Flamura, octombrie 1974 (Anul 26, nr. 2965-2969)
1974-10-01 / nr. 2965
DIM CUPRINS l FACULTATEA — CENTRU DE ÎNVATAMÎNT, CERCETARE ȘI PRODUCȚIE SE PE FIECARE HECTAR — 10 000 M.P. CULTIVAT!! 11 SE APROPIE SEZONUL RECE. CE AMBIANTA OFERĂ LOCUINȚELE? ! LICEUL DIN ORAVITA — LA CUMPĂNĂ DE VEACURI CONGRESULUs 13, 2.1 NOIIMNRII, 1*174XI ÎN INTÎMPINAREA CELUI DE AL XI-LEA CONGRES Si P.C.V. Pa aganda întrecerii socialiste Planul pe 9 luni îndeplinit înainte de termen Colectivele de muncă din secțiile Combinatului siderurgic din Reșița consemnează un nou succes în întrecerea desfășurată în cinstea Congresului al XI-lea al partidului: îndeplinirea înainte de termen a planului de producție pe nouă luni. După calcule preliminare, pînă aseară s-a realizat o producție globală suplimentară de 56 milioane lei. Astfel, de la începutul anului siderurgiștii reșițeni au furnizat economiei naționale peste prevederile de plan 1 230 tone cocs metalurgic, 12 600 tone fontă, 32 300 tone oțel, 21 800 tone laminate finite și alte produse siderurgice. Ultimul trimestru d J PREOCUPĂRI PRIORITARE : REALIZAREA ANGAJAMENTELOR PE 1074. PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR De azi pășim în ultimul trimestru al anului, perioadă hotărîtoapentru consolidarea succeselor dobîndite în întrecerea desfășurată în acest an sub lozinca „cincinalul înainte de termen“. Succesele dobîndite de minerii din Anină și Bocșa, de siderurgiștii din Reșița și Oțelu. Roșu, de forestierii din Caransebeș, de către constructorii de mașini nu trebuie însă să ne facă să uităm că mai sunt multe de făcut pentru îndeplinirea exemplară a obligațiilor asumate în Contractele economice, pentru creșterea eficienței întregii activități. în trimestru, colectivelor de la acest întreprinderea minieră Moldova Nouă, I.C.M. Reșița, I.C.M. Bocșa, I.C.M. Caransebeș, le revine îndatorirea de a acționa mai ferm pentru recuperarea rămînerilor în urmă la anumite sortimente, la unii din indicatorii de eficiență, între preocupările prioritare ne-am referi la organizarea producției în așa fel, incit fiecare secție, atelier, formație de Eugen FIERARU (Continuare în pag. a 3-a) Angajamentul anual depășit Colectivul oțelăriei speciale din cadrul I.C.M. Reșița întîmpină Congresul al XI-lea al P.C.R. cu importante realizări în întrecere. Cu șarjele elaborate zilele acestea muncitorii și tehnicienii raportează depășirea angajamentului anual cu 150 de tone, peste 20 la sută din producția tă constituind-o oțelurile obținualiate. De la începutul anului au fost asimilate și sunt în curs de omologare 15 noi mărci de oțel cu caracteristici superioare, care cel elaborat pentru printre întreprinderea „23 August“ — București, care depășește calitativ pe cel din import. Intre echipele fruntașe în întrecere se evidențiază cele conduse de Gloria Petca, Dumitru Cojocaru, Mircea Mangra și altele. reportaj hiiw cu viitomii Stațiunea de la poalele Domogledului este cunoscută și recunoscută de ani și ani, sau cum obișnuim uneori să există de cind ne știm. Atrași de spunem, apele tămăduitoare, de pitorescul peisajului, zilnic sosesc turiști din toate colțurile țării și din alte țări de pe continent, sau chiar de pe alte continente. Azi, Băile Herculane a intrat în conștiința noastră a tuturor. Socotim necesar să precizăm cuvintul azi, pentru a ne delimita față de anii de dinaintea Eliberării, când cu tot renumele ei, stațiunea a fost inaccesibilă celor mulți. Dar acum despre ea îți vorbesc suferinzii de reumatism și tinerii viguroși, dornici de excursii. Cei ce revin an de an îți povestesc nu numai de puterea miraculoasă a apelor, dar și despre avîntul de modernizare, de înfrumusețare pe care-l cunoaște stațiunea. Alături de stabilimente, darind de acum o sută de ani, ale căror interioare răspund însă cerințelor actuale de confort întîlnești hoteluri moderne, campinguri. Dar, deși capacitatea de cazare este în permanentă amplificare, tot mai greu se satisfac solicitările. Astă-vară, in plin sezon estival nu găseai loc nici să parchezi mașina. Peste tot, unde era posibil, turiștii își înălțau corturi. Mîndr că stațiunea a devenit punct de atracție internațională, edilii, orașului și al stațiunii — mai nou sunt două organe investite cu atribuții de gospodărire, ceea ce, sperăm, va da un plus de inventivitate în diversificarea mijloacelor folosite — sunt preocupați de lărgirea gamei de pres- Eugen BIERARU (Cont