Flamura, iulie-septembrie 1976 (Anul 28, nr. 3059-3071)
1976-07-06 / nr. 3059
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA ORGAN AI COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AI P.C.R Și AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN• ANUL XXVIII Nr. 3059 MARȚI, 11 IULIE 197fi 8 PAGINI, 50 BANI •Este îmbucurător faptul că industria județului a pășit în doua parte a primului an din cinacinalul revoluției tehnico-științifice cu o zestre bogată ; producția globală industrială realizată suplimentar în cele 6 luni încheiate depășește 71 milioane lei. Au fost furnizate în plus economiei naționale importante cantități de cocs, metal-fontă, oțel și laminate — mașini și utilaje, cherestea și alte produse. Datorită conducerii de către partid a întregii activități de realizare a prevederilor cincinalului, a măsurilor viide consiliile oamenilor muncii, în multe secții și uzine înregistrat progrese evidente sau în folosirea capacităților și spațiilor de producție, a timpului de muncă. Creșterea productivității muncii a permis unor colective cum sunt cele de la întreprinderea minieră Bocșa, Combinatul siderurgic Reșița, Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebeș, I.F.E.T., E.M. Rușchița să realizeze de acum peste jumătate planul anual. O îmbunătățire din ritmicității se constată și în reaalizarea producției fizice. Exceptînd sortimentele al căror termen de livrare era cu deosebire în prima jumătate a anului la multe produse tradiționale s-a depășit cota matematică. Merită evidențiate colectivele de mineri de la Bocșa, eocsarii și jurnaliștii de la C.S.R., dieseliștii de la I.C.M.R., muncitorii forestieri din Caransebeș. E>periența acumulată se cere , amplificată, generalizată. In mare întreprinderile trebuie acordată prioritate finalizării la termenele stabilite a tuturor contractelor economice. Aceasta presupune o organizare minuțioasă a producției și a muncii, menținerea ritmicității în îndeplinirea prevederilor de plantația globală și marfă, la producfiecare sortiment în parte. Economia națională putea beneficia de mai multe produse realizate învans dacă în toate unitățile dese acționa sistematic și cu toată hotărîrea pentru folosirea deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru, pentru recrutarea, pregătirea și stabilitatea forței de muncă, pentru reducerea perioadei necesare atingerii parametrilor proiectați la noile obiective industriale. Realizarea prevederilor din primul an al cincinalului impune acordarea întregii atenții loturilor calitative ale planului. Așa cum s-a relevat și la recenta ședință comună a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării E(Continuare in pagina 45) SEMESTRUL DOI - PERIOADA UNOR ) îmbunătățiri calitative Zina constructorilor de mașini ASCENSIUNEA GENERAȚIILOR reportaj Ca intr-o mereu actualizată legendă, construim. Construim neinceiat, construim rapid și mai ales durabil. De la mașini și utilaje de mai mică complexitate, pînă la obiective care țin pasul cu tehnica mondială. De aceea, astăzi nu mai miră pe nimeni că printr-o firească evoluție a construi a ajuns astfel să dețină una dintre cele mai inalte frecvențe in vorbire. Iar dacă spunem azi că avem construcții care satisfac la cea mai înaltă cotă de eficiență cerințele tehnico-economice, tot așa putem cilirula că avem și constructori pe măsură. Ei știu cel mai bine că a construi a devenit astăzi nu numai o necesitate cil mai ales singura modalitate de afirmare, unica șansă de existență și de definire spirituală. Și, judecind după bijuteriile pe care le iscă din mîinile lor, ei dovedesc că au mai înțeles ceva, că numai valorile au vocația statorniciei. Că lucrările lor trebuie să Gheorghe DOLOT (Continuare In pagina 4-5) Succese în întrecere . Constructorii de mașini au întîmpinat ziua lor cu rezultate deosebite în muncă. Astfel, toate unitățile din această ramură au depășit prevederile planului semestrial la producția globală, livrind în avans o seamă de mașini utilaje, între altele s-au realiizat suplimentar 4 motoare Diesel, 63 tone utilaj metalurgic, 11 macarale turn, diferite produse pentru industria electrotehnică, turbine etc. D In întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor asumate pe primul an