Flamura, mai 1974 (Anul 26, nr. 2940-2947)

1974-05-01 / nr. 2940

i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UMIJI­VA' ANUL XXVI, NR. 2940 • MIERCURI, 1 MAI 1974 • 4 PAJi­NI. 30 BANI TRĂIASCĂ 1 MAI ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC!­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CAR­AȘ-SEVE­RIN AL PC.R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN X'X’X'X’X’X'X'X’X'X '^v.^V.x­ X'X'X'XOX^X'X'X’X^X'X’X'X'X'XvX’Xv.v.’.v.v.v.*. ■•XvX-X­. . .«• • * ..........»* • • •••••••••• o mkmind treaptă a Slomosmu­i AH MILIAR „Armindeni umple iar de cîntec țara / Și-i orice ram un fluier și un nai“ zice poetul acum, cînd primăvara încinge globul cu un brîu fantastic, de flori și de smarald, iar noi, români, laolaltă cu celelalte popoare, înălțăm spre azururi, în cinstea muncii și a eliberării omului, steaguri mari de lumină. A trebuit să treacă ani mulți și zile multe pînă cînd am putut să biruim opresiunea națională și socială, ca să sărbătorim liberi, încrezători și ca stăpîni deplini ai desti­nelor noastre această zi a muncii și a frăției muncitorilor de pretutindeni, intrată în tradiția poporului nostru de mai bine de opt decenii. Au fost mai întîi acei ani de sînge și de foc — începînd cu Revoluția d­e la 1848, continuînd apoi cu Războiul de independență de la 1877, cu 1907 și 1918, 1929 și 1933. Apoi au urmat alți ani de hotar, alte date în­crustate actine, cu litere eterne și purpurii, în istoria străve­­chei și mîndrei noastre Românii, alte dovezi elocvente ale dragostei de viață și de libertate, ani dragi nouă prin pro­fundele și înălțătoarele lor semnificații umane și politice. Căci de la acel 8 mai 1921, continuînd apoi cu anul insurec­ției naționale antifasciste din 1944, cu proclamarea Republi­cii și pînă la întîiul Mai de azi, victoriile noastre, marile noastre înfăptuiri politice și social-economice s-au întregit sub flamura atotbiruitoare a marxism-leninismului, sub conducerea fermă și înțeleaptă a Partidului Comunist Ro­mân, întregul nostru popor, toată suflarea românească l-au urmat fără șovăire, într-o unitate și unanimitate conștientă, asum­îndu-și astfel, răspunderea pentru propriul destin, înăl­­țînd lingă frunți și inimi stindardele atîtor biruinți care stîrnesc admirație și prestigiu pe întreg mapamondul. Este prestigiul unei Românii angajate plenar pe drumul progresului, prosperității și înfloririi personalității umane, pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvolta­te. Este prestigiul unei Românii aflate intr-o strînsă și fră­țească legătură cu celelalte țări socialiste, cu forțele demo­cratice și progresiste de pretutindeni, al unei Românii care se bucură de prețuirea și prietenia popoarelor lumii pentru politica sa militantă, în spiritul înaltelor aspirații ale uma­nității, ale păcii, securității și colaborării internaționale. Sărbătoarea pe care o cinstim astăzi, constituie nu nu­mai un simbol al solidarității internaționale a celor ce mun­cesc în lupta pentru libertate și dreptate socială, pentru o viață mai bună, pentru progres, pace și socialism. Armin­­deniul de azi marchează, pentru întreaga noastră națiune, o etapă importantă a anului glorios 1974, a marii întreceri socialiste ce se desfășoară în cinstea celei de-a XXX-a ani­versări a Eliberării patriei de sub jugul fascist și a celui de-al XI lea Congres al partidului, pentru a da viață mă­rețului program de făurire a societății socialiste multilate­ral dezvoltate, pentru înfăptuirea planului cincinal înainte de termen, în toate ramurile economiei naționale, în toate județele țării, pe întregul nostru pămînt strămoșesc de la