Flamura, iulie-septembrie 1976 (Anul 28, nr. 3059-3071)

1976-07-06 / nr. 3059

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA­ ORGAN AI COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AI P.C.R Și AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­• ANUL XXVIII Nr. 3059 MARȚI, 11 IULIE 197fi 8 PAGINI, 50 BANI •Este îmbucurător faptul că in­dustria județului a pășit în doua parte a primului an din cin­a­cinalul revoluției tehnico-științi­­fice cu o zestre bogată ; producția globală industrială realizată su­plimentar în cele 6 luni încheiate depășește 71 milioane lei. Au fost furnizate în plus economiei na­ționale importante cantități de cocs, metal-fontă, oțel și lami­nate — mașini și utilaje, cheres­tea și alte produse. Datorită con­ducerii de către partid a întregii activități de realizare a prevede­­­rilor cincinalului, a măsurilor vii­­de consiliile oamenilor mun­cii, în multe secții și uzine înregistrat progrese evidente s­au în folosirea capacităților și spațiilor de producție, a timpului de mun­că. Creșterea productivității mun­cii a permis unor colective cum sunt cele de la întreprinderea mi­nieră Bocșa, Combinatul side­rurgic Reșița, Combinatul de pre­lucrare a lemnului Caransebeș, I.F.E.T., E.M. Rușchița să realize­ze de acum peste jumătate planul anual. O îmbunătățire din ritmicității se constată și în rea­a­lizarea producției fizice. Excep­­tînd sortimentele al căror termen de livrare era cu deosebire în prima jumătate a anului la mul­te produse tradiționale s-a de­pășit cota matematică. Merită e­­vidențiate colectivele de mineri de la Bocșa, eocsarii și jurnaliștii de la C.S.R., dieseliștii de la I.C.M.R., muncitorii forestieri din Caransebeș. E­>­periența acumulată se cere ,­­ amplificată, generalizată. In mare întreprinderile trebuie acordată prioritate finalizării la termenele stabilite a tuturor con­tractelor economice. Aceasta pre­supune o organizare minuțioasă a producției și a muncii, menține­rea ritmicității în îndeplinirea prevederilor de plan­ta­ția globală și marfă, la produc­fiecare sortiment în parte. Economia na­țională putea beneficia de mai multe produse realizate în­vans dacă în toate unitățile de­­se acționa sistematic și cu toată ho­­tărîrea pentru folosirea deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru, pentru recru­tarea, pregătirea și stabilitatea forței de muncă, pentru reduce­rea perioadei necesare atingerii parametrilor proiectați la noile obiective industriale. Realizarea prevederilor din pri­mul an al cincinalului impune a­­cordarea întregii atenții loturilor calitative ale planului. Așa cum s-a relevat și la recenta ședință comună a C.C. al P.C.R. și Con­siliului Suprem al Dezvoltării E­(Continuare in pagina 4­5) SEMESTRUL DOI - PERIOADA UNOR ) îmbunătățiri calitative Zina constructorilor de mașini ASCENSIUNEA GENERAȚIILOR reportaj Ca intr-o mereu actualizată legen­dă, construim. Con­struim neinceiat, construim rapid și mai ales durabil. De la mașini și utilaje de mai mică complexitate, pînă la obiective care țin pasul cu tehnica mondială. De aceea, astăzi nu mai miră pe nimeni că printr-o firească evoluție a con­strui a ajuns astfel să dețină una dintre­­ cele mai inalte frecvențe in vorbire. Iar­­ dacă spunem azi că avem construcții care satisfac la cea mai înaltă cotă de eficiență cerințele tehnico-economice, tot așa putem ciliru­la că avem și constructori pe măsură. Ei știu cel mai bine că a construi a deve­nit astăzi nu numai o necesitate cil mai ales singura modalitate de afirmare, unica șansă de existență și de definire spirituală. Și, judecind după bijuteriile pe care le iscă din mîinile lor, ei dovedesc că au mai în­țeles ceva, că numai valorile au vocația statorniciei. Că lucrările lor trebuie să Gheorghe DOLOT (Continuare