Flamura, iunie 1974 (Anul 26, nr. 2948-2951)
1974-06-04 / nr. 2948
□IN CUPRINS m BLOC NOTES ECONOMICE IN DIRECT, DE PE ȘANTIERE Ü DEPUTAT — CETĂȚEAN O RELAȚIE PE MULTIPLE PLANURI ^ FESTIVALUL „HERCULES ’74“ «— CINE RĂSPUNDE DE ÎNDRUMAREA ORGANIZAȚIEI U.T.C. ? fN TELEVIZIUNE. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 ANUL XXVI Nr. 2948 Marți, 4 iunie 1974 8 pagini — 50 bani Redacția: Piața Republicii nr. 7, Reșița telef. 12739; 12139 ; 11901. ÎN ANUL XXX AL ELIBERĂRII PATRIEI ȘI AL CELUI DE-AL XI-LEA COHGfLES AL P.C.H. POTENȚIALUL ECONOMIC AL ÎNTREPRINDERILOR - valorificat mai deplin! • Accent deosebit pe semestrului II Mai sînt doar cîteva săptămîni pînă la încheierea primului semestru al anului. Respectîndu-și pe deplin cuvîntul dat de a depăși cu 3 la sută planul producției fizice pe 1974, numeroase colective raportează suplimentarea acestui nivel. Minerii din Anina au extras și livrat cu 5 la sută mai mult cărbune față de prevederile planului de producție ; Jurnaliștii, oțelarii și laminatorii cu peste 4 la sută. In detașamentul fruntașilor sunt cuprinși de asemenea minerii din Bocșa, lucrătorii din ramura forestieră, constructorii de mașini și utilaje pentru industria metalurgică. Demn de menționat este faptul ca după cinci luni ale anului, în numeroase sectoare de activitate proporția îndeplinirii planului anual depășește cota matematică de 40 la sută, ceea ce asigură un bun start în semestrul al doilea. Dacă indicatorii producției globale și marfă sunt îndepliniți și depășiți de către majoritatea unităților economice, în ce privește respectarea graficelor de livrări sortimentale există încă neajun pregătirea producției sure. In această lună, de exemplu, colectivele de la I.C.M. Bocșa, I.C.M. Reșița, întreprinderea „Oțelul Roșu“, I.M. Moldova Nouă sunt chemate să-și intensifice acțiunile de recuperare restanțelor la produsele; macaarale turn, echipament hidromecanic, termo și hidroenergetic, laminate finite pline, cupru. Organizațiile de partid din aceste unități au datoria să urmărească mai îndeaproape aplicarea măsurilor de creștere a eficienței, de concretizare a soluțiilor stabilite pentru respectarea „cadenței“ în fabricație, alinierea tuturor echipelor și brigăzilor de muncă în frontul celor mai bune. In acest context, creșterea susținută a productivității muncii va trebui să reprezinte, în fiecare lună, pentru fiecare colectiv de muncă, atributul esențial al măsurilor tehnico-organizatorice, al îmbunătățirii fluxului productiv. Aceasta, în primul rînd, la între Constantin RADUȚ (Continuare în pag. a 3-a) CONCURSUL NOSTRU „TIMP DE AUR“ Un pionier al hidroagregatelor reșițene Constructorii pș « de mașini reșițeni f*Bitul*Td 1 au meritul de a fi * pionieri în construcția hidroagregatelor românești. începutul datează din 1946, cînd, la fosta fabrică veche de mașini, se uziează turbina de tip Francis de 0,1 MW. Printre constructorii de atunci se afla și maistrul principal de azi, Francisc Kronawetter. Era un „mini-agregat“ cum spunem noi acum, dar care le-a deschis drumul tuturor celorlalte fabricate la Reșița. Au urmat apoi turbinele de tip Pelton și Francis pentru sistemul hidroenergetic Bîrzava superioară. A fost un examen profesional pe care l-am trecut cu succes pentru ca mai apoi să particip efectiv la construcția și montarea a trei turbine Kaplan de 0,6 MW pentru Tîrgu Mureș, în calitate de șef de echipă. Atunci, în 1953, pe șantier fiind: con Ion TELESCU corespondent voluntar Reșița (Continuare in pag a 3-a) In industria județului Peste 71 milioane lei producție globală suplimentară In întrecerea pentru îndeplinirea înainte de termen a cincinalului pe care îl parcurgem, colectivele din întreprinderile industriale ale județului raportează noi succese în cinstea celor două mărețe evenimente din acest an — a XXX-a aniversare a Eliberării țării și Congresul al XI-lea al partidului. Unindu-și eforturile pentru sporirea volumului activității, muncitorii, inginerii, tehnicienii au realizat suplimentar, în cele 5 luni ale anului o producție globală și marfă în valoare de 71,7 milioane lei și, respectiv, 68,7 milioane lei. Preocuparea formațiilor de muncă din întreprinderi pentru valorificarea intensă a rezervelor interne este materializată și de creșterea cu peste 160 milioane lei a producției globale obținută în cele 5 luni din acest an, față de perioada corespunzătoare a anului trecut. SUCCES DEPLIN CORULUI UZINELOR DIN REȘIȚA! O sută de făurari de frumusețe, simbolizînd parcă istoria glorioasă a unui secol de cîntare muncitorească în cetatea industrială de pe Bîrzava, vor urca duminică pe podiumul emulării. Corul uzinelor din Reșița se prezintă în etapa finală a Concursului televizat „Cîntare patriei“ cu un repertoriu pe măsura succeselor de prestigiu obținute în ultimii 30 de ani : „Marșul muncitorilor“ din opereta „Ana Lugojana“ de Filaret Barbu, „Pămînt însorit“ de Constantin Romașcanu, piesă în primă audiție, „Doină“ și „Joc“ din Suita I-a pe teme populare de Nicolae Ursu. Activitatea