Flamura, iulie 1974 (Anul 26, nr. 2952-2956)

1974-07-02 / nr. 2952

DIN CUPRINS B DIMENSIUNEA „PERS­PECTIVA“­­g TINERII ȘI FAPTELE LOR Ig OBLIGA­TORIU ÎN ACTIVITATEA CENACLURILOR LITERARE: CONTINUA CREȘTERE­A­ PE TEME ALE ETICII MUN­CII H TOATA SATELOR — ÎN SUFLAREA CÎMP II SPORT — WM ’74 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UMIȚI­VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN XVI ANUL XXVI NR. 2952 MARȚI, 2 IULIE 1974 8 pagini — 50 bani REDACȚIA : Piața Republicii, nr. 7 RE­Ș­IȚA TelefoAne : 12739, 12139 în anul EEX al Eliberării patriei, celui X-lea Congrm al P.C.R. în semestrul 11 Obiectiv: EFICIENTA Anul jubiliar 1974, a intrat în cea de a doua parte a sa. Ce ne arată o privire retrospectivă asu­pra realizărilor din perioada parcursă pînă în prezent ? In pri­mul rînd, se desprinde conclu­zia că există toate condițiile pen­tru realizarea — și, la unii in­dicatori și sortimente, chiar de­pășirea­­ angajamentelor anua­le, cit și a celor aferente perioa­dei pînă la sărbătoarea de la 23 August. In sprijinul acestei afir­mații stă faptul că pe 5 luni s-a înregistrat o depășire a planului producției industriale de 71,7 mi­lioane lei, precum și faptul că la o serie de produse cum ar fi: cărbune, cocs, fontă,­­oțel, lami­nate, utilaj chimic, mașini și uti­laje agricole, cherestea, mobilier etc. prevederile pentru această perioadă sunt depășite. Merită să fie subliniate succesele colective­lor de oameni ai muncii din în­treprinderile miniere Bocșa și A­­nina care și-au depășit sarcinile atît la Indicatorii valorici, cit și­­ la sortimentele fizice. Siderurgiș­­tii reșițeni, autorii angajamentu­lui de a produce un milion de tone de oțel­ sînt, de asemenea, în primele rînduri ale pentru realizarea sarcinilor luptei de Ing. Chirilă VRAJITORU vicepreședinte al județean de control Consiliului muncitoresc a activității economice și sociale (Continuare în pag. a 3-a) BILANȚ RODNIC în marea întrecere socialistă Luna iunie s-a încheiat cu un bilanț fructuos în activitatea multor colective din întreprinderile județului. Din rezultatele ob­ținute, consemnăm succint: B Ea Combinatul de prelucra­re a lemnului din Caransebeș, cu producția suplimentară obți­nută în luna iunie, planul sorti­mental a fost depășit pe semes­trul I cu 28 450 mp la furnire și peste 13 milioane de lei la produ­se de mobilă. B Minerii din Anina își spo­resc avansul față de planul la zi. Cele 1500 tone cărbune net rea­lizat în plus pe luna iunie ridi­că producția suplimentară obți­nută de la începutul anului la 7 700 tone cărbune.­­ Colectivul secției utilaj com­plex de la I.C.M. Reșița — ho­­tărît să contribuie cu rezultate bune la bilanțul activității între­prinderii — a depășit planul pro­ducției marfă cu peste 500 000 lei. B Șantierul 103 Moldova Nouă se află, în continuare, în fruntea întrecerii cu celelalte colective ale I.J.C.M. Stadiul avansat al lucrărilor la spital și la blocurile de locuit din Oravița, a determi­nat depășirea planului cu peste 200 000 lei de către colectivul de constructori. PROFUNZIME, DIVERSITATE activității ideologice întreaga țară se pregătește să întîmpine cea de a XXX-a ani­versare a Eliberării și Congresul al XI-lea al P.C.R. cu rezultate deosebite în îndeplinirea sarci­nilor fie plan, a angajamentului de a încheia intr-un termen mai scurt actualul cincinal; în acest cadru, o preocupare prioritară a organizațiilor de partid are ca obiectiv pregătirea politică mul­tilaterală a comuniștilor, desfă­șurarea unei activități