Flamura, iunie 1974 (Anul 26, nr. 2948-2951)

1974-06-04 / nr. 2948

□IN CUPRINS m BLOC NOTES ECONO­MIC­E­ IN DIRECT, DE PE ȘANTIERE Ü DEPUTAT — CETĂȚEAN O RELAȚIE PE MULTIPLE PLANURI ^ FES­TIVALUL „HERCULES ’74“ «— CINE RĂSPUNDE DE ÎN­DRUMAREA ORGANIZAȚIEI U.T.C. ? fN TELEVIZIUNE. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R. ȘI­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 ANUL XXVI Nr. 2948 Marți, 4 iunie 1974 8 pagini — 50 bani Redacția: Piața Republicii nr. 7, Reșița telef. 12739; 12139 ; 11901. ÎN ANUL XXX AL ELIBERĂRII PATRIEI ȘI AL CELUI DE-AL XI-LEA COHGfLES AL P.C.H. POTENȚIALUL ECONOMIC AL ÎNTREPRINDERILOR - valorificat mai deplin! • Accent deosebit pe semestrului II Mai sînt doar cîteva săptămîni pînă la încheierea primului se­mestru al anului. Respectîndu-și pe deplin cuvîntul dat de a de­păși cu 3 la sută planul produc­ției fizice pe 1974, numeroase co­lective raportează suplimentarea acestui nivel. Minerii din Anina au extras și livrat cu 5 la sută mai mult cărbune față de preve­derile planului de producție ; Jurnaliștii, oțelarii și laminatorii cu peste 4 la sută. In detașamen­tul fruntașilor sunt cuprinși de asemenea minerii din Bocșa, lu­crătorii din ramura forestieră, constructorii de mașini și utilaje pentru industria metalurgică. Demn de menționat este faptul ca după cinci luni ale anului, în numeroase sectoare de activitate proporția îndeplinirii planului a­­nual depășește cota matematică de 40 la sută, ceea ce asigură un bun start în semestrul al doilea. Dacă indicatorii producției glo­bale și marfă sunt îndepliniți și depășiți de către majoritatea uni­tăților economice, în ce privește respectarea graficelor de livrări sortimentale există încă neajun­­ pregătirea producției sure. In această lună, de exem­plu, colectivele de la I.C.M. Boc­șa, I.C.M. Reșița, întreprinderea „Oțelul Roșu“, I.M. Moldova Nouă sunt chemate să-și intensi­fice acțiunile de recuperare restanțelor la produsele; maca­a­rale turn, echipament hidrome­canic, termo și hidroenergetic, laminate finite pline, cupru. Or­ganizațiile de partid din aceste unități au datoria să urmărească mai îndeaproape aplicarea măsu­rilor de creștere a eficienței, de concretizare a soluțiilor stabilite pentru respectarea „cadenței“ în fabricație, alinierea tuturor echi­pelor și brigăzilor de muncă în frontul celor mai bune. In acest context, creșterea sus­ținută a productivității muncii va trebui să reprezinte, în fiecare lună, pentru fiecare colectiv de muncă, atributul esențial al mă­surilor tehnico-organizatorice, al îmbunătățirii fluxului productiv. Aceasta, în primul rînd, la între­ Constantin RADUȚ (Continuare în pag. a 3-a) CONCURSUL NOSTRU „TIMP DE AUR“ Un pionier al hidroagregatelor reșițene Constructorii pș « de mașini reșițeni f*Bitul*Td 1 au meritul de a fi * pionieri în cons­­­­trucția hidroagregatelor românești. începu­tul datează din 1946, cînd, la fosta fabrică veche de mașini, se uzi­ează turbina de tip Francis de 0,1 MW. Printre construc­torii de atunci se afla și maistrul princi­pal de azi, Francisc Kronawetter.