In pagina 4-5) Succese în întrecere . Constructorii de mașini au întîmpinat ziua lor cu re­zultate deosebite în muncă. Astfel, toate unitățile din a­­ceastă ramură au depășit pre­vederile planului semestrial la producția globală, livrind în avans o seamă de mașini utilaje, între altele s-au reali­­i­zat suplimentar 4 motoare Diesel, 63 tone utilaj metalur­gic, 11 macarale turn, diferite produse pentru industria elec­trotehnică, turbine etc. D In întrecerea pentru în­deplinirea angajamentelor a­­sumate pe primul an al cinci­nalului eocsarii reșițeni au în­registrat un frumos Pînă ieri, ei au realizat succes, mai bine de 70 la sută din cantita­tea de cocs prevăzută a fi pro­dusă suplimentar în 1976.­­ Cu un bilanț pozitiv se prezintă la început de semes­tru și laminatorii de la între­prinderea „Oțelul Roșu“. In șase luni ei au dvrat supli­mentar peste 1500 tone lami­nate finite.­­ Depășind prevederile stabilite prin plan, muncitorii forestieri au realizat în se­mestrul întîi mai bine de 57 la sută din planul anual la cherestea și rășinoase. urgențe pe ogoare ÎNCHEIEREA întreținerii culturilor COSIREA ȘI STRlN­GERE­A FURAJELOR SPORIREA RITMULUI LA SECERIS INSAMINȚAREA CULTURILOR SUCCESIVE Situația centralizată ieri la Di­recția generală județeană a agri­culturii și industriei alimentare, evidențiază că în majoritatea u­­nitaților agricole se susținut la efectuarea acționează lucrărilor de sezon. Au fost încheiate lu­crările de întreținere la floarea soarelui, cartofi și sfeclă fur’ajeră, iar la porumb prașila 3-a s-a e­­fectuat în proporție de 75 la sută mecanic și 54 la sută manual. La nutrețuri au fost însilozate 43 530 tone, ceea ce reprezintă 82 la su­tă din planul la zi, încheindu-se recoltarea lucernei, iar la trifoi s-a ajuns la 92 la sută din supra­fața cultivată. De săptămina tre­cută s-a declanșat și secerișul la orz, recoltîndu-se 2020 hectare la I.A.S. — 40 la sută — și 182 hec­tare la C.A.P. — 9 la sută. Cu toate succesele înregistrate, mai ales sînt încă rămîneri în ur­mă, în unele unități chiar destul de însemnate. La executarea pra­­șilei a 3-a la porumb situația este nesatisfăcătoare în unitățile a­­parținătoare consiliului intercoo­­peratist Bozovici, unde din 2233 hectare, această lucrare a fost efectuată doar pe 735 hectare. Mult rămase în urmă sînt și uni­tățile din consiliile intercoopera­­tiste Constantin Daicoviciu și Zlatița. In situația actuală, cînd începe să se resimtă lipsa de u­­miditate din sol, conservarea a­­pei prin lucrările de întreținere — mai cu seamă prin prășitul mecanic — contribuie substanțial la o mai bună dezvoltare a­pa­ ing. A. POPOVICI (Continuare In pag. a 8-a) Munca - factor determinant in formarea conștiințelor ideile expunerii Nicolae Ceaușescu la tovarășului educației politice și al Congresul culturii socialiste — lecție revoluționară vie, îmbogățind cu noi elemente originale patrimoniul de gîndire și acțiune al partidului nostru — găsesc în vechea vatră industria­lă a Reșiței un cîmp de aplicare fertil. In activitatea comitetului mu­nicipal de partid punem perma­nent în valoare și dezvoltămi pe planuri superioare, moștenirea revoluționară a Reșiței. Organi­zațiile noastre de partid au tran­sformat colectivele de metalur­­giști și constructori de mașini, a­le celorlalți oameni ai muncii, într-o vastă și puternică școală de educație muncitorească, unde se călesc la marile temperaturi ale timpului nostru socialist nu numai metalele ci, în primul rînd, oamenii, caractere muncitorești puternic reliefate, conștiințe să­nătoase cu o înaltă etică munci­torească. Formarea omului nou o situ­ăm în centrul atenției, ca obiec­tiv principal al muncii noastre politico-ideologice și cultural-e­ducative, de modelare a unor puternice conștiințe socialiste care să permită — în cazul con­structorilor de mașini — o anga­jare plenară în scopul realizării întregii game de turbine și gene­ratori pentru hidrocentrale, mo­toare pentru tracțiune navală și feroviară, mașini electrice și re­­ductoare, echipament metalurgic și chimic. 