ideologice încărcată de o înaltă tensiune a ideilor, educarea socialistă a oa­menilor muncii. Profunzimea con­ținutului, originalitatea și diver­sitatea, continuitatea acțiunilor sunt principalele caracteristici ce definesc — pentru perioada ur­mătoare — munca în acest do­meniu. Se poate observa că în majo­ritatea cazurilor, cerințele enu­merate sunt convertite în practi­că. Am reținut din programul e­­laborat de secția de propagan­dă a Comitetului județean de partid, din­ preocupările Comite­tului județean de partid, din ce­le ale organelor de partid din­ municipiu, orașe și comune — simpozioane, cicluri de expuneri, dezbateri pe problemele d­e ac­tualitate ale politicii partidului, avînd menirea de a explicita conținutul de idei al unor do­cumente, de a sprijini comuniș­tii, colectivele de muncă în eva­luarea căilor și mijloacelor cu ajutorul cărora pot înfăptui sar­cinile ce decurg pentru între­prinderi, unități agricole, șantie­re, pentru toate sectoarele. Este remarcabil efortul Comitetului municipal de partid Reșița de a dimensiona și coordona realizarea programului de acțiune în acest domeniu, de a folosi în conti­nuare sectorii, cabinetele pentru științele sociale, celelalte mijloa­ce. Tot așa, sunt de reținut preo­cupările comitetelor orășenești de partid Caransebeș, Oravița, ale comitetelor comunale Bozo- Timotei JUR.I­CA (Continuare in pag. a 4-a) OMAGIU DASCĂLILOR In acest anotimp suprem al împlinirii, o zi anume din calendar ne rememorează chipurile dascălilor noștri, cîntărind ci­ de mult a însem­nat lucrarea lor în desăvîrșirea roadelor ce se ivesc zi de zi prin noi. Prețuirea profesorilor, în­vățătorilor, educatoarelor o dezvăluim cu emoție, cu căldură. Asigurarea economiei naționale, a celorlalte sectoare ale activității sociale cu cadre și specialiști, dinamica perfecționării, dimensiu­nile educative actuale recunosc implicit contri­buția valoroasă a școlii la vasta operă de făuri­re a societății socialiste multilateral dezvoltate. Omagiind aportul puternicului detașament al cadrelor didactice la formarea atîtor și atîtor generații, la educarea tineretului în spiritul dra­gostei față de patrie, partid și popor, la cultiva­rea unor alese trăsături morale a responsabili­tății față de muncă și învățătură, duminică au avut loc la Reșița, Caransebeș, Oțelu Roșu, Mol­dova Nouă, Oravița, Bozovici, Băile I­erculane, Bocșa adunări festive dedicate „Zilei învățăto­rului". întrunirile au evidențiat cu acest prilej modalitățile prin care s-a acționat pentru înde­plinirea prevederilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 — 19 iunie 1973. In anul școlar de curînd încheiat, obiective ca pregătirea genera­lizării treptei I de liceu, integrarea învățămîn- Gheorghe JURMA (Continuare­­n pag. a 5-a) Orașul care vine... Caransebeșul contemporan vine din­­tr-un trecut milenar. Dar oricît de glorioa­se i-ar fi paginile de arhivă, ele nu pot fi comparate nici pe departe cu noua sa biografie, începută in urmă cu 30 de ani. După ce decenii întregi stagnase într-o lîncezeală ce părea iremediabilă, cu populație de pînă la zece mii de locuitori,­­ Caransebeșul a fost chemat în anii­ noștri să trăiască vîrsta­ întineririi și a unei rapi­de dezvoltări economice și edilitare. Folosind metafora, putem spune că temperamentul său pulsează în peste 20 de unități economice, zeci de unități cu profil social-cultural și cooperatist. Astăzi, pro­ducția globală industrială a orașului este de 9,8 ori mai mare decât cea de dinaintea anului eliberării