­­ Era un „mini-agregat“ cum spunem noi acum, dar care le-a deschis drumul tuturor celorlalte fabricate la Reșița. Au urmat apoi turbinele de tip Pelton și Fran­cis pentru sistemul hidroenergetic Bîrzava superioară. A fost un examen profesional pe care l-am trecut cu succes pentru ca mai apoi să particip efectiv la construcția și montarea a trei turbine Kaplan de 0,6 MW pentru Tîrgu Mureș, în calitate de șef de echipă. Atunci, în 1953, pe șantier fiind: con­ Ion TELESCU corespondent voluntar Reșița (Continuare in pag a 3-a) In industria județului Peste 71 milioane lei producție globală suplimentară In întrecerea pentru îndepli­nirea înainte de termen a cin­cinalului pe care îl parcurgem, colectivele din întreprinderile industriale ale județului ra­portează noi succese în cinstea celor două mărețe evenimente din acest an — a XXX-a ani­versare a Eliberării țării și Congresul al XI-lea al partidu­­lui. Unindu-și eforturile pen­tru sporirea volumului activi­tății, muncitorii, inginerii, teh­nicienii au realizat suplimen­tar, în cele 5 luni ale anului o producție globală și marfă în valoare de 71,7 milioane lei și, respectiv, 68,7 milioane lei. Preocuparea formațiilor de muncă din întreprinderi pen­tru valorificarea intensă a re­zervelor interne este materia­lizată și de creșterea cu peste 160 milioane lei a producției globale obținută în cele 5 luni din acest an, față de perioada corespunzătoare a anului tre­cut. SUCCES DEPLIN CORULUI UZINELOR DIN REȘIȚA! O sută de făurari de frumusețe, sim­bolizînd parcă istoria glorioasă a unui secol de cîntare muncitorească în cetatea industrială de pe Bîrzava, vor urca duminică pe podiumul emulării. Corul uzinelor din Reșița se prezintă în etapa finală a Concursului televizat „Cîntare patriei“ cu un repertoriu pe măsura succeselor de prestigiu obținute în ultimii 30 de ani : „Marșul muncitorilor“ din opereta „Ana Lugojana“ de Filaret Barbu, „Pămînt însorit“ de Constantin Romașcanu, piesă în primă audiție, „Doină“ și „Joc“ din Suita I-a pe teme populare de Nicolae Ursu. Activitatea permanentă, reprezentarea tuturor gene­rațiilor în componența formației (unii coriști tineri preluînd ștafeta cîntecului de la părinții lor), îmbinarea armonioasă a artei culte cu arta populară sunt doar cîteva coordonate și premise ale convingerii că oamenii din uzinele reșițene, care au făcut din cor o a doua mare pasiune, nu se vor desminți. Evoluția corului reșițean, prilejuită de „Zilele culturii la Reși­ța“, Festivalul interjudețean „Sarmis“, concertul radiodifuzat „O țară a iubirii de soare și dreptate“, precum și de un tur­neu în Iugoslavia a relevat buna comportare a coriștilor reșițeni. In acest ceas de nobilă confruntare, sînt alături de ei lucrătorii uzinelor - tovarășii lor de muncă - miile de coriști din Caraș - Severin, urîndu-le succes deplin! ZILE HOTÂRÎTOARE PENTRU OBȚINEREA UNOR PRODUCȚII AGRICOLE RECORD . RELATĂRI DE PE OGOARELE JUDEȚULUI ÎN PAGINA A 4-A în bazele turistice ale C.J.T. Caraș- Severin pregătirile pentru noul sezon esti­val încă nu au atins intensitatea dorită. Avansate sunt doar lucrările pe Muntele Semenic, unde au fost zugrăvite camerele și la Secu, unde se dă în folosință un nou hotel. De asemenea, aici, a fost reamenajat complexul vechi. Defecțiunile existente la hotelul de la Mărghitaș încă nu permit primirea turiștilor. Autobuzul geme din încheieturi pe drumul Reșița — Ici-colo, prin Văliug­ gropi s-a mai pus zgură de umplutură, dar nici aceasta nu problema. Pe rezolvă cîteva porțiuni drumul ar trebui recondiționat, ca și șanțul de scur­gere a apei de pe margine. Aceasta es­te prima neplăcută impresie are turistul pe care o ce se îndreaptă spre com­plexul Crivaia, apar­­ținînd de O.J.T. Ca­­raș-Severin. Sosim la