80 la sută din acestea Aurel LASCU prim-secretar al Comitetului municipal Reșița al P.C.R. ț (Continuări in pag. a 3-a) j DIN CUPRINS 0 Educația în strînsă legătură cu producția • In direct de pe șantiere • Metalul, cocsul, lemnul, gospodărite riguros, folosite eficient 1 Glasul muntelui • Semnal cetățenesc # Punctul pe „i“ In cinstea zilei lor, construc­torii de mașini reșițeni au des­fășurat o întrecere susținută. In clișeul de mai sus, un as­pect din secția mecanică grea. Foto : A. SANDULESCU Ancheta „FLAMURA" Este un lucru în­deobște cunoscut că în apărarea pro­prietății îngăduința socialiste, față de unele abateri — apa­rent de mai mică în­semnătate — devine mai devreme s­au mai tîrziu sursă de daune aduse lui obștesc, cu avut i • con­secințe mult mai grave decit dacă s-ar fi luat la tim­pul potrivit măsu­rile ce se impuneau. Sub acest raport nu trebuie să se omită nici o clipă adevă­rul că este nu numai util, mai eficient, dar și mai ușor sf> previi decit sa sancționezi și să îndrepți o gre­șeală săvârșită, să repari prejudiciul adus societății ca Cipd fi .etu remar­avem în votiere, f­reste, și cazur de delapidare de la cooperativa de cre­dit „Bistra“ din co­muna Zăvoi, unita­te aparținătoare­­ de U.J.C.C. Caraș-Seve­rin. Să reconstituim însă faptele. Petru Țurcan a funcționat în calitate de casier la susamintii, coo­perativă, începînd cu data de 10 decem­brie 1972 și pînă la 31 decembrie 1974. In această perioadă, el a produs un mi­nus în gestiunea u­­nității de peste 30 000 lei. adusă avutului Paguba obș­tesc a fost posibila ca urmare a unor carențe în organiza­rea muncii de con­ti si și îndrumare. Bunăoară, prima re­vizie contabilă la cooperativă a avut, loc abia la ... 10 muși 1974, deci, după circa un an și ju­mătate de la numi­rea gestionarului în funcție­­ după o mare Evidentă întîr­­ziere, contrar pre­vederilor legale. Dar cum s-a desfășurat această verificare a gestiunii efectuată de Aurel Bîcă, re­vizor contabil (pe timpul acela) în ca­drul U. J. C. C. ? Ne declară chiar fostul casier al cooperativei : C. GALESCU (Cord. in pag. 6 a) Verificarea gestiunii „pe încredere“-poartă deschisă delapidării SAPT­AMINA POLITICĂ Săptămina pe care am înche­iat-o, în climatul deosebit de e­­fervescent al activității politice interne și externe a partidului și statului nostru, a fost marcată de evenimente de importanță ex­cepțională. • In zilele de 29 și 30 a.c. în capitala Republicii Junie De­mocrate Germane, Berlin, s-au desfășurat lucrările Conferinței partidelor comuniste și muncito­rești din Europa, avînd ca temă: „Pentru pace, securitate, colabo­rare și progres social în Europa“. La lucrările conferinței a parti­cipat și o delegație a Partidului Comunist Român, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al partidului. Expu­nerea prezentată de secretarul general al partidului nostru, în­tâlnirile și convorbirile purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu un mare număr de conducă­tori ai partidelor comuniste și muncitorești din Europa, ca și întreaga participare a delegației P.C.R. la conferință au dat puter­nică expresie voinței și dorinței comuniștilor din România ca lu­crările acestei importante re­uniuni internaționale să se des­fășoare cu succes, să ducă la­ creșterea rolului partidelor co­muniste și muncitorești în viața politică de pe continentul euro­pean, la intensificarea luptei cla­sei muncitoare, a maselor popu­lare și a popoarelor pentru pro­gres social, securitate și pace. (Continuare in pag. a 3-a)

Next