Dunăre și Carpați se muncește cu însuflețire; mii și mii de fapte de muncă, inițiative și cifre confirmă hotărîrea cu care poporul român înfăptuiește acest angajament de onoare pe care și l-a asumat față de partid și de secretarul său ge­neral, întîiul președinte al României socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, confirmă convingerea exprimată de pri­mul bărbat al țării la recenta plenară a C.C. al P.C.R.. ..toți membrii Comitetului Central, întregul activ de partid și de stat, toți comuniștii vor acționa cu hotărîre pentru ca, în strînsă legătură cu masele populare, cu întregul popor, să asigurăm înfăptuirea programului elaborat^ de Congresul al X-lea, dezvoltarea mai intensă și mai rapidă a țării noas­tre pe calea bunăstării și fericirii“. Acest îndemn mobilizator, chemările lansate de unele organizații de partid, consilii populare și unități economice, precum și propriile lor angajamente, pun pe umerii fiecărui comunist, ai fiecărui om al muncii din colțul nostru de țară responsabilități sporite, incumbă să militeze zi de zi pentru a contribui la creșterea avuției naționale, consolidind astfel temelia viitorului patriei noastre, bogăția materială și spi­rituală a oamenilor ce ei înșiși și le făuresc. Și fiecare, legat cu mii de fire de toți și toți de fiecare, împlinesc cu pasiune și avînt patriotic comandamentul „Mai repede, mai mult, mai bine !“, marea operă gîndită și trasată de partid. . Buchetul de înfăptuiri prezentat în coloanele acestei pagini de ziar, în această primă zi a lui Florar, dovedește că minerii, siderurgiștii de pe Bîrzava și de pe Bistra, cons­tructorii de mașini, ctitorii noilor obiective industriale și cartiere de locuințe, lucrătorii ogoarelor caraș-severinene se află în primele rînduri ale celor ce trimit spre uriașa mat­­că a bogățiilor țării roadele de preț ale muncii, priceperii și hărniciei lor, dînd astfel glas marelui, unanimului sentiment ce le animă întreaga viață și activitate, efor­turile și nădejdile, opti­mismul și încrederea în triumful socialismului și comunismului pe stră­buna vatră românească. Desen de Petru GALIȘ Cu prilejul zilei de 1 Mai, re­dacția ziarului „FLAMURA“ adresează cititorilor, colabo­ratorilor și corespondenților voluntari cele mai călduroase felicitări și le urează noi suc­cese în muncă ! Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit delegația cambodgiana, condusă de viceprim-ministrul Khieu Samphan Marți, 30 aprilie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit de­legația Frontului Unit Național al Cambodgiei și Guvernului Re­gal de Uniune Națională al Cam­bodgiei, condusă de Khieu Sam­phan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-mi­­nistru și ministrul apărării na­ționale al G.R.U.N.C., comandan­tul șef al forțelor armate populare de eliberare națională. Din delega­ție fac parte Jeng Sary, consilier special la președinția Consiliului de Miniștri, șef adjunct al dele­gației, Sarin Chirak, ministrul a­­facerilor externe, doamna Jeng Thrrth, ministrul educației popu­lare și al tineretului, Chea San, ambasadorul Regatului Cambod­gian în România. La întrevedere au participat tovarășii Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Paul­ Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., viceprim­­ministru al guvernului, ministrul educației și învățămîntului, Gheorghe Pană, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, se­cretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Teodor Vasiliu, minis­trul justiției, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al mi­nistrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major. Conducătorul