Flamura, iulie 1974 (Anul 26, nr. 2952-2956)
1974-07-02 / nr. 2952
DIN CUPRINS B DIMENSIUNEA „PERSPECTIVA“g TINERII ȘI FAPTELE LOR Ig OBLIGATORIU ÎN ACTIVITATEA CENACLURILOR LITERARE: CONTINUA CREȘTEREA PE TEME ALE ETICII MUNCII H TOATA SATELOR — ÎN SUFLAREA CÎMP II SPORT — WM ’74 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UMIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN XVI ANUL XXVI NR. 2952 MARȚI, 2 IULIE 1974 8 pagini — 50 bani REDACȚIA : Piața Republicii, nr. 7 REȘIȚA TelefoAne : 12739, 12139 în anul EEX al Eliberării patriei, celui X-lea Congrm al P.C.R. în semestrul 11 Obiectiv: EFICIENTA Anul jubiliar 1974, a intrat în cea de a doua parte a sa. Ce ne arată o privire retrospectivă asupra realizărilor din perioada parcursă pînă în prezent ? In primul rînd, se desprinde concluzia că există toate condițiile pentru realizarea — și, la unii indicatori și sortimente, chiar depășirea angajamentelor anuale, cit și a celor aferente perioadei pînă la sărbătoarea de la 23 August. In sprijinul acestei afirmații stă faptul că pe 5 luni s-a înregistrat o depășire a planului producției industriale de 71,7 milioane lei, precum și faptul că la o serie de produse cum ar fi: cărbune, cocs, fontă,oțel, laminate, utilaj chimic, mașini și utilaje agricole, cherestea, mobilier etc. prevederile pentru această perioadă sunt depășite. Merită să fie subliniate succesele colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderile miniere Bocșa și Anina care și-au depășit sarcinile atît la Indicatorii valorici, cit și la sortimentele fizice. Siderurgiștii reșițeni, autorii angajamentului de a produce un milion de tone de oțel sînt, de asemenea, în primele rînduri ale pentru realizarea sarcinilor luptei de Ing. Chirilă VRAJITORU vicepreședinte al județean de control Consiliului muncitoresc a activității economice și sociale (Continuare în pag. a 3-a) BILANȚ RODNIC în marea întrecere socialistă Luna iunie s-a încheiat cu un bilanț fructuos în activitatea multor colective din întreprinderile județului. Din rezultatele obținute, consemnăm succint: B Ea Combinatul de prelucrare a lemnului din Caransebeș, cu producția suplimentară obținută în luna iunie, planul sortimental a fost depășit pe semestrul I cu 28 450 mp la furnire și peste 13 milioane de lei la produse de mobilă. B Minerii din Anina își sporesc avansul față de planul la zi. Cele 1500 tone cărbune net realizat în plus pe luna iunie ridică producția suplimentară obținută de la începutul anului la 7 700 tone cărbune. Colectivul secției utilaj complex de la I.C.M. Reșița — hotărît să contribuie cu rezultate bune la bilanțul activității întreprinderii — a depășit planul producției marfă cu peste 500 000 lei. B Șantierul 103 Moldova Nouă se află, în continuare, în fruntea întrecerii cu celelalte colective ale I.J.C.M. Stadiul avansat al lucrărilor la spital și la blocurile de locuit din Oravița, a determinat depășirea planului cu peste 200 000 lei de către colectivul de constructori. PROFUNZIME, DIVERSITATE activității ideologice întreaga țară se pregătește să întîmpine cea de a XXX-a aniversare a Eliberării și Congresul al XI-lea al P.C.R. cu rezultate deosebite în îndeplinirea sarcinilor fie plan, a angajamentului de a încheia intr-un termen mai scurt actualul cincinal; în acest cadru, o preocupare prioritară a organizațiilor de partid are ca obiectiv pregătirea politică multilaterală a comuniștilor, desfășurarea unei activități ideologice încărcată de o înaltă tensiune a ideilor, educarea socialistă a oamenilor muncii. Profunzimea conținutului, originalitatea și diversitatea, continuitatea acțiunilor sunt principalele caracteristici ce definesc — pentru perioada următoare — munca în acest domeniu. Se poate observa că în majoritatea cazurilor, cerințele enumerate sunt convertite în practică. Am reținut din programul elaborat de secția de propagandă a Comitetului județean de partid, din preocupările Comitetului județean de partid, din cele ale organelor de partid din municipiu, orașe și comune — simpozioane, cicluri de expuneri, dezbateri pe problemele de actualitate ale politicii partidului, avînd menirea de a explicita conținutul de idei al unor documente, de a sprijini comuniștii, colectivele de muncă în evaluarea căilor și mijloacelor cu ajutorul cărora pot înfăptui sarcinile ce decurg pentru întreprinderi, unități agricole, șantiere, pentru toate sectoarele. Este remarcabil efortul Comitetului municipal de partid Reșița de a dimensiona și coordona realizarea programului de acțiune în acest domeniu, de a folosi în continuare sectorii, cabinetele pentru științele sociale, celelalte mijloace. Tot așa, sunt de reținut preocupările comitetelor orășenești de partid Caransebeș, Oravița, ale comitetelor comunale Bozo- Timotei JUR.ICA (Continuare in pag. a 4-a) OMAGIU DASCĂLILOR In acest anotimp suprem al împlinirii, o zi anume din calendar ne rememorează chipurile dascălilor noștri, cîntărind ci de mult a însemnat lucrarea lor în desăvîrșirea roadelor ce se ivesc zi de zi prin noi. Prețuirea profesorilor, învățătorilor, educatoarelor o dezvăluim cu emoție, cu căldură. Asigurarea economiei naționale, a celorlalte