Flamura, octombrie-decembrie 1975 (Anul 27, nr. 3020-3032)

1975-10-07 / nr. 3020

DIN CUPRINS In direct de pe șan­tiere 0 Accente 0 Bloc no­tes 0] Viața de partid 0 In oglinda conștiinței 0 Foile­ton Semnal cetățenesc 0 Tribuna cititorilor 0 Punctul pe „1“ 0 Sport 0 Televiziune 0 Cinematografe. CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT Harnicul colectiv al întreprin­derii județene de construcții montaj raportează cu justificată mîndrie îndeplinirea prevederi­lor actualului cincinal la produc­ția industrială. Potrivit calcule­lor estimative, pînă la sfîrșitul anului se va realiza suplimentar o producție industrială în valoa­re de 21 milioane lei. Merite deo­sebite la obținerea acestui suc­ces revin colectivului de la po­ligonul de prefabricate din Re­șița. ★ * direcția județeană de drumuri soluri este a 15-a unitate e­­con­omică din județ care a ra­portat îndeplinirea sarcinilor de plan pe perioada 1971-1975 înain­te de termen. Potrivit estimări­lor efectuate la serviciul plan al unității, colectivul de muncitori va realiza suplimentar în cinci­­, naiul pe care îl încheiem 8 km asfaltări de drumuri și un vo­lum de lucrări de modernizări de drumuri și construcții de po­duri în valoare de peste 60 de milioane lei. Produse peste plan Colectivul întreprinderii de construcții metalice din Bocșa a finalizat cu bune rezultate pro­gramul de fabricație pentru lu­na septembrie, livrînd suplimen­tar beneficiarilor peste 2 200 t­ de construcții metalice. De a .enea, de la începutul anu­lui, în secțiile întreprinderii s-au executat peste plan piese de schimb pentru mașini de ridicat și utilaje agricole în valoare de 5 milioane de lei. (Ion ROTA­­RESCU, corespondent). în campania agricolă de toamnă. RITM ȘI CALITATE Stadiul principalelor lucrări agricole de sezon, așa cum re­zultă din situația centralizată ieri la Comandamentul județean, este următorul: REALIZAT (IN PROCENTE)­ ­ « A » - însămînțat fl C­U­­* % 33 ___________ s % 3 3.2. >5 a _ 2­2 «““S « £­­ 2 .2 ________________________________ ä 5-S S a.n -3 S Berliște 65 79 63 58 48 Grădinari 58 79 61 53 45 Oravița 36 86 56 50 41 Bozovici 22 75 70 65 59 Caransebeș 28 91 93 66 59 Brebu 32 68 50 47 46 Zăgujeni 60 78 73 59 52 Berzovia 71 91 78 74 66 Bocșa 56 90 77 73 66 Moldova Nouă 66 77 71 70 60 Zlatița 57 71 67 53 47 TOTAL C.A.P. 50 82 68 61 53 I­ A.S. Berzovia 80 64 58 55 28 I.A.S. Grădinari 80 73 61 48 22 I.A.S. Măureni 52 62 45 48 12 I.A.S. Răcășdia 86 59 51 49 17 TOTAL I.A.S. 71 64 53 50 19 ■ In paginile 4-5­­ AMPLA RELATARE DESPRE DESFĂȘU­RAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNA. o platformă numită competență reportaj „Să v­ arăt un mo­tor naval“. De fapt, pentru asta venisem aici, în secția motoare Diesel a I.C.M. Reșița. Și inginerul Iosif Gură mare îmi arată un motor naval, înțeleg că în curînd ne vom dezobișnui să-i asociem pe constructorii de la Diesel ex­clusiv cu drumurile de fier ale țării. Ideea de a pătrunde cu motoarele reșițene în transpor­tul naval, ivită în urmă cu patru ani, este azi o realitate, am spune impresionantă. Nu numai pentru că aici a mai fost trecut un examen al competenței, ci... La 80 km de țărmul românesc al Mării Ne­gre, platforma de foraj „Gloria". Anticipăm insulă a tehnicii noastre deasupra valurilor, ga­u­ta să scormonească adîncul în căutare de țiței pînă la 6 000 de metri. Și dacă sapa de foraj, pompele, troliul funcționează ireproșabil, în­seamnă că și la Reșița, la Diesel, s-a muncit cu răspundere pentru asta. Să izvodești forța în stare să sondeze la 6 km adîncime, în condiții speciale, iată pînă ce au făcut constructorii reșițeni livrînd pentru prima platformă românească de foraj maritim Nicolae SIRBU (Continuare in pag. 4-5) ANUL XXVII, Nr. 3020 MARȚI, 7 OCTOMBRIE 1975 8 pagini, 50 bani REDACȚIA : Piața Republicii, nr. 7 REȘIȚA Telefon: 12739 Sistematizarea localităților de la principii — Ia practică ISTM DESPRE: _ Amplasarea platformelor industriale la momentul de față, organele de decizie și de execuție sunt preocupate de soluționarea unei probleme esențiale a sistematiză­rii : amplasarea forțelor de pro­ducție pe teritoriul localităților. Conducerea de partid și de stat a examinat de acum soluțiile propuse de organele de partid și de stat din mai multe județe in­clusiv din Caraș-Severin. Intrucît fiecare cititor este interesat de dezvoltarea în perspectivă a lo­calității sale, am solicitat tova­rășului ION GEANA, vicepre­ședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, cî­­teva opinii privind amplasarea platformelor industriale în ora­șele județului.