Flamura, octombrie 1974 (Anul 26, nr. 2965-2969)

1974-10-01 / nr. 2965

DIM CUPRINS l­ FACULTATEA — CEN­TRU DE ÎNVATAMÎNT, CER­CETARE ȘI PRODUCȚIE SE PE FIECARE HECTAR — 10 000 M.P. CULTIVAT!! 11 SE APROPIE SEZONUL RECE. CE AMBIANTA OFE­RĂ LOCUINȚELE? ! LI­CEUL DIN ORA­VITA — LA CUMPĂNĂ DE VEACURI CONGRESUL­­Us 13, 2.1 NOIIMN­RII, 1*174XI ÎN INTÎMPINAREA CELUI DE AL XI-LEA­ CONGRES Si P.C.V. Pa aganda întrecerii socialiste Planul pe 9 luni îndeplinit înainte de termen Colectivele de muncă din secțiile Combinatului siderurgic din Reșița consemnează un­ nou succes în întrecerea desfășurată în cinstea Congresului al XI-lea al partidului: îndeplinirea înainte de termen a planului de producție pe nouă luni. După calcule pre­liminare, pînă aseară s-a realizat o producție globală suplimen­tară de 56 milioane lei. Astfel, de la începutul anului siderur­­giștii reșițeni au furnizat economiei naționale peste prevederile de plan 1 230 tone cocs metalurgic, 12 600 tone fontă, 32 300 tone oțel, 21 800 tone laminate finite și alte produse siderurgice. Ultimul trimestru d J PREOCUPĂRI PRIORITARE : REALIZAREA ANGAJAMENTE­LOR PE 1074. PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR De azi pășim în ultimul trimes­tru al anului, perioadă hotărîtoa­­pentru consolidarea succeselor dobîndite în întrecerea desfășu­rată în acest an sub lozinca „cin­cinalul înainte de termen“. Succesele dobîndite de minerii din Anină și Bocșa, de siderurgiș­­tii din Reșița și Oțelu. Roșu, de forestierii din Caransebeș, de că­tre constructorii de mașini nu trebuie însă să ne facă să uităm că mai sunt multe de făcut pentru îndeplinirea exemplară a obliga­țiilor asumate în Contractele eco­nomice, pentru creșterea eficien­ței întregii activități. în trimestru, colectivelor de la acest în­treprinderea minieră Moldova Nouă, I.C.M. Reșița, I.C.M. Bocșa, I.C.M. Caransebeș, le revine în­datorirea de a acționa mai ferm pentru recuperarea rămînerilor în urmă la anumite sortimente, la unii din indicatorii de efi­ciență, între preocupările prio­ritare ne-am referi la organiza­rea producției în așa fel, incit fiecare secție, atelier, formație de Eugen FIERARU (Continuare în pag. a 3-a) Angajamentul anual depășit Colectivul oțelăriei speciale din cadrul I.C.M. Reșița întîmpi­­nă Congresul al XI-lea al P.C.R. cu importante realizări în între­cere. Cu șarjele elaborate zilele acestea muncitorii și tehnicienii raportează depășirea angajamen­tului anual cu 150 de tone, peste 20 la sută din producția tă constituind-o oțelurile obținu­aliate. De la începutul anului au fost a­­similate și sunt în curs de omolo­gare 15 noi mărci de oțel cu ca­racteristici superioare, care cel elabor­at pentru printre între­prinderea „23 August“ — Bucu­rești, care depășește calitativ pe cel din import. Intre echipele fruntașe în între­cere se evidențiază cele conduse de Gloria Petca, Dumitru Cojo­caru­, Mircea Mangra și altele. reportaj hiiw cu viitomii Stațiunea de la poalele Domogledului este cunoscută și recunoscută de ani și ani, sau cum obișnuim uneori să există de cind ne știm. Atrași de spunem, apele tămăduitoare, de pitorescul peisajului, zil­nic sosesc turiști din toate colțurile țării și din alte țări de pe continent, sau chiar de pe alte continente. Azi, Băile Hercula­­ne a intrat în conștiința noastră a tuturor. Socotim necesar să precizăm cuvintul azi, pentru a ne delimita față de anii de di­naintea Eliberării, când cu tot renumele ei, stațiunea a fost inaccesibilă celor mulți. Dar acum despre ea îți vorbesc suferin­zii de reumatism și tinerii viguroși, dornici de excursii. Cei ce revin an de an îți po­vestesc nu numai de puterea miraculoasă a apelor, dar și despre avîntul de moder­nizare, de înfrumusețare pe care-l cunoaș­te stațiunea. Alături de stabilimente, da­rind de acum o sută de ani, ale căror in­terioare răspund însă cerințelor actuale de confort întîlnești hoteluri moderne, cam­pinguri. Dar, deși capacitatea de cazare es­te în permanentă amplificare, tot mai greu se satisfac solicitările. Astă-vară, in plin sezon estival nu găseai loc nici să par­­chezi mașina. Peste tot, unde era posibil, turiștii își înălțau corturi. Mîndr că stațiunea a devenit punct de atracție internațională, edilii, orașului și al stațiunii — mai nou sunt două organe investite cu atribuții de gospodărire, ceea ce, sperăm, va da un plus de inventivitate în diversificarea mijloacelor folosite — sunt preocupați de lărgirea gamei de pres- Eugen BIERARU (Cont mume in nag o 4-a) in construcție­­ un nou obiectiv siderurgic