sectoare ale activității sociale cu cadre și specialiști, dinamica perfecționării, dimensiunile educative actuale recunosc implicit contribuția valoroasă a școlii la vasta operă de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Omagiind aportul puternicului detașament al cadrelor didactice la formarea atîtor și atîtor generații, la educarea tineretului în spiritul dragostei față de patrie, partid și popor, la cultivarea unor alese trăsături morale a responsabilității față de muncă și învățătură, duminică au avut loc la Reșița, Caransebeș, Oțelu Roșu, Moldova Nouă, Oravița, Bozovici, Băile Ierculane, Bocșa adunări festive dedicate „Zilei învățătorului". întrunirile au evidențiat cu acest prilej modalitățile prin care s-a acționat pentru îndeplinirea prevederilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 — 19 iunie 1973. In anul școlar de curînd încheiat, obiective ca pregătirea generalizării treptei I de liceu, integrarea învățămîn- Gheorghe JURMA (Continuaren pag. a 5-a) Orașul care vine... Caransebeșul contemporan vine dintr-un trecut milenar. Dar oricît de glorioase i-ar fi paginile de arhivă, ele nu pot fi comparate nici pe departe cu noua sa biografie, începută in urmă cu 30 de ani. După ce decenii întregi stagnase într-o lîncezeală ce părea iremediabilă, cu populație de pînă la zece mii de locuitori, Caransebeșul a fost chemat în anii noștri să trăiască vîrsta întineririi și a unei rapide dezvoltări economice și edilitare. Folosind metafora, putem spune că temperamentul său pulsează în peste 20 de unități economice, zeci de unități cu profil social-cultural și cooperatist. Astăzi, producția globală industrială a orașului este de 9,8 ori mai mare decât cea de dinaintea anului eliberării patriei. Mari unități productive — întreprinderea de construcții metalice, adevărată „uzină constructoare de uzine“, apărută pe harta economică a localității în anii actualului cincinal; complexul de prelucrare a lemnului; I.F.E.T.; grupul de șantiere pentru construcții forestiere; întreprinderea de mobilă și materiale de construcții; complexul C.F.R., unul din marii „cărăuși“ ai țării — au adus mutații structurale in viața orașului, în destinul contemporan al celor aproape 25 000 de locuitori. Să mai spunem oare că numai Constantin GALESCU (Continuare în pag. a 7-a) Recoltarea nutrețurilor constituie în aceste zile o preocupare deosebită a oamenilor muncii de pe ogoare, bunul mers al lucrărilor fiind hotărîtor pentru rezultatele din sectorul zootehnic. Foto: A. SANDULESCU Săptămînia politică Am încheiat o nouă săptămînă bogată în evenimente de importanță majoră pentru înfăptuirea politicii interne externe a partidului și statușului nostru. Dintre numeroasele momente ce s-ar cuveni consemnate în sinteza, din această ediție — fiecare cu semnificația sa deosebită —, reținem: 0 In prezența a peste 3 000 de participanți, ieri dimineață au început, în Capitală, din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, general al Partidului secretar Comunist Român, președintele Republicii, lucrările Consfătuirii cu activul de partid și de stat din centralele industriale. Cu mențiunea că asupra principalelor concluzii ce se desprind din această amplă reuniune de lucru vom reveni în edițiile viitoare ale gazetei, notăm că problematica examinată în cadrul consfătuirii privește modul în care își îndeplinesc centralele industriale atribuțiunile cu care au fost înves(Continuare în pag. a 2-a) (Conf. In pag. a 6-a) Timp de două nopți, organele locale de partid și de stat, din județ, însoțite de reprezentanți ai Ministerului de Interne, au efectuat un control privind modul în care este asigurată securitatea averii obștești. Concluzia, în majoritatea unităților economice și sociale, cei investiți cu răspunderi concrete de a organiza și efectua paza bunurilor materiale își fac datoria. In Reșița, Caransebeș, Băile Herculane, Anina, Oțelu Roșu, Bocșa, Moldova Scuzați deranjul... somn ușor. DAR PARCĂ SÎNTEȚI PAZĂ?! Nouă, Oravița și in celelalte localități pe raza cărora sunt amplasate unități economice, fie că se efectueazâ obștesc ori cu oameni de specialitate, paza noastre comune averii este asigurată împotriva celor care mai confundă încă bunurile obștei cu propriile lor bunuri. De pildă, Mihai Bejerița și Ion Olariu — salariați la C.P.L. Caransebeș, au fost prinși de către paznicul Petru Hurduzău în timp ce scoteau din unitate un motor electric. Și ca ei , mai sînt cîțiva inși dornici să-și „rezolve“ nevoile gospodărești pe seama unităților în care lucrează. Dar vigilența oamenilor din pază îi readuce, de fiecare dată, la realitate. Revenind la acțiunea de control la care ne refeream, trebuie să spunem însă că în cursul ei sau în care găsit și situații conducătorii unor unități economice au lăsat paza pe seama unor oameni lipsiți e simțul datoriei, de responsabilitate civică. Puțurile I.M. IV și V de la Anina, Ocolul silvic, abatorul și secția de gospodărie orășenească Anina, în noaptea de 25 iunie nu erau păzite, iar Ion Băiaș — paznic la garajul I.M.T.F. din Oravița, în loc să stea la post, se jciuise la căldurică, în biroul șefului mi Jenică MUNTEANU Lt. col. Taras ATOMOAIE