Flamura, martie 1974 (Anul 26, nr. 2888-2914)
1974-03-01 / nr. 2888
V b * M Í ANUL XXVI, NI. 2888 VINERI, 1 MARTIE 1974 4 PAGINI, 30 BANI Lucrările Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, joi dimineața, au fost reluate în plen lucrările Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste. Dezbaterile s-au desfășurat sub puternica înrîurire a cuvîntării secretarului general al partidului, adevărată Cartă a agriculturii românești, document de însemnătate excepțională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producție, a întregii noastre economii. Sosirea în incinta Pavilionului Expozițional a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat, a fost întîmpinată cu puternice ovații, cei prezenți exprimîndu-și sentimentele de înaltă stimă și prețuire, de profundă recunoștință și dragoste față de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută în cuvîntarea rostită la deschiderea Conferinței asupra drumului parcurs de agricultura noastră, a căilor mijloacelor de creștere în contiși nuare a producției agricole, ale perfecționării activității in acest important sector al economiei naționale, cit și pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegație desfășurată zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrările Conferinței au participat : tovarașa Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Ciobanu, Constantin Drăgan, Lina Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Miu Dobrescu, Magdalena Dănilă, Filipaș, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Ștefan Andrei, secretar al Winter, C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, activiști de partid și de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de știință și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătărelu, președintele C. A. P. „Gheorghe Doja“, județul Ialomița , Florentin Cîrpan, director al întreprinderii de stat pentru creșterea și îngrășarea porcilor Beregsău, județul Timiș ; Marin Nedea, director al S.M.A. și președinte al C.A.P. Purani, județul Teleorman ; Elena Orzan, șefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrișului, județul Ilfov ; Alexandru Toana, președintele C.A.P. „Viața Nouă“, Poiana Mare, județul Dolj; Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului județean de Constanță ; Costică Mișca, partid președintele C.A.P. Bucov, județul Prahova ; Ion Davidoiu, președinte și inginer șef la C.A.P. Tîmboiești, județul Vrancea ; Corneliu Mardare, director al I.A.S. Miroslava, județul Nicolae Babici, director al Iași ; Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare și apelor, județul Satu Mare ; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cercetări pentru cereale și plante tehnice Fundulea, județul Ilfov ; Maria Cucuta, șefă de fermă la C.A.P. Traian, județul Tulcea ; Iosif Molnar, inginer șef la C.A.P. Sînzieni, județul Covasna ; Maria Bața, cooperatoare fruntașă la C.A.P. Ardusat, județul Maramureș ; Vasile Bărbulescu, președintele C.A.P. Scornicești, județul Olt: Ion Grecu, mecanizator la S.M.A. Bibești, județul Gorj Alexandru Czege, președintele C.A.P. Salonta, județul Bihor ; Johan Kraus, mecanizator la S.M.A. Reghin, județul Mureș ; Marin Trașcă, președintele Asociației intercooperatiste de creștere și îngrășare a taurinelor Oprișor, județul Mehedinți ; Ion Kelemen, președintele Consiliului intercooperatist Cîrța, județul Harghita ; Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R. După-amiază, lucrările s-au desfășurat pe secții — cooperative agricole de producție, pe grupe de județe, întreprinderi agricole de stat, stațiuni pentru mecanizarea agriculturii. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul un mare număr de participanți care au analizat, în lumina cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu, rezultatele dobîndite în dezvoltarea producției agricole, vegetale și animale, experiența dobîndită în organizarea muncii pe principii moderne. Totodată, vorbitorii au scos în evidență, cu simț de răspundere, deficiențele care mai există în unele sectoare de activitate și au făcut propuneri judicioase menite să ducă la valorificarea potențialului real al agriculturii, pentru obținerea unor producții ridicate în condiții economice superioare. Lucrările Conferinței se reiau vineri dimineața. (Agerpres) azi Mărțișor Cu murmur vesel de pîraie dezghețate, cu mărțișoare la rever și onomastici de Ilene Cosinzene, săltîndu-și salbele de mițișori și ghiocei, Martie, cu cele zece Dochii, a sosit în calendar și în oraș. Cu brațe pline de ramuri albe de măslin, împletite cu firul roș ce-nseamnă viață, cea dinții zi de martie ne-a bătut la ferestre cu semn de pace și de multă sănătate. Un martie mai mic, un mărțișor, în astă dimineață, sărută inimile dragi ale mamei și bunicii, se alintă lângă inima surorilor, înflorește bujori pe obrajii fragezi de copil și aprinde inima iubitelor. Cu trifoi sau inimioare, el este trimisul duioșiei al dragostei și al recunoștinței, dar este și omagiul adus frumuseții femeii, al femeii care sfințește familia și leagănul copiilor, care alină durerea cu miini moi și calde, care te învață să treci peste suferințe fără să te lași infrînt, care iți dezvăluie misterul slovelor și te ajută să afli ce e bun și ce e rău. Simbol sau datină, mărțișorul este urarea de care avem nevoie in fiecare prag de primăvară, cînd se interc brazdele peste semințele belșugului viitor, cînd prind aripi visele cele mai îndrăznețe, cînd inima vrea să se dăruiască, fără să mai avem timp sa ne întrebăm de unde vine sau de cînd. Poate, primul mărțișor a fost împletit o dată cu cea dinții doină pe care au ingînat-o feciorii Carpaților și ai Dunării, poate mai tîrziu sau mai înainte, zămislindu-se din visul de pace al acestui popor, din dragostea lui fierbinte pentru acest pămînt. Dincolo de întrebare rămîne bucuria de a dărui, o dată cu mărțișorul, prietenia și dragostea și gîndurile cele mai bune și de a te simți, in această zi mnică de martie, mai tînăr, mai bun, mai generos. MARIA ELENA DELADORNA i Cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Conferința pe țară a cadrelor conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste de stîrnit un larg ecou și în rîndurile lucrătorilor acestei întreprinderi. Ieri, în pauza de prînz, șeful fermei „Galetariu“, inginerul Ludovic Mucsi și muncitorul Petru Bezyo au citit din cuvîntarea secretarului general, care a fost ascultată cu multă atenție de muncitorii Iosif Jurca, Constantin Rotaru, Ion Szabó, Gh. Drăgilă, Ludovic Nagy, Ion Pătruț, Ion Margan, Ion Nicolae și alții. Solemnitatea înmînării unor înalte distincții unui mare număr de cadre de conducere și lucrători fruntași din agricultură Intr-o atmosferă solemnă. joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a înmînat înalte distincții ale Republicii Socialiste România unui mare număr de cadre de conducere și lucrători fruntași din agricultură pentru merite deosebite în organizarea muncii, pentru aportul nemijlocit la sporirea producției vegetale și animale. Solemnitatea s-a desfășurat în rotonda Pavilionului Expozițional din Capitală, în prezența miilor de participanți la lucrările Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste. Au luat parte tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaș, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ștefan Andrei, secretar (Continuare in pag. a 2-a) In numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat și al guvernului, precum și al meu personal doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinși astăzi, și care vor fi distinși în continuare, cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ unui mare număr de președinți de cooperative, de directori de întreprinderi agricole de stat, de cooperatori și lucrători din agricultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii Socialiste. Aceasta este o apreciere deosebită pe care o dăm activității desfășurate de tovarășii respectivi, de colectivele în care ei cesc, contribuției aduse la munfăptuirea politicii partidului înîn domeniul agriculturii. De altfel, după cum știți, prin Hotărîrea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca anual să acordăm celor care vor obține rezultate bune în agricultură, titlul de Erou al Muncii Socialiste și alte ordine ale Republicii Socialiste România. Deci am făcut un început cu ocazia acestei conferințe. Urmează ca activitatea din acest an să prilejuiască acordarea unui număr mai mare de titluri de Erou al Muncii Socialiste, de alte ordine ale Republicii Socialiste România, atît unităților, cît și acelor tovarăși care vor avea rezultate deosebite, precum și județelor, consiliilor comitetelor județene populare și de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare județ un număr mai mare de Eroi, și mai cu seamă de a crește acest număr ca rezultat al obținerii unor producții sporite în toate sectoarele de activitate. Cu aceste gînduri îmi exprim convingerea că acordarea acestor ordine — care constituie aprecierea activității de pînâ a cum — va constitui un pentru înfăptuirea în cele imbold mai bune condiții a politicii partidului și guvernului în domeniul agriculturii. Fericit încă o dată pe toți tovarășii distinși. Vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). Culatul tovarășului mmm cenușescu în ediția de azi • Vizita oficială de prietenie a tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R.P. Ungară — în pagina a 4-a — • Aprecierea muncii celor mai buni lucrători din agricultură — în pagina a 2-a — • Tribuna cititorilor — Din ce venituri trăiești dumneata? ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI • SPORT — în pagina a 3-a — ....... . -i.1 panoramic județean «vr.o«.i»«im.« .h...uițî..-i.... n ... —« L a TEATRUL REȘIȚEAN, ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA Teatrul reșițean a plecat, astăzi, în R.S.F. Iugoslavia, unde va susține mai multe spectacole cu piesa lui Petru Vintilă, „Casa care a fugit prin ușă“. Prima reprezentație va avea loc astă-seară, la Straja, urmînd ca, sîmbătă, colectivul teatrului reșițean să participe la festivitățile deschiderii stagiunii la sediu, in noul local renovat al teatrului „Sterija Popovici“, din Vîrșeț. Duminică, artiștii reșițeni vor evolua în fața spectatorilor din Vîrșeț. ■ O NOUA OSPATARIE LA CIREȘA In apropiere de orașul , Oțelu Roșu, la Cireșa, acolo unde se află și laboratorul de carmangerie și cel de cofetărie al cooperativei de consum, zonale din Caransebeș, este în curs de amenajare o nouă ospătărie. Aceasta este menită să deservească locuitorii din Oțelu Roșu, ca și pe cei din comuna Zăvoi. Aici se vor desface o serie de produse de carmangerie, grătar, mititei, pîrjoale, cîrnați, însoțite de tradiționala sticlă cu bere, ca și preparate de cofetărie. Avînd în vedere vecinătatea cu laboratoarele amintite, înseamnă că produsele servite vor fi întotdeauna proaspete și de calitate. Noua unitate va fi deschisă în a doua jumătate a lunii martie a.c. ■ RĂSPUND CU FAPTE La chemarea consiliului comunal Obreja al Frontului Unității Socialiste, răspund cu fapta și cei mai tineri cetățeni ai localității : pionierii. Școlarii din clasele I—IV au curățit terenul pe care va fi înălțată grădinița și școala cea nouă, iar elevii claselor V—VIII au strîns pietrele de pe o suprafață de 11 ha de pășune. Cele 12 tone de piatră astfel adunate au fost utilizate la repararea unor porțiuni de drum. In această acțiune, aflată în plină desfășurare, s-au evidențiat: Magda Bănescu, Floare Românu, Elena Grozăviei, Nicolae Sporea, Rusălin Motoș. (PETRU OPREAN). ■ PLANTARI DE PUIEȚI Cine călătorește în aceste zile pe drumurile naționale sau județene ale Caraș-Severinului, observă înălțîndu-se de o parte și de alta a drumurilor puieți firavi, promisiune a unor falnice perdele de plopi. In anul acesta, 75 de km de șosea vor primi protecția copacilor, adăugîndu-se astfel — pe lîngă foloasele care le aduc în atenuarea zgomotului (cu 22 la sută), împrospătarea aerului poluat și ca sursă de materie lemnoasă — un accent estetic peisajului. După cum ne anunță Inspectoratul silvic județean, pînă acum s-au plantat circa 4 000 de puieți, urmînd ca în apropiata campanie de primăvară să se realizeze .95 la sută din prevederile, planului pe acest 4 I Mîine, în chioșcuri um. MLOuH Mb ......«-Vă«B* B Q |r "■ "-•"«“ »•* WsSBB g| Severnul — Ritmuri superioare în dezsolarea economică și socială a județului Caraș Severin ■ .injetif r.nliatr-'-n intHmi iMiVin a puupina»InIur MrMm n '■pir J> MumiM . ■pairii au#"»/* «, ntiutlimr.iMdah »# *»-si- • e . .. i.TfWW oifo/UnilUiuipt pir ■: ««iv.ln.Mtoia«Onto: « „«niM«. Uitibitir .irtd. gs&H&it*****• «*»#»«..KwitHrn.ihViiHk ..-■ [UNK] iftu-fitoaiuitf.»». utMurft.«.. utr.o. au /«.. «ft?*- iu -.U.# O.onin-1 . ihat.pii nțrin.yii'ip.nrUmnl n.an-ulti snipi--xnunpitrimtiiia.««* ai'Oi' -dit «• rițsnițțu uiriuti.. Vtrpirr.iitt inwi-o-uu, ». u.Mt • ••«•íü.rf.yf.aj ucw Én-óif "f.“ A."n/?*. -ri-xinstim P h-iiriUrri iiUi Hjini>I. .*.*«. af-ftMn '-Ui* n-*i miri ai Jni ■urpinii inmiHat-fcrtih -HriiuiT^i Attiffui» !" ap.» 'țaMerliiuțM O'ottiwlhni.... utrjtigtpii .. aAțnfek lui Hat Hi: tiflnltfiirit. ii»Vr» iisr?«««c ..nit,nriu ai puUi «ii tipfi JUantmru iinuntiiii atMtpa. țuniil ‘ictli tuftti*!* .yțtt t*. -1 .i imun :ii~itni ' W.«W.Hifínltfiu.pttütlii. mpc.nth: Pii-cr'dl'Win.-a. Pnttiut- tupiaiu ..»Utr««.' ' prințulizti'! t.-fnifMp'-tut**i‘. ..ti-T»- «Trimit iiprp' iHtii !*>trnitoni:■ fuffuihit?. ..Lupii..1..anțariii ti‘ ti‘i..rpi raip.-i.. ■ .HtiST. ti-Bufr.Ta.—M.U:. i.-Vutt,uaiM.i: &.*;paia.i.iUuifTtin Himti I- c -mine pacat :Hift:.iairii. » ii'Mtui.ntifiti. srthnnpi —a ■ . M«i»ri .-iff»A?»».. »H O'Jiri .1 4ir.!UHfUtiin tirrt ■tt.i.-n i-udHri*. n-iți-n. V «Ptoff «/-•• i- . «ajini-XtiUir- *r*n:i- I - eiMniVi-ia ~<.i-ui itoft i.—i» io -air- M'1 tharpte -*.ttmi*utpin ¥«rform.Viif*ri<0~' fMtoi'»:*=Ifto toi Un Ui . fd*tni.inHlci‘iiu o «aii ini uatipatpai*toir Of «Bl*»; »« noi " .țu. Jiul.* Tiu: •Tina'iir ui .Timi»H-' difdiin.iptti o. -ir-Oil 'un-ri-t-tj-i pinii Oi"» giif. Tit'fir M5«i*»toa: . -miiai.itsipuiifi tiuiftoifit turtii. animiulh uimitsti.ittipuii in i* A io ííiüi» ii t«îi-ii»iu . ipmhutiniiii, iritatim. unui,iui‘C .A in suman » Raitai u»>tâț£' SxMi - emete t Ä ariaSsta • imciiooiiii * 0 țmm ifMty t vléite * timțk * fertoeftW wwói • * Hsțiis n Aris • Síre® tersraej 3 teä&Wß Rșn-ri ,*hm și țim * II; Sisiss • Msss® *, CtKÂSl t&l.au'xiitei ci ZmitHHliui nijfl.'tfoit Cflutr's 5iJutfut ni fflimpen ‘Coffí^n hlmiOPi mnim HHai . pamuntutr“ rtm* IH'durinar■3 'Ptrptttri urmtpitimiU • tos /."«.•#/«.*• *i . u ni.. ..*u .nldtlți:i:l: i ~ Ij I it.i: i">niim, u.^ilii-pntii ~iimprr~. H‘ pun .»W?ni: .*.•>„• :•«?»..-naUZr.pp: tri*aPrp.rp:W:.’fr:H*:H:i "-usiittrp:i.iiuUiuni!-piuti • ■ti<tsumi:u*ii ui:gtt:: ■. ...frtUpi-t ■iiuriS:mila:m iiiȘ timilUtiP.siurttt«: .-ii ajAtfiSfcV trpur, iifi! tripr:.-ț‘*i;t*iiiW:-*:!P. . ».-j» ttiuH*4& Silui. rtfU iurtfinritur.eciumi £ .... - -i.if ■ •••••■n. -a --UU./U. ii.T. -1 r . :•"«#?» V'nfoe °» •"»«■ Uini‘iaipm::iiV-i“ *. ii : :Utiiioti ni Xi-u +dr. irimnlfiu n.ni upiti un : jW. n.-AnTrti*c initii‘3~i .‘niTi‘iih [UNK]. ■jUiif«.' ni-milpui uii-iui Ih in-iun uni alunii:. .1‘ui IOi>. fO.Hn:î u/. Mii* ..=»;ai o : . .. ... ... n.iunn • — ••i- ou n'iinrU*P nHeinfa~ o>« fi li uni'uf.. /^»Vr Uiji hit Hiiui:Ppsiphi a:i.tittalmi Hi:.. iU. HatHUn : -T.-Ifi.c-- ih -ninnn ~n:rr. .Urri» :»ii.Jridfru<- vuui. .. #.-.$* dim-u-d- mc.-1- n trm,i • flr»m ■ .••na: u i.na Tfu- -u.il. Ou n —ü; u joib t- vu v«tfi« ■ '• T.ie..u» ttJi Iir--.- r . imu - . ri . f.a. t.i * Tu. yj.Apiu...Uin- ' ,!i ploi' fi nrtia ii âița.ituiMunis.-dimo-. tipt . ei»«. ut.. Or#3n 'ouitipuP tdiftit.-ik ’ ti nr-iuy- Ti-TnA- Amte•■j:ipni‘:m"n <-•»>- m.u *u. .■•. tmmilmsifut- -itriim-iaiHnfitiilt xlaif.-ttit po :: ■»»«ni OpiHr n:tiiii lup-rnliptmr n JitiUii- . n.:■ •■« AtV í W -at hü * «if»«.'oSlu, -’if inn —•IV.UAlt 0(i.ir.IOî)»:.i1țTiW«I.«IT.. ...«. tiua M: i.nt'irl atipo-'iniuiiUiP'-i i-țfuUp.. . . «H atfi >. Mi inpeii P-tmei.Ori.V- «aii . VOT,*ftiT>ii*. ijjuiŰkHlikBillihl ?«tff5gp«ft3S6öa^ ÄVS^^.v^S^sijSsSii®. ■ ti»ÄÄV«T|Ä"riiäi .-.*• I» fwți .•#«.• o*pimuftnPi&m&k:Jßä: . n^tiHhi.a. Zn*. Min,li ftvA.« nuw; «i Irfiff. . cn !'. Vor a. lx-pittiur* ihn: a -IMl PittiU: ■/■ [UNK] n,- - -nit io Mo«: •«if-sii? t'»c'> eicert . Ml M oIfoșu. M ynjtrtj -ffl- :inU.-UC|l« fö. ln :M mi-rUrrr-.n'hl untV' /td-Wirr »o -fnriUa. rfi-i,, li. eii/îu M u-an». .«UTif .w Aowf«: A«jfr.v .tCii'.jt;i .To ui.ț fu«' uiol^./ Tl'Wf*ii' to ionift M. V-.ri!to,. Ú Mfí»fTT.li«i «Íff«lÍM»r.V». ly----1». -"Mto a -irf -n, o-'»to-intfiiofutniijn.jțțțf , fl-rjtrin-t wi I««, Si .. :fc fir imámninhtT: A PLANUL DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE — instrument eficace pentru valorificarea spiritului creator Dezvoltarea și diversificarea producției, însoțită de ridicarea permanentă a calității și funcționalității sortimentelor ce se livrează nevoilor economiei naționale, se bazează în fiecare întreprindere industrială pe participarea și fructificarea tot mai largă a experienței și capacității creatoare a întregului colectiv. Unul dintre mijloacele din care se sintetizează posibilitățile de perfecționare a procesului de fabricație și de organizare, prin care se urmărește îmbunătățirea tehnologiilor și sporirea eficienței îl reprezintă planul de măsuri tehnico-organizatorice. Cuprinzînd principalele căi și metode de accelerare a aplicării procedeelor tehnice avansate care să susțină, prin forțe proprii, intensificarea realizării programului de producție, planul M.T.O. trebuie să fie un generator al participării permanente a muncitorilor, inginerilor, economiștilor, la găsirea de noi soluții pentru sporirea rentabilității și beneficiului întreprinderii. La întreprinderea de construcții metalice din Bocșa, pentru anul 1974 sunt stabilite prin planul M.T.O. teme importante privind îmbunătățirea activității în sectoarele de fabricație. După cum ne informează inginerul Constantin Mihnea, față de anii trecuți, specialiștii din serviciul organizare și din cele tehnice au avut în vedere, la întocmirea acestui plan, abordarea principalelor obiective cu care se confruntă activitatea productivă la înfăptuirea cărora sunt chemate colectivele din toate compartimentele uzinei. ta —Să înțelegem prin aceasînlăturarea unui anumit formalism la elaborarea planului M.T.O., tovarășe inginer Constantin Mihnea ? — Eficacitatea planului M.T.O. constă nu în „mulțimea“ temelor înscrise, ci în noul tehnic cu care se va îmbunătăți activitatea prin aplicarea lor. Iată, de exemplu, la capitolul mică mecanizare a B. C. RADUT (Continuare in pag a 2-aj 4 1