Flamura, iulie-septembrie 1975 (Anul 27, nr. 3004-3019)

1975-07-01 / nr. 3004

DIN CUPRINS 0 t’en­tru un control obștesc activ, operativ, eficient 0 Tri­buna cititorilor 0 COMISII­LE PE PROBLEME 0 Ac­cente 0 Bloc-notes 0 Ur­­­­gente pe ogoare 0 DANSUL CU TEMA 0 Forum 75 0 ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI­­*T­ 0 Televiziune 0 SPORT ___________ I Am intrat, de azi, în ULTIMUL SEMESTRU AL CINCINALULUI Intrăm în ultimul semestru al cincinalului consemnînd t­­urcesele de seamă în marea întrecere patriotică pentru rea­­­­liza­ea înainte de termen a prevederilor stabilite pe baza I Diretivelor Congresului al X-lea al partidului. întrecerea­­ penti înfăptuirea chemării comuniștilor din Capitală, de a îndetini înainte de termen planul pe perioada 1971-1975, a i­ntitulat spiritul de inițiativă și creativitate, colectivele de 1­emeni ai muncii din industrie, construcții, din toate sectoa­r­­­ele demonstrînd, prin fapte, că știu să acționeze hotărît­­ pentru respectarea propriului angajament. Șapte unități din j­udețul nostru au și raportat: Cincinalul a fost îndeplinit. Sînt mesaje muncitorești vii, de muncă și împliniri, care nu pot să nu stîrnească emoție și mîndrie. Merită să subliniem din nou, că datorită preocupării organizațiilor de partid pentru folosirea resurselor din întreprinderi, ca și hărniciei de care dau dovadă oamenii muncii din industria județului au realizat pînă acum o producție suplimentară, față de pre­vederile inițiale ale cincinalului, de aproape 1,8 miliarde lei, apropiind cu trei luni termenul de înfăptuire a planului. în perioada care urmează, alte colective vor raporta suc­­ce...de prestigiu. Siderurgiștii reșițeni, inițiatorii întrecerii din acest an a metalurgiștilor țării sînt hotărîți, ca în cinstea zilei lor, să îndeplinească prevederile cincinalului. Angaja­mente mobilizatoare au și celelalte colective din întreprinderi înfăptuirea exemplară a acestora reclamă o concentrare maximă a eforturilor spre creșterea productivității muncii — pe seama sporirii gradului de utilizare a mașinilor și a­­gregatelor, reducerea costurilor de fabricație, onorarea exem­plară a contractelor economice. Asupra uneia din priorită­țile semestrului pe care-l începem azi, revenim mai pe larg la rubrica noastră Accente, din pagina a 4-a. Noi cote ale întrecerii Bilanțul primului semestru al anului — perioadă ce a consemnat noi cote ale întrecerii colectivelor din întreprin­deri — se materializează în importante cantități de produse fizice livrate suplimentar. Astfel, pe cele 6 luni ale anului, siderurgiștii au produs în plus față de plan peste 15 000 tone fontă, 24 500 tone oțel, din care 3 500 tone oțel aliat, 21 300­0 tone laminate. De asemenea, constructorii de mașini au ex­pediat, în avans, beneficiarilor ,mașini și utilaje agricole în valoare de peste 5 milioane lei, utilaj metalurgic, motoare electrice. La rîndul lor, colectivele din ramura lemnului au livrat în avans mobilă în valoare de peste 4,3 milioane lei, destea de fag și de rășinoase. ESENȚA­ ÎNNOBILĂRII LEMNULUI „Lucrul nu trebuie sculpt­at să lucească, tăcut stră­lucește singur“, —— am desprins din discuția cu acești maeș­tri care înnobilează lemnul la C.P.L. Caransebeș. Faptele oamenilor nu trebuie înfiorate, ci înțelese in semnificația lor majoră. Iar îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen, fapt de acum obișnuit în întreaga țară, își păstrează această sem­­nificație depășind totuși obișnuitul. Și cînd o acțiune, „Comunistul, modelul la care ne raportăm­, devine un mod de a acționa, un model de a acționa, lesne descifra valențele umane, de putem con­știință, care stau drept impuls și energie catalizatoare a succeselor. O confirmare a constituit-o și unul Pătrunjel, succinta convorbire cu ca­secretarul comitetului de partid de la fabrica mobilă-corp. „Anul trecut fabrica noastră a obținut locul pe combinat. Era și normal ca la succesul­­ pe care l-am raportat în luna mai, reali­zarea cincinalului înainte de termen, să ne aducem o contribuție pe măsură. Stau drept confirmare formațiile conduse de Maria Pîrvulescu de femei), Gheorghe (o foarte bună brigadă Velescu și Pirvu Țurle". Nicolae SÎRBU (continuare In pag. a 3-a) reportaj In întîmpinarea celui de al X-lea Congres al U.T.C. și a celei de a X-a Conferință a U.A.S.C.R. MATURA SI ENTUZIASTA ANGAJARE 9 Interviu cu tovarășul IOSIF BUJONI, prim-secretar al Comitetului județean Caraș-Severin al U.T.C. Ne mai despart puține luni pînă la marele raport u­­tecist: Congresul al X-lea al U.T.C. și Conferința a X-a a U.A.S.C.R. Tinera generație a județului este hotărîtă să în­­tîmpine cum se cuvine acest important eveniment, revăr­­sîndu-și energiile intr-un șuvoi de fapte de muncă și de inițiative creatoare care să marcheze și mai pregnant parti­ciparea ei la prefacerile social-economice ale acestui colț de țară. Aceasta a constituit, de fapt, și tema dialogului