Crivaia. Avînd în vedere că sezonul cald bate la ușă, ne așteptam să găsim gazdele în pli­nă pregătire a ba­zei turistice. Deo­camdată însă, nimic. Spațiile verzi încă nu sunt amenajate corespunzător, came­rele n-au fost zugră­vite. Ba, mai mult, nu există suficiente perdele, iar cele ca­re sunt, au niște găuri de toată frumusețea. La grupul sanitar de la parterul vilei nr. 2 nu arde lumina; u­­na dintre toalete es­te ruptă etc. Ni se pare că aici lipsește mina bunului gos­podar, fapt relevat și de o hartă, afișa­tă la vedere, cu tra­seele turistice de pe vremea „raionului Reșița". La ora actuală, problemă dificilă o o constituie faptul că terasa, ca și campin­gurile, sunt blocate cu mobilierul pentru noul hotel în cons­trucție. Responsabilul complexului, tova­rășul Rudolf Dietrich, ne a asigurat că în scurt timp o parte din mobilă va fi du­să la Semenic, exis­­tînd perspectiva de­grevării spațiului. Totuși trebuiau­zolvate celelalte re­a­­mănunte de care vor­beam și care acum puteau fi pînă ter­minate. La există șahuri, Crivaia table și alte jocuri distrac­tive — tovarășul ne­ spunea responsa­bil — dar acestea nu se închiriază pentru că nu e cine să răs­pundă de ele. Ciuda­tă optică, mai ales că în alte părți ase­menea jocuri pot fi închiriate direct de la recepție, odată cu camera, opinie cu ca­re s-a arătat de a­­cord și tovarășul Cor­nel Mărăscu, recep­ționerul complexului. In altă ordine de idei, se impune a­­menajarea corespun­zătoare a (de ce nu un clubului bar- discotecă, mai ales că există condiții pentru aceasta ?!), ceea ce ar spori po­sibilitățile de dis­tracție oferite turiș­tilor. In urmă cu trei ani, discutam tot aici despre amenajarea u­­nui teren de tenis fără mari pretenții, dar de atunci și pî­nă acum nu s-a fă­cut nimic. La 4 km de Crivaia Mircea RIȚIU (Conf. în pag. a 7-a) Vine anotimpul drumețiilor CUM SUNT PREGĂTITE BAZELE TURISTICE? Săptămînae I­po­liicăi ÎNTREAGA OPINIE PUBLICA a urmărit cu viu interes, în cursul săptămînii care a trecut, vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în mai multe județe ale țării.­­ Desfășurată la puțină vreme d­e la alegerea sa în funcția de președinte al Frontului Unității Socialiste — expresie a unității de neclintit a întregii națiuni în jurul partidu­lui, a dragostei și­­ stimei de care se bucură secretarul general în rîndurile întregului popor —, vi­zita a prilejuit examinarea de­taliată, la fața locului, a unui șir d­e probleme privind înfăp­tuirea, în județele Constanța, Dolj, Gorj și Olt, a programului de dezvoltare economică și socia­lă pe anii 1971—1975, a angaja­mentului de a realiza cincinalul actual înainte de termen. Dialo­gul direct al secretarului general cu activele organizațiilor județe­ne de partid, cu oameni ai mun­­­­­cii, specialiști și cadre de pondere a evidențiat, peste răs­p tot, mersul ascendent pe calea pro­gresului și bunăstării și, în ace­lași timp, marile resurse de care dispune economia românească pentru sporirea în continuare a eficienței, pentru accelerarea continuă a ritmului ei de dez­voltare . Un model strălucit de analiză în spirit critic, deschis, de abordare multilaterală a pro­blemelor construcției noastre e­­conomice, îl constituie întilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu activul de partid din județul Dolj, cuvîntarea rostită cu acest prilej. Ideea centrală care se des­ Timotei JURJICA (Continuare In pag. a 7-a)

Next