delegației a ară­tat că-i revine plăcuta însărcina­re de a transmite președintelui Nicolae Ceaușescu salutările fră­țești, împreună cu cele mai înal­te considerații, din partea șe­fului statului și președinte Frontului Unit Național al Cam­ab­bodgiei, prințul Norodom Sianik, precum și urări de succes popo­rului român în opera de înflori­re a României socialiste. In numele poporului cambod­gian, al Frontului Unit Național, al Guvernului Regal de Uniune Națională, oaspetele a exprimat cele mai sincere și cordiale mul­țumiri Partidului Comunist Ro­mân, Guvernului Republicii So­cialiste România, poporului ro­mân, președintelui Nicolae Ceaușescu, pentru sprijinul ferm și constant acordat luptei juste a poporului cambodgian. Mulțumind călduros pentru me­sajul transmis, pentru urările și (Contin­uare un pac, a 4-a) LA SĂRBĂTOAREA MUNCII, CARAȘ-SEVERINUL ÎNMĂNUNCHEAZĂ un URIAȘ SUCHET DE ÎNFĂPTUIRI A • In­direct cu județul Există, aici, la Reșița, tradiția ca, în ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, muncitorii să poarte la butonieră o garoafă roșie. De aproape trei decenii, acestui simbol i se mai alătură un alt obicei, și anume acela ca de 1 Mai colectivele din întreprinderi, de la cele mai restrînse la cele mai numeroase, să însoțească fiecare floare cu o fap­tă de prestigiu. Așa se face că, an de an, muncitorii se pre­zintă la sărbătoarea muncii cu fapte pe măsura timpului în care trăim, fructificînd cu răspundere și exigență avuția țării, participînd nemijlocit prin inițiative și acțiuni la în­făptuirea programului de dezvoltare economico-socială a țării. In această primăvară, întrecerea desfășurată în fabrici și uzine, în mine și pe șantierele de construcții cunoaște noi valențe.,Animați de însuflețitoarele chemări lansate încă din iarnă, colectivele se simt angajate să întîm­pine aniversarea Eliberării și cel de-al XI-lea Congres al comuniștilor cu suc­cese de înalt prestigiu. Emulația care a cuprins toate unită­țile face posibil ca azi, din multe colțuri ale județului, să se raporteze realizarea cotei-părți din angajamentul anual. Din acest uriaș buchet de înfăptuiri cu care este întîmpinată sărbătoarea muncii, am reținut pentru ediția de azi cîteva fapte care prin forța cifrelor redau imaginea succeselor; • Pentru început, o apre­ciere globală care se bazează pe unele cifre care privesc an­samblul județului. Elementul definitoriu al celor 120 de zile din acest an îl constituie parti­ciparea unanimă a colectivelor la intensificarea ritmului de creștere a producției industria­le. Multe întreprinderi au ra­portat, încă de săptămîna tre­cută, îndeplinirea prevederi­lor de plan pe perioada res­pectivă. Avansul substanțial al siderurgiștilor din Reșița, al forestierilor din Caransebeș și minerilor din Anina și Bocșa a creat posibilitatea realizării înainte de termen a prevede­rilor la producția globală in­dustrială la scara întregului județ. După estimările făcute, se apreciază că pînă în dimi­neața zilei de azi, în Caraș- Severin au fost realizate su­plimentar produse în valoare de 30 milioane lei. • Despre ecoul participării la întrecere ne-a comunicat și economistul Dumitru Fodor, din subredacția noastră volun­tară din Oțelul Roșu. — Toate secțiile întreprin­derii siderurgice din localitate raportează îndeplinirea sarci­nilor de plan stabilite pe luna aprilie. — Și cît valorează a­­ceastă „garoafă“ din bu­chetul județului ? — Vă rog să notați. Față de sporurile de producție con­semnate la sfîrșitul primului trimestru, despre care s-a scris în ziar, siderurgiștii din Oțelu Roșu adaugă un milion de lei la producția globală și două