ve, a organizării corespunzătoare a procesului de reparații și, mai ales, a conștiinciozității unor lu­crători ca Jiva Simanovici, Ion Brediceanu, Nae Vîlcu și ceilalți, s-a reușit ca, în fiecare zi, din atelier să iasă un tractor gata reparat; astfel, a fost redusă du­rata de reparații de la 3 zile, care erau necesare mai înainte, la una singură. Totodată, prin recondi­ționarea unui mare număr de re­pere, prețul de cost al reparații­lor a fost mult redus, ceea ce permite o sporire substanțială a eficienței centrului de reparații.­­ION BEJENARU, corespondent voluntar). IN FIECARE ZI, UN TRACTOR REPARAT AVANS SUBSTANȚIAL După ce au fost cunoscute cifrele de plan pentru luna ianua­rie 1974, colectivul portului dunărean Moldova Veche a început­ o susținută întrecere, întîmpinînd cele două importante evenimente din acest an — a 30-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al Xl-lea al partidului — cu frumoase realizări în muncă. Astfel, macaragiii Gheorghe Mîțoî și Gheorghe Minea, autostivuitorii Du­­șan Ștefanovici și Teodor Achimovici și-au dat­­ tot interesul ca utilajele să funcționeze continuu, iar docherii Mladen Sava, Vois­­lav Stancovici, Nicolae Paulovici și alții au participat cu forțe sporite la îndeplinirea sarcinilor ce le-au revenit. Toate acestea au făcut ca planul stabilit pentru prima lună a anului să fie realizat încă la data de 15 ianuarie a.c. Avansul înregistrat cons­tituie încă o dovadă că angajamentele pe care și le-au luat har­nicii muncitori din portul Moldova Veche vor fi nu numai îndepli­nite, dar și depășite! (DUȘAN IOVANOVICI, din subredacția noastră voluntară din Moldova Nouă). I.C.M. Reșița. — Sub supravegherea atentă a șefului de echipă Mihai Rătoria de oțel, se toarnă butucul roții pentru locomotiva Diesel electrică. Sedenac, de la tur- azi Sentimentul resp­onsabilită­ții Trăim, astăzi într-o societate în care sentimentul respon­sabilității sociale s-a transformat dintr-un principiu abstract intr-o realitate dinamică. Zi de zi, complexe mijloace de in­formare, presa, radioul, televiziunea ne pun în contact, di­rect — micșorind distanțele, apropiind oamenii — cu viața tumultuoasă din uzine, de pe ogoare, șantiere, din laboratoa­re și instituții de învățământ, cu fapte și întimplări ce defi­nesc personalitatea omului zilelor noastre angajat cu toate forțele in vasta operă de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Datorită transformărilor petrecute in anii socialismului in viața materială și spirituală a societății, s-au produs mu­tații structurale substanțiale in profilul, în conștiința omu­lui contemporan. Responsabilitățile sociale sunt acum res­ponsabilitățile fiecărui cetățean conștient că muncind pen­tru societate muncește pentru el, că opărind cu fermitate morala noastră socialistă, militind pentru promovarea în toate sectoarele de activitate a principiilor eticii și echității socialiste, a dreptății și adevărului, se apără pe sine și, în același timp, colectivitatea din care­ face parte j­ organic. Și totuși, unii își duc viața în discordanță cu normele de conviețuire socială, cu principiile eticii și echității socia­liste. Tributari ai unei concepții meschine, aceștia rămân neintegrați in colectivitate, privesc viața, și-o trăiesc ca viscul pe copaci, ori căpușele ascunse in blana caldă a oii­­gazdă. Mai devreme ori mai tîrziu, ajung în fața legii. Ne este dat — in calitate de reporteri — să asistăm de­seori la dezbaterile din sălile judecătoriilor. Pe fețe citești atunci sentimentul rușinii, al umilinței, al regretului. Toate a­­cestea lasă speranța că după ispășirea pedepsei, ei se vor reîntoarce printre oameni