permanentă, reprezentarea tuturor generațiilor în componența formației (unii coriști tineri preluînd ștafeta cîntecului de la părinții lor), îmbinarea armonioasă a artei culte cu arta populară sunt doar cîteva coordonate și premise ale convingerii că oamenii din uzinele reșițene, care au făcut din cor o a doua mare pasiune, nu se vor desminți. Evoluția corului reșițean, prilejuită de „Zilele culturii la Reșița“, Festivalul interjudețean „Sarmis“, concertul radiodifuzat „O țară a iubirii de soare și dreptate“, precum și de un turneu în Iugoslavia a relevat buna comportare a coriștilor reșițeni. In acest ceas de nobilă confruntare, sînt alături de ei lucrătorii uzinelor - tovarășii lor de muncă - miile de coriști din Caraș - Severin, urîndu-le succes deplin! ZILE HOTÂRÎTOARE PENTRU OBȚINEREA UNOR PRODUCȚII AGRICOLE RECORD . RELATĂRI DE PE OGOARELE JUDEȚULUI ÎN PAGINA A 4-A în bazele turistice ale C.J.T. Caraș- Severin pregătirile pentru noul sezon estival încă nu au atins intensitatea dorită. Avansate sunt doar lucrările pe Muntele Semenic, unde au fost zugrăvite camerele și la Secu, unde se dă în folosință un nou hotel. De asemenea, aici, a fost reamenajat complexul vechi. Defecțiunile existente la hotelul de la Mărghitaș încă nu permit primirea turiștilor. Autobuzul geme din încheieturi pe drumul Reșița — Ici-colo, prin Văliug gropi s-a mai pus zgură de umplutură, dar nici aceasta nu problema. Pe rezolvă cîteva porțiuni drumul ar trebui recondiționat, ca și șanțul de scurgere a apei de pe margine. Aceasta este prima neplăcută impresie are turistul pe care o ce se îndreaptă spre complexul Crivaia, aparținînd de O.J.T. Caraș-Severin. Sosim la Crivaia. Avînd în vedere că sezonul cald bate la ușă, ne așteptam să găsim gazdele în plină pregătire a bazei turistice. Deocamdată însă, nimic. Spațiile verzi încă nu sunt amenajate corespunzător, camerele n-au fost zugrăvite. Ba, mai mult, nu există suficiente perdele, iar cele care sunt, au niște găuri de toată frumusețea. La grupul sanitar de la parterul vilei nr. 2 nu arde lumina; una dintre toalete este ruptă etc. Ni se pare că aici lipsește mina bunului gospodar, fapt relevat și de o hartă, afișată la vedere, cu traseele turistice de pe vremea „raionului Reșița". La ora actuală, problemă dificilă o o constituie faptul că terasa, ca și campingurile, sunt blocate cu mobilierul pentru noul hotel în construcție. Responsabilul complexului, tovarășul Rudolf Dietrich, ne a asigurat că în scurt timp o parte din mobilă va fi dusă la Semenic, existînd perspectiva degrevării spațiului. Totuși trebuiauzolvate celelalte reamănunte de care vorbeam și care acum puteau fi pînă terminate. La există șahuri, Crivaia table și alte jocuri distractive — tovarășul ne spunea responsabil — dar acestea nu se închiriază pentru că nu e cine să răspundă de ele. Ciudată optică, mai ales că în alte părți asemenea jocuri pot fi închiriate direct de la recepție, odată cu camera, opinie cu care s-a arătat de acord și tovarășul Cornel Mărăscu, recepționerul complexului. In altă ordine de idei, se impune amenajarea corespunzătoare a (de ce nu un clubului bar- discotecă, mai ales că există condiții pentru aceasta ?!), ceea ce ar spori posibilitățile de distracție oferite turiștilor. In urmă cu trei ani, discutam tot aici despre amenajarea unui teren de tenis fără mari pretenții, dar de atunci și pînă acum nu s-a făcut nimic. La 4 km de Crivaia Mircea RIȚIU (Conf. în pag. a 7-a) Vine anotimpul drumețiilor CUM SUNT PREGĂTITE BAZELE TURISTICE? Săptămînae Ipoliicăi ÎNTREAGA OPINIE PUBLICA a urmărit cu viu interes, în cursul săptămînii care a trecut, vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în mai multe județe ale țării. Desfășurată la puțină vreme de la alegerea sa în funcția de președinte al Frontului Unității Socialiste — expresie a unității de neclintit a întregii națiuni în jurul partidului, a dragostei și stimei de care se bucură secretarul general în rîndurile întregului popor —, vizita a prilejuit examinarea detaliată, la fața locului, a unui șir de probleme privind înfăptuirea, în județele Constanța, Dolj, Gorj și Olt, a programului de dezvoltare economică și socială pe anii 1971—1975, a angajamentului de a realiza cincinalul actual înainte de termen. Dialogul direct al secretarului general cu activele organizațiilor județene de partid, cu oameni ai muncii, specialiști și cadre de pondere a evidențiat, peste răsp tot, mersul ascendent pe calea progresului și bunăstării și, în același timp, marile resurse de care dispune economia românească pentru sporirea în continuare a eficienței, pentru accelerarea continuă a ritmului ei de dezvoltare . Un model strălucit de analiză în spirit critic, deschis, de abordare multilaterală a problemelor construcției noastre economice, îl constituie întilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu activul de partid din județul Dolj, cuvîntarea rostită cu acest prilej. Ideea centrală care se des Timotei JURJICA (Continuare In pag. a 7-a)