Constructorii de la grupul de șantiere din Reșița a întreprinde­rii de construcții și montaje me­talurgice au început săptămîna trecută lucrările la hala de stri­­pare a oțelăriei de la C.S.R. Lu­crarea face parte din amplul pro­gram de modernizare a combina­tului prevăzut pentru cincinalul 1976­—1980. După cum ne infor­mează inginerul șef al întreprin­derii, constructorii sînt hotărîți ca pînă la finele anului să se monteze scheletul metalic al ha­lei. Ștafeta cultural-artisticâ „Patrie liberă, partie­ biruitor’4 Ieri, au sosit la Reșița însemnele ștafetei cultu­­ral-artistice „Patrie liberă, partid biruitor“ dintr-un număr de 28 de comune, în fața membrilor biroului Comitetului județean de partid și ai comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, primarii din co­munele : Glimboca, Zăvoi, Rusca Montană, Băuțar, Lăpușnicel, Iablanița, Ezeriș, Fîrliug, Ramna, Bucoș­­nița, Bolvașnița, Turnu Ruieni, Goruia Lupac, Vrani, Topleț, Mehadia, Vermeș, Berzovia, Carașova, Grădi­nari, Socol, Măureni, Pojejena, Pescari, Vărădia, Bu­­chin și Marga a prezentat rezultatele obținute în cins­tea celui de-al XI-lea Congres al partidului și au pre­dat frumoasele însemne reprezentînd costume popula­re, sculpturi, țesături etc. în încheiere, tovarășul Trandafir Cocârlă, prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid, președinte al comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, a dat prețioase indicații privind mobilizarea lar­gă a maselor de cetățeni pentru dezvoltarea economică și înfrumusețarea localităților, pentru ridicarea măies­triei cultural­a­ f, si a muncii de O'1''-"tie. însămînțările se desfășoară din plin. Citiți in pag.­a ogoare. Vil­a relatarea: La ordinea zilei pe ANUL XXVI Nr. 2965 MARȚI, 1 OCTOMBRIE 1974 8 pagini — 50 bani REDACȚIA : Piața Republicii, nr. 7 REȘ­IȚA Telefoane : 12739, 12139 0 manifestare de prestigiu Ediția de anul acesta a „Zile­lor culturii la Reșița“, cade sub incidența celor două mari eveni­mente ale țării, la puțină vreme după ce întreaga națiune a săr­bătorit trei decenii de viață li­beră și în ajunul Congresului al XI-lea al partidului, moment de răscruce în edificarea României socialiste și în mersul ascendent spre societatea comunistă. Departe de a se limita la un festivism ocazional, „Zilele cultu­rii“ sînt concepute ca un moment de bilanț al succeselor obținute de la­ ediția anterioară și pînă a­­cum; ele constituie baza șitelor viitoare, fiind vorba rea­de fapt de o continuitate a unei ac­tivități unitare la care își contribuția un larg complex dau de factori educaționali. Mai întîi — așa cum se cuvine — îi vom aminti pe cei care ne vor fi oaspeți în aceste zile (în­tărind tradiția unor m­ai vechi Vasile IONiȚĂ președinte al Comitetului munici­pal pentru cultură și educație socialistă ,nmn*e­­n­nan­n 6-0! IMIM? N­. mirum­ în ultimii ani, în comuna Te­­regova, dacă vreun cetățean a­­vea nevoie, imediat, de vreun îm­prumut bănesc, nu făcea altceva decât să-și îndrepte pașii spre casa lui Filip Berzescu. — Cu­ îți trebuie? — Păi, vreo două mii... — Pentru, cu­ timp? — Pentru două luni. — Bine, îți dau. Dar îmi resti­tui 2 400 de lei. 400 de lei dobîn­­dă. Ori vrei să-mi faci, în locul lor, trei zile de coasă? Asemenea dialoguri au­ fost purtate adesea in casa lui Ber­­zescu din Teregova. Numai în perioada 1971—1974, el a împru­mutat în acest fel, pretinzînd de­ ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI binds unui număr de 23 de per­soane. (Deși în dosarul penal pri­vind acest caz, pe niște Iile rup­te dintr-un caiet de română, Fi­lip Berzescu face referiri la cir­ca 70 de persoane). Sumele îm­prumutate variau de la o mie de lei la­ treisprezece mii lei, iar do­­bînda era percepută în de puterea economică din funcție gos­podăria solicitantului De­­ la Gheorghe Ghimboașă a pretins o dobîndă de 100 de lei pe lună la mia de lei împrumutată; în schimb, lui Traian Colțan, pentru un împrumut de zece mii lei, i-a solicitat (și i s-a dat) o dobîndă de o mie de lei!! Sau cazul Mar­tei Ianoșigă, la un împrumut de 11 mii lei, cămătarul a încasat o dobîndă de 2 500 lei­ — Printre cei care s-au lăsat jecmăniți în acest fel — relatea­ză șeful postului de miliție din Teregova, plot. adjut. Grigore Preda — se numără un șir lung de persoane. Afară de cei nomi­nalizați, îi mai amintesc pe Gheorghe Codiță, Petru Surdu, Livius Ghimboașă, Ioan (pentru 11 mii împrumutați Popa i-a dat lui Berzescu o dobîndă de 2 600 lei!), Petru Roseți, Petru Constantin GALESCU (Continuare in pag. a 7-a)

Next