pe care l-am purtat cu tovarășul Iosif BUJONI, prim-secretar al Comitetului județean Caraș-Severin al U.T.C. — Care sunt, tovarășe prim-se­cretar, principalele etape pe care le vor parcurge tinerii din județ în întîmpinarea acestui eveni­ment? — Pregătirea pentru Congresul al X-lea al U.T.C. și Conferin­ța a X-a a U.A.S.C.R. au fost declanșate o dată cu desfășura­rea lucrărilor Plenarei Comitetu­lui județean al U.T.C., din 11 a­­prilie 1975. Plenara a hotărît convocarea Conferinței organiza­­ției sau drin­ luna octom­brie a.c. și a adoptat un plan de măsuri, în curs de realizare, pen­tru întîmpinarea acestui eveni­ment de seamă în viața tineretu­lui din județ. Pînă atunci ur­mează să se desfășoare adunările generale de dare de seamă și a­­legeri la nivelul fiecărei organi­zații, cit și conferințele comu­nale și orășenești, care vor con­ Interviu realizat de: ____■Mircea ( OSAfI­N _________ TContinuat prin pag. a 7-a) ANUL XXVII, Nr. 3004 MARȚI, 1 IULIE 1975 8 pagini — 50 bani REDACȚIA : Piața Republicii, nr. 7 REȘIȚA Telefon: 12739 Sesiunea Consiliului popular județean Joi, 3 iulie a.c. la ora 9, în sala de festivi­tăți a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, se vor desfășura lucrările celei de-a II-a se­siuni ordinare a Consiliului popular județean, avînd următoarea ordine de zi: Proiectul de hotărîre privind adoptarea Programului județean de îmbunătățiri funciare și redarea de noi suprafețe circuitului agricol în anul 1975 și în cincinalul 1976—1980. Proiect PROGRAMUL JUDEȚEAN DE ÎM­BUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI RE­DARE DE NOI SUPRAFEȚE CIR­CUITULUI AGRICOL ÎN ANUL 1975 ȘI IN CINCINALUL 1976 — 1980. IN PAGINA A 5-A încă de săptămîna trecută s-a început secerișul orzului în mai multe unități agricole din județ. Așa cum se vede în imaginea de mai sus, surprinsă pe o tarla a C.A.P. Broșteni, paralel cu recoltarea trebuie executată și eliberarea de paie a terenului în vederea pregătirii lui pentru însămințarea culturilor furajere succesive Foto: A. SĂNDULESCU SAP­TAMIN­A POLITICA ® CINCINALUL — ÎNAINTE DSI TERMEN ! Cu trei ani în ur­mă, în săptămînile de eferves­centă activitate politică, econo­mică și socială premergătoare Conferinței Naționale a P.C.R. din iulie 1972, organizațiile jude­țene de partid, mii de colective de oameni ai muncii din întrea­ga țară și-au asumat responsabi­litatea patriotică de a înfăptui mai devreme planul cincinal 1971—1975 la producția industria­lă, pentru a contribui astfel la accelerarea progresului general al României, la făurirea societă­ții socialiste multilateral dezvol­tate în patria noastră. Cincinalul — înainte de termen, înflăcăra­tă chemare adresată comuniștilor țării de organizația de partid a Capitalei, a declanșat astfel largă și puternică întrecere de o masă pentru creșterea producției, productivității muncii,, eficienței economice, în cadrul căreia au fost puse în valoare însemnate resurse, au apărut numeroase inițiative muncitorești. Ritmul înalt de dezvoltare a industriei în 1973, 1974 și prevederile pe acest an demonstrează convingă­tor efectul marii întreceri, pen­tru dezvoltarea de ansamblu a economiei naționale. încă din a­­nul trecut și în primele șase luni din 1975, sute de colective din întreaga țară — printre ca­re și întreprinderi industriale din județul Caraș-Severin — au raportat îndeplinirea angajamen­tului luat în această întrecere. Săptămîna trecută, inițiatorii ei, comuniștii din organizația de partid a Capitalei, au raportat tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, că (Continuare în pag. a 4-a) ancheta cetățenească „Flamura” Nu ploaia e vinovată că intră în unele case, ci Lipsa de operativitate a I.C.RAl. Nu greșim cu nimic cînd afirmăm că la ora actuală serviciul public cel mai frecvent și mai intens solicitat de reșițeni este E.C.R.A.L. Zilnic, aici se înregistrează nume­roase cereri, scrisori și sesizări prin care, în special loca­tarii din unele blocuri ale cartierului „Lunca Bîrzavei“, so­licită intervenții urgente pentru a împiedica apa provenită din ploi să pătrundă în apartamente. In ultima perioadă am primit și la redacție scrisori ce semnalează neajunsuri de această natură, care creează neplăceri locatarilor în cauză și aduc prejudicii fondului locativ al statului. De altfel, în numărul său din 10 iunie a.c., gazeta s-a mai o­­cupat de această problemă, dar, în completarea articolului respectiv, am considerat necesar să ne adresăm direct to­varășului ing. Grigore MOATA, directorul E.C.R.A.L. — Intr-adevăr, cunoaștem nemulțumirile unor solici­tanți, care nu sînt puține, oricîte circumstanțe atenuante ar oferi în prezent timpul nefavorabil generat de ploile a­­bundente ale acestui anotimp. Tocmai acest lucru ne-a im­pus să acordăm prioritate exclusivă celor 76 de blocuri din „Lunca Bîrzavei“ afectate de ploi, concentrîndu-ne toi­ Paul BOCȘANU (Continuare în pagina a 2-a)

Next