ca... oameni, după învățămintele unei lecții amare. Pe alții însă, pe cei înrăiți, ii vom intîlni din nou printre „clienții“ justiției. Și față ele aceștia ripos­ta legii este (și trebuie să fie) aspră. Căci ceea ce nu se fa­ce ori nu se respectă de voie, trebuie făcut și respectat de nevoie. Iată de ce sentimentul responsabilității sociale trebuie cultivat cu grijă, prin toate mijloacele, pe toate planurile, urmărindu-se latura sa practică : formarea unor înalte tră­sături morale specifice omului zilelor noastre și, în același timp, preîntîmpinarea din fașă a acțiunilor dăunătoare, po­trivnice intereselor celor mulți. CONSTANTIN CALESCU ultima oră pe glob Secretarul de stat american, Henry Kissin­ger, a confirmat, joi, într-o întîlnire cu ziariș­tii că președintele Richard Nixon a primit a­­sigurări din partea unor conducători arabi că problema ridicării embargoului impus de aceste țări exporturilor de petrol către Statele Unite va fi curînd luată în discuție. Kissinger a apre­ciat că această chestiune va constitui principa­lul subiect al Conferinței țărilor arabe produ­cătoare de petrol, ce urmează să se deschidă, la 12 februarie, la Tripoli, într-o expunere ținută la Graz, ministrul afacerilor externe el Austriei, Rudolf Kirchs­­chlaeger, a subliniat că securitatea și indepen­dența țării constituie țeluri primordiale ale po­liticii externe austriece. în faza destinderii, a spus el, un stat neutru poate avea un rol im­portant numai dacă face propuneri constructive și este un partener sincer pentru toate părțile. Austria, a apreciat ministrul de externe, ar pu­tea să acționeze în direcția promovării relațiilor est-vest, în orice caz, a subliniat Kirchschlaeger, în prezent nici o țară nu se poate izola. IN PAGINA A IV-A : ȘTIRI, REPORTAJE, COMENTARII DIN ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA CABINET „FLAMURA“ PENTRU ȘTIINȚE SOCIALE — SPORIREA EFICIENȚEI — obiectiv central al activității economice — Din experiența unui propagandist — BULETIN METODIC mm PERFOR­FERME La intrarea în centrala Tarni­­ța, la numai cîțiva pași, se afla, încă în ziua primei rotiri a tur­binei, o „Gazetă de perete a or­ganizației U.T.C. Baraj“. Nu m-ar fi frapat prezența ei acolo, dacă nu mă gîndeam că organizația respectivă nu mai există, uni constructori fiind plecați tine­de acum pe alte șantiere. Există în schimb Barajul însuși, ca o măr­turie durabilă și elegantă. Așa și reșițenii șantierelor. Pleacă mai departe, lăsînd în urmă ceea ce alți reșițeni au proiectat, alți re­­șițeni au construit cu migală. Ei reprezintă proiectanții și structurii, oamenii cu care con­au lucrat și cu care comunică, prin ansamble și subansamble, ca printr-un telefon fără fir. „Să scrieți lucruri frumoase despre ei“ spunea Petru­ IdVt­sen­, șeful șantierului montaj. Și vorbit scurt, punctat numai, așa a cum fac mai ales oamenii de ac­țiune, despre colaborare, despre urgențe și „emoțiile lor care sînt și ale noastre". Iar cînd spunea ei, adică reșițenii, înțelegea atît furnizorii­ constructori și proiec­tanți, cit și pe cei cîțiva cu care au­ împărțit dificultățile monta­jului. De la Corneliu Ciutarciuc, șe­ful lotului Tarnița, am reținut mai ales ideea de furnizor com­plet. Reșița n-a trimis pe Someș numai turbina de tip Francis de 24 MW, ci și primul regulator de turație fabricat la noi, și stavile pentru descărcătorul patru de semifund, și vanele-fluture și... Am mai reținut că, da, „se poate numi performanță tehnică“. Să scrii lucruri frumoase des­pre cei care reprezintă pe șantie­re gustul performanței tehnice... Să observi, ceea ce nu e deloc 1 v»­0­0 țarii greu,, că­­ pe un om cu părul alb toți îl