milioane lei la producția mar­fă fabricată. — Asupra cărții credeți că merită să fapt stă­ruim ? — Fiecare secție este o co­autoare cu drepturi egale. Sunt însă de părere că s-ar putea remarca progresele evidente Eugen FIERARU (Continuare In pag a 4-a) Un moment al finalizării activității a zeci de oameni , turnarea metalului incandescent. La acest întîi de Mai oțelarii reșițeni alătură marelui buchet de înfăptuiri o floare de metal , 4 000 de tone oțel elaborate peste ceea ce s-a preconizat că se poate da în luna aprilie. Foto : Ion MATO i 1 Eforturi­ susținute pentru ÎNCHEIEREA INSĂMÎNTĂRII PORUMBULUI A • In trei consilii intercooperatiste si 18 cooperative agricole de producție s-a terminat semănatul porumbului Așa cum relatam și în edi­ția de ieri a ziarului „Flamu­ra“, în aceste zile pe ogoa­rele județului se dă o bătălie hotărîtoare pentru producția acestui an. Pe prim-plan se si­tuează însămînțarea porum­bului. Conștienți de faptul că însămînțarea în epoca op­timă­­ 1- care în condițiile ju­dețului nostru nu depășește primele zile ale lunii mai — este hotărîtoare, lucrăr­torii din secțiile de me­canizare, din fermele I.A.S., țăranii cooperatori și specia­liștii, sub îndrumarea directă a organizațiilor de partid, și-au sporit eforturile pentru grăbirea acestei importante acțiuni. Ca urmare, pînă luni, după cum rezultă din situa­ția centralizată a D.G.A I.A.A., porumbul a fost însămînțat în cooperativele agricole de pro­ducție pe 85 la sută din su­prafața prevăzută. Merită a fi evidențiate co­lectivele de muncă din secții­le de mecanizare și din coope­rativele agricole de produc­ție din cadrul consiliului in­­tercooperatist Berliște, care au terminat primii însămînțarea porumbului. Pe întreaga su­prafață mecanizabilă a fost încheiată această lucrare și în cadrul consiliilor intercoo­­peratiste Moldova Nouă și Zlatița. Demne de remarcat sînt și strădaniile mecanizato­rilor din consiliile intercoope­­ratiste Brebu, Caransebeș, Ză­­gujeni și Bozovici unde, ca urmare a condițiilor necores­punzătoare, semănatul porum­bului s-a declanșat­ mai tîr­­ziu. Pînă acum două zile, me­canizatorii de la S.M.A. Bre­bu au pus porumbul pe 668 de hectare din cele 1 291 planifi­cate și, așa cum ne-a decla­rat inginerul Constantin Dra­­goș, directorul stațiunii, în primele două zile ale lunii mai vor încheia lucrarea. In zona Bozoviciului, porumbul a fost însămînțat pe 1­075 de hectare din cele 1972, ritmul de lucru asigurînd terminarea lucrării în primele zile ale lunii mai. De altfel, dorința și posibilitatea de a grăbi lu­crările de însămînțare, de a le termina în primele zile ale lu­nii mai, ne-au fost împărtășite și de : Valentin Dascălu, di­rectorul S.M.A. Caransebeș, și Dumitru Scurtu, directorul S.M.A. Zăgujeni. In paralel cu lucrările de în­sămînțare a porumbului, în cooperativele agricole se ac­ționează intens și la celelalte lucrări de sezon. Combaterea pe cale chimică a buruienilor din lanurile de grîu s-a reali­zat pe mai bine de 2 500 de hectare, cooperativele agrico­le de producție de la Caran­sebeș, Jupa, Buchin, Valea­­ Ti­­mișului, Zortențu Mare, Gher­­teniș, Iertof, Ticvaniu Mare, Ilidia, Răcășdia și fiind printre primele Ciuchici unități care au folosit această metodă pe suprafețe mai mari. In grădinile de legume au fost însămînțate și plantate pes­te 800 de hectare, în aceste zi­le urmînd să fie scoase în cîmp răsadurile de roșii și ar­dei. De altfel, légur­icultorii din cooperativele agricole de producție au , și livrat pieței Ing. Alexandru POPOVICI (Continuare In pag a 4-r IN PAGINA A lll-A SENTIMENTUL TONIC AL PARTICIPĂRII LA O MARE CREAȚIE »

Next