patriei. Mari unități pro­ductive — întreprinderea de construcții metalice, adevărată „uzină constructoare de uzine“, apărută pe harta economică a localității în anii actualului cincinal; com­plexul de prelucrare a lemnului; I.F.E.T.; grupul de șantiere pentru construcții fo­restiere; întreprinderea de mobilă și mate­riale de construcții; complexul C.F.R., unul din marii „cărăuși“ ai țării — au adus mu­tații structurale in viața orașului, în des­tinul contemporan al celor aproape 25 000 de locuitori. Să mai spunem oare că numai Constantin GALESCU (Continuare în pag. a 7-a) Recoltarea nutrețurilor constituie în aceste zile o preocupare deosebită a oa­menilor muncii de pe ogoare, bunul mers al lucrărilor fiind hotărîtor pentru rezul­tatele din sectorul zootehnic. Foto: A. SANDULESCU Săptăm­înia politică Am încheiat o nouă săptă­­mînă bogată în evenimente de importanță majoră pentru în­făptuirea politicii interne externe a partidului și statu­șu­lui nostru. Dintre numeroase­le momente ce s-ar cuveni consemnate în sinteza, din a­­ceastă ediție — fiecare cu sem­nificația sa deosebită —, re­ținem: 0 In prezența a peste 3 000 de participanți, ieri di­mineață au început, în Capita­lă, din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, general al Partidului secretar Comu­nist Român, președintele Re­publicii, lucrările Consfătuirii cu activul de partid și de stat din centralele industriale. Cu mențiunea că asupra principa­lelor concluzii ce se desprind din această amplă reuniune de lucru vom reveni în ediții­le viitoare ale gazetei, notăm că problematica examinată în cadrul consfătuirii privește modul în care își îndeplinesc centralele industriale atribu­­țiunile cu care au fost înves­(Continuare în pag. a 2-a) (Conf. In pag. a 6-a) Timp de două nopți, organele locale de partid și de stat, din județ, însoțite de reprezentanți ai Mi­nisterului de Interne, au efectuat un con­trol privind modul în care este asigurată securitatea averii obș­tești. Concluzia, în majoritatea unităților economice și sociale, cei investiți cu răs­punderi concrete de a organiza și efectua paza bunurilor mate­riale își fac datoria. In Reșița, Caran­sebeș, Băile Hercu­­lane, Anina, Oțelu Roșu, Bocșa, Moldova Scuzați deranjul... somn ușor. DAR PARCĂ SÎNTEȚI PAZĂ?! Nouă, Oravița și in celelalte localități pe raza cărora sunt am­plasate unități eco­nomice, fie că se e­­fectueazâ obștesc ori cu oameni de specia­litate, paza noastre comune averii este asigurată împotriva celor care mai con­fundă­ încă bunurile obștei cu propriile lor bunuri. De pildă, Mihai Bejerița și Ion Olariu — salariați la C.P.L. Caransebeș, au fost prinși de către paznicul Petru Hur­­duzău în timp ce sco­teau din unitate un motor electric. Și ca ei , mai sînt cîțiva inși dornici să-și „re­zolve“ nevoile gospo­dărești pe seama u­­nităților în care lu­crează. Dar vigilența oamenilor din pază îi readuce, de fiecare dată, la realitate. Revenind la acțiu­nea de control la care ne refeream, trebuie să spunem însă că în cursul ei s­au în care găsit și situații conducătorii unor unități economi­ce au lăsat paza pe seama unor oameni lipsiți e simțul da­toriei, de responsa­bilitate civică. Puțu­rile I.M. IV și V de la Anina, Ocolul silvic, abatorul și secția de gospodărie orășenească Anina, în noaptea de 25 iu­nie nu erau păzite, iar Ion Băiaș — paz­nic la garajul I.M.T.F. din Oravița, în loc să stea la post, se j­­ciuise la căldurică, în biroul șefului m­i­ Jenică MUNTEANU Lt. col. Taras ATOMOAIE

Next