mume in nag o 4-a) in construcție un nou obiectiv siderurgic Constructorii de la grupul de șantiere din Reșița a întreprinderii de construcții și montaje metalurgice au început săptămîna trecută lucrările la hala de stripare a oțelăriei de la C.S.R. Lucrarea face parte din amplul program de modernizare a combinatului prevăzut pentru cincinalul 1976—1980. După cum ne informează inginerul șef al întreprinderii, constructorii sînt hotărîți ca pînă la finele anului să se monteze scheletul metalic al halei. Ștafeta cultural-artisticâ „Patrie liberă, partie biruitor’4 Ieri, au sosit la Reșița însemnele ștafetei cultural-artistice „Patrie liberă, partid biruitor“ dintr-un număr de 28 de comune, în fața membrilor biroului Comitetului județean de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, primarii din comunele : Glimboca, Zăvoi, Rusca Montană, Băuțar, Lăpușnicel, Iablanița, Ezeriș, Fîrliug, Ramna, Bucoșnița, Bolvașnița, Turnu Ruieni, Goruia Lupac, Vrani, Topleț, Mehadia, Vermeș, Berzovia, Carașova, Grădinari, Socol, Măureni, Pojejena, Pescari, Vărădia, Buchin și Marga a prezentat rezultatele obținute în cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului și au predat frumoasele însemne reprezentînd costume populare, sculpturi, țesături etc. în încheiere, tovarășul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, a dat prețioase indicații privind mobilizarea largă a maselor de cetățeni pentru dezvoltarea economică și înfrumusețarea localităților, pentru ridicarea măiestriei culturala f, si a muncii de O'1''-"tie. însămînțările se desfășoară din plin. Citiți in pag.a ogoare. Vila relatarea: La ordinea zilei pe ANUL XXVI Nr. 2965 MARȚI, 1 OCTOMBRIE 1974 8 pagini — 50 bani REDACȚIA : Piața Republicii, nr. 7 REȘIȚA Telefoane : 12739, 12139 0 manifestare de prestigiu Ediția de anul acesta a „Zilelor culturii la Reșița“, cade sub incidența celor două mari evenimente ale țării, la puțină vreme după ce întreaga națiune a sărbătorit trei decenii de viață liberă și în ajunul Congresului al XI-lea al partidului, moment de răscruce în edificarea României socialiste și în mersul ascendent spre societatea comunistă. Departe de a se limita la un festivism ocazional, „Zilele culturii“ sînt concepute ca un moment de bilanț al succeselor obținute de la ediția anterioară și pînă acum; ele constituie baza șitelor viitoare, fiind vorba reade fapt de o continuitate a unei activități unitare la care își contribuția un larg complex dau de factori educaționali. Mai întîi — așa cum se cuvine — îi vom aminti pe cei care ne vor fi oaspeți în aceste zile (întărind tradiția unor mai vechi Vasile IONiȚĂ președinte al Comitetului municipal pentru cultură și educație socialistă ,nmn*ennann 6-0! IMIM? N. mirum în ultimii ani, în comuna Teregova, dacă vreun cetățean avea nevoie, imediat, de vreun împrumut bănesc, nu făcea altceva decât să-și îndrepte pașii spre casa lui Filip Berzescu. — Cu îți trebuie? — Păi, vreo două mii... — Pentru, cu timp? — Pentru două luni. — Bine, îți dau. Dar îmi restitui 2 400 de lei. 400 de lei dobîndă. Ori vrei să-mi faci, în locul lor, trei zile de coasă? Asemenea dialoguri au fost purtate adesea in casa lui Berzescu din Teregova. Numai în perioada 1971—1974, el a împrumutat în acest fel, pretinzînd de ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI binds unui număr de 23 de persoane. (Deși în dosarul penal privind acest caz, pe niște Iile rupte dintr-un caiet de română, Filip Berzescu face referiri la circa 70 de persoane). Sumele împrumutate variau de la o mie de lei la treisprezece mii lei, iar dobînda era percepută în de puterea economică din funcție gospodăria solicitantului De la Gheorghe Ghimboașă a pretins o dobîndă de 100 de lei pe lună la mia de lei împrumutată; în schimb, lui Traian Colțan, pentru un împrumut de zece mii lei, i-a solicitat (și i s-a dat) o dobîndă de o mie de lei!! Sau cazul Martei Ianoșigă, la un împrumut de 11 mii lei, cămătarul a încasat o dobîndă de 2 500 lei — Printre cei care s-au lăsat jecmăniți în acest fel — relatează șeful postului de miliție din Teregova, plot. adjut. Grigore Preda — se numără un șir lung de persoane. Afară de cei nominalizați, îi mai amintesc pe Gheorghe Codiță, Petru Surdu, Livius Ghimboașă, Ioan (pentru 11 mii împrumutați Popa i-a dat lui Berzescu o dobîndă de 2 600 lei!), Petru Roseți, Petru Constantin GALESCU (Continuare in pag. a 7-a)