­­ Este cunoscut că anul aces­ta au fost definitivate reglemen­tările privind amplasarea în te­ritoriu a obiectivelor industriale, în care sînt conturate principiile după care urmează să se conducă fiecare organ de decizie și exe­cuție. Fără a intra în detalii, dar pentru a înțelege mai bine rațiu­nile care au stat la baza ampla­sării obiectivelor la noi în județ, voi aminti cîteva priorități. Ast­fel, platformele trebuie amplasa­te în perimetrul actual al loca­lității, aproape de zonele de lo­cuit, pentru a scurta distanțele și a folosi în comun unele dotări. De asemenea, ele trebuie să fie bine închegate, cu o densitate optimă a construcțiilor, cu un grad ridicat de funcționalitate — folosirea în comun a dotărilor și unităților de deservire — ceea ce asigură o exploatare mai eficien­tă a investiției. — Cum s-au concretizat aceste principii în schițele de sistemati­zare ? — Dacă obiectivele miniere sunt amplasate în funcție de re­sursele de materii utile, celelalte capacități de producție care vor fi construite în viitorul cincinal sunt cuprinse pe actualele plat­forme. In acest fel, unitățile e­­xistente, lucrările tehnico-edili­­tare actuale pot deservi și noile unități. La Bocșa — ca să mă opresc la un exemplu — prin E­­FTERARII (Continuare in pag. 4-5) In imaginea alătura­tă, membrii ansamblu­lui folcloric „Semeni­­cul“, care, la Dijon — Franța, au obținut „Co­lierul de argint“. D In pagina a 2-a relatări despre succese­le repurtate de Ansam­blul folcloric „Semeni­­cul, în turneul efec­tuat în patru țări Preocupări prioritare într-un domeniu de interes major: Alimentarea cu apă și energie termică a localităților Care este preocupa­rea consiliilor populare, a unităților de gospo­dărie comunală și lo­­cativă, șantierelor, aso­ciațiilor de locatari etc., pentru cea cu apă și alimenta­energie termică a localităților, acum, cînd ne aflăm în pragul sezonului re­ce? Raidul întreprins prin inele ale județului — localități Oțe­­lu Roșu, Caransebeș, O­­ravița și Anina — con­duce la concluzii dife­rite. Apreciem în mod deosebit preocuparea manifestată de factorii investiți cu răspunderi în acest domeniu din Oțelu Roșu, în primul rînd de consiliul popu­lar al orașului. Fiind devansat cu aproape un an de zile terme­nul de punere în func­țiune a noii uzine de tratare a apei brute, în prezent — după cum ne informează tovară­șul Carol Caraban, vi­cepreședinte al biroului executiv — se asigură consumatorilor o distri­buție de apă în plus de 20 1/s. Locatarii blocurile „D“, „G“ din și „L“ din cartierul „V. I. Lenin“, au satisfacția de a folosi robinetele la orice oră din zi sau noapte. Aspecte mai puțin îmbucurătoare am întîlnit, în schimb, în celelalte localități vizitate.­­Astfel, la Ca­ransebeș, datorită fap­tului că lucrările la noua magistrală de a­­pă sunt mult rămase în urmă (constructor: șan­tierul 102), o însemnată parte din blocurile din Țiglărie și Cazărmii duc o serioasă lipsă de apă. O situație oa­recum asemănătoare am constatat și la Oravița. Aici, de un timp încoace, mai ales Constantin GALESCU (Conf. în pag. a 6-a) ancheta cetățenească „Flamura“ SAPTAMINA POLITICA . Cum se știe, la începutul săptămînii trecute tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o vi­zită de lucru la Tîrgu-Mureș, unde, în cadrul întîlnirilor cu oamenii muncii, cu organele ju­dețene de partid și de stat, au analizat unele probleme privind înfăptuirea sarcinilor pe cincina­lul în curs și dezvoltarea acestui municipiu transilvănean în perspectiva cincinalului 1976— 1980. Cuvîntarea rostită de se­cretarul general al partidului la marea adunare populară de la Tîrgu-Mureș, evidențiază ele­mente ale bilanțului cu care e­­conomia țării încheie încă o e­­tapă a construcției socialiste, ja­lonează direcții principale de acțiune pentru viitor. Succesele mari ale poporului nostru — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu­­— își au temeiul în conducerea de către partid a societății noas­tre socialiste: „Tot ceea ce rea­­lizăm este rezultatul politicii juste, revoluționare, marxist-le­­niniste, a partidului nostru, ca­re se călăuzește neabătut după concepția științifică a materialis­mului dialectic și istoric, aplică în mod creator adevărurile ge­nerale la condițiile concrete ale României, unește într-o singură direcție forța minunată a po­porului, închegînd unitatea și solidaritatea tuturor cetățenilor de la orașe și sate, fără deose­bire de naționalitate". " Cuvintele secretarului ge­neral al partidului ne-au readus în minte procesul multilaterale a jude-a>-“^r­­aș- Severin însuși în primii patru ani ai cincinalului, sprijinul deo­sebit de care organizația jude­țeană de partid s-a bucurat din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu în proiectarea și­­ Continuare in pag. a 3-a 1

Next