cunosc și mulți îl caută pentru a-i cere o opinie, o solu­ție. Inginerul Ciutarciuc îl ia de după umeri, îi spune nea Andrei. Se cunosc din 1967, de pe un alt șantier. De doisprezece ani, de la Roz­­nov II pe Valea Bistriței, mais­trul Andrei Krucso își petrece concediul la Reșița, în rest, șan­tierele. Acolo unde turbinele construite la I.C.M.R., pentru a se închega piesă cu piesă, au ne­voie de prezența lui. „De ce să nu mă consider reșițean ? Uzina noastră știe să facă lucruri mari, numai că se împiedică uneori la cele mărunte“. După 27 de ani la secția mecanică grea, nea Andrei a­ luat drumul șantierelor. Pe a­­tunci nu avea parul alb. La Tar- NICOLAE SIRBU. (Continuare in pag. a 7-a) la temeliile Prima manifestare cultural-educativă de amploare în acest an aniversar „ CÂRTII UI SATE“ între manifestările cultural-e­ducative de masă, devenite tra­diționale, se numără și „Luna cărții la sate“, aflată la cea de-a XIV-a ediție, înscrisă sub sem­nul marilor evenimente ale aces­tui an — a XXX-a aniversare a Eliberării României de sub ju­gul fascist și cel de al XI-lea Congres al P.C.R. —, actuala e­­diție coincide și cu un alt ju­bileu deosebit de semnificativ: împlinirea unui sfert de veac de la istorica Hotărîre a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, cu privire la transformarea socialis­tă a agriculturii. Obiectivele mari ale acestei ample manifestări spirituale or­ganizate în județul nostru sînt: răspîndirea masivă în rîndul citi­torilor de la sate a cărții social­­politice, agrozootehnice, de lite­ratură beletristică, intensificarea legăturilor dintre cititori, pe de o parte, scriitori și edituri, pe de altă parte, cunoașterea opțiunilor tematice ale publicului cititor sătesc, antrenarea intelectualilor de la sate la pregătirea și des­fășurarea acțiunilor de populari­zare și răspîndire a cărții. Manifestările ce vor fi organi­zate sunt grupate tematic în func­ție de specificul sarcinilor poli­­tico-ideologice din acest an : „în cinstea celei de-a 30-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist" (1—7 februarie); „25 de ani de agricultură socialistă“ (8—14 februarie) , „Tineretul ro­mân — factor activ în opera de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră“ (15—21 februarie) și „Beletristica română contempora­nă, oglindă a cuceririlor revolu­ționare ale poporului nostru" (22—28 februarie). Planul de măsuri privind or­ganizarea și desfășurarea „Lunii cărții la sate“ în județul Caraș- Severin — emanație comună a Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a Comite­tului județean al U.T.C. și IJECOOP — prevede o sumă de a acțiuni de masă cu cartea (șeză­tori literare, întîlniri cu membri ai Asociației scriitorilor din Ti­mișoara, dezbateri pe marginea unor cărți de știință agricolă, simpozioane, medalioane, expozi­ții și rafturi tematice, seri litera­re, procese literare etc.) menite să sporească interesul sătenilor pentru carte. Prilej de răspîndire a cuvîn­­tului partidului, a științei și cul­turii cu ajutorul cărții­, „Luna cărții la sate“ se va deschide festiv, dar importante și substan­țiale sînt acțiunile ce urmează momentului inaugural. Expoziții de carte cu tema „Cartea social­­politică în sprijinul bunului pro­prietar, gospodar și producător socialist" vor fi deschise la bi­bliotecile comunale din Bozovici, Pojejena, Răcășdia, Sacu, Ver­­meș. Diversificarea formelor de legătură a creatorilor literari cu publicul, în acest an, este expri­mată și de programarea unor în­tîlniri între scriitorii țărani Ion Frumosu și Petru Petrica cu pu­blicul din localități de pe Valea Carașului, întîlnirile cenacluri­lor „Semenicul“ din Reșița, a ce­lor din Caransebeș și Moldova Nouă cu publicul din Văliug, Dodin și Pojejena, precum și co­relarea unor expuneri politico­­ideologice cu popularizarea cărții social-politice, ce dau consistență educativă sporită „Lunii cărții la sate“. Dezbaterile prilejuite de în­­tîlnirea publicului cu reprezen­tanți ai editurilor „Albatros" — la Berzovia, „Stadion“ — la Bu­­chin și Obreja și Editura Milita­ră în comunele „Constantin Dai­­coviciu“ și Sacu, completează imaginea de ansamblu a mani­festărilor din cadrul „Lunii căr­ții la sate". Și, ca un fapt ine­dit, la Gîrliște se va organiza o expoziție cu cărțile editate pe plan județean, bilanț și prilej de discuție creatoare pe marginea activității editoriale locale. Sărbătoare­a cărții pentru sate, luna destinată răspîndirii­­ mai largi a cuvîntului scris repre­zintă un autentic moment de cultură, înscris în șirul manifes­tărilor anului 1974. TITUS CRIȘCIU instructor al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI Intr-una din zilele lui ia­nuarie 1974, cetățeanul Petru Satchici, din Lupac, se pre­zintă la policlinica din Reși­ța, la camera numărul 60, unde se află cabinetul de me­dicina muncii. Omul venise aici pentru completarea fișei de angajare cu vizele medi­cale necesare. Cu alte cuvin­te, era vorba de o problemă obișnuită în astfel de situații, care nu presupunea cine știe ce complicații pentru rezolva­re. In cabinet însă lucrurile au luat o altă întorsătură. A­­sistentul medical Ioan Rogo­­bete a apreciat că Petru Sat­chici nu îndeplinește condiții­le necesare pentru a se anga­ja. Totuși, îi spune să vină mai tîrziu, mai precis a doua zi, dar în așa fel încît să fie mulțumit și unul și celălalt. Adică „să vii de acasă“, că pe urmă "vom vedea noi! Petru Latchici n-a înțeles i­­mediat despre ce este vorba, dar sfătuindu-se a doua zi cu fratele său Nicolae, acesta l-a lămurit ce trebuie să facă. De altfel, Nicolae i-a împrumutat și o bancnotă pe care Petru Satchici urma s-o dea asis­tentului medical. La toată discuția a asistat și consătea­nul lor Gheorghe Muselin, ca­re și-a notat seria și numărul bancnotelor. Pregătit acum, Petru Satchici s-a prezentat din nou la cabinetul de me­dicina muncii, unde l-a întîl­nit pe același asistent Ioan Rogobete, căruia i-a înmînat hîrtia „foșnitoare“. De data a­­ceasta, asistentul medical l-a consultat, găsindu-l apt pen­tru muncă. Pasă-mi-te, Petru Satchici, bolnav și necores­punzător cu o zi în urmă, se înzdrăvenise peste noapte! Organele de miliție — sesi­zate imediat asupra acestui procedeu necinstit al asisten­tului medical Ioan Rogobete — au intervenit, găsind asu­pra lui bancnota respectivă cu seria și numărul corespun­zător celor notate de Gheor­ghe Muselin. Acestea au fost faptele. Dincolo de ele rămîne gestul „Si VII QE-ACALI!“ adică „dă-mi, și te-am făcut om!“ lui loan Rogobete care, în­câlcind normele de etică so­cialistă, și-a permis să trans­forme atribuțiunile profesio­nale în sursă de cîștigare a unor venituri ilicite. Gestul său se cheamă luare de mită și constituie o abatere gravă de la legile țării. Asistentul Ioan Rogobete s-a blamat singur în fața colectivului din care face parte, iar pentru fapta sa va da acum socoteală în fața justiției. Considerăm însă ne­cesar ca și cadrele medicale ale policlinicii din Reșița să dezbată în plen acest caz pen­tru a preveni asemenea mani­festări în viitor. De aseme­nea, sperăm că Ioan Rogobe­te va medita acum mai mult la gestul său și va înțelege că propria sa conștiință va­lorează mai mult decât banc­nota pe care a încercat să și-o însușească și pentru care a abdicat de la normele eticii și echității socialiste. Căpitan MARIN HODOROG de la Miliția municipiului Reșița ^^§3^0%jr% ■ Jt' __________...... * *| In anul 1973, la C.A.P. „Ef­­timie Murgu“ s-au prezentat tovarășii Ana Simon (tehni­cian pentru grădina de legu­me) și Gheorghe Saizu (ingi­ner pomicol), a căror sosire ne-a bucurat foarte mult. Nă­dăjduiam cu toții că sfaturile pe care ni le vor da vor con­tribui la o substanțială îmbu­nătățire a muncii noastre. Foarte curînd însă am consta­tat că dînșii nu numai că nu ne ajută, dar ne încurcă toa­te treburile. Aceasta, deoarece tovarășul inginer Saizu abia dacă lucrează două zile din săptămînă, în restul timpului fiind plecat la Craiova. Moti­varea că „este plătit numai pentru cît lucrează“ o consi­derăm o sfidare la adresa muncii noastre. Tehniciană A­­na Simon, ceva mai cu „banii dînsei", are grijulie grijă să-și acopere absențele cu cer­tificate medicale. Nici unul dintre dînșii nu înțelege că întregul colectiv are nevoie de prezența zilnică a specialiști­lor, că abaterile pe care le săvîrșesc nu-i privesc doar pe dînșii, ci pe noi toți, întreaga unitate economică. De îi întrebăm, pe această aceea, care , cît mai au de gînd să ne în­curce ? VASILE ILIE comuna „Eftimie Murgu“ # N.R. Solicităm comitetu­lui de partid și conducerii C.A.P. din comuna „Eftimie Murgu“ să ne comunice măsu­rile luate împotriva acestor repetate abateri. Firesc ar fi să primim și răspunsul celor doi salariați. Așteptăm, deci! ■ NOI SPAȚII COMERCIA­LE. Pentru o mai bună deservi­re a populației din orașul mi­nierilor de la Dunăre, Moldo­va Nouă, în acest an vor date în folosință noi spații co­m­­merciale. Astfel, pe strada N. Bălcescu se va deschide o u­­nitate profilată pe desfacerea articolelor electro­tehnice, pre­cum și o berărie. Pînă la în­ceputul primăverii va fi dat în folosință și magazinul mixt din satul aparținător, Moldo­­vița. Tot în acest an, alte cinci unități din Moldova Nouă vor fi modernizate. ■ CÂRTI PENTRU TOATE PROFESIILE. Fabrica de pro­duse metalochimice din Reși­ța a întreprinderii județene de Industrie locală este dota­tă cu o­­ bibliotecă tehnică va­loroasă. Aici, lucrătorii fabri­cii, indiferent de profesii, gă­sesc cartea tehnică dorită. Ra­portate la numărul mic al sa­lariaților, cele aproape 1­000 de volume privind diferite tehnologii de fabricație, insta­lații și utilaje folosite în pro­ducție, broșurile sau revistele de specialitate sunt îndrepta­re prețioase în activitatea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor în organizarea și desfășurarea producției și a muncii în fabrică. (C. BRÎN­­DUȘOIU). ■ ACȚIUNI DE POPU­LARIZARE A LEGILOR. Cu sprijinul Judecătoriei din Re­șița, la secția de exploatare Bocșa a I.J.G.C.L. Caraș-Seve­­rin, precum și la alte două u­­nități din localitate — A.F.E.T. și fabrica de mobilă —, la în­ceputul acestei săptămîni au fost prezentate expuneri pe teme juridice : păstrarea avu­tului obștesc, respectarea re­gulilor de conviețuire socială, respectarea prevederilor Co­dului muncii etc. Expunerile au fost urmărite cu viu inte­res de circa 400 de oameni ai muncii. ■ DEZBATERI FRUC­TUOASE. La sfîrșitul săptă­mînii trecute a avut loc adu­narea generală Casei de ajutor a membrilor reciproc a pensionarilor din Caransebeș. S-a scos în evidență, cu acest prilej, că a sporit simțitor nu­mărul membrilor și capitalul, dar nu s-au epuizat toate po­sibilitățile. Participanții la discuții au cerut colectivului de conducere să-și intensifice eforturile pentru înscrierea de noi membri, să ia măsuri de dotare a Casei de ajutor re­ciproc cu o bibliotecă și alte posibilități de petrecere a tim­pului liber în mod Propuneri utile. (LEON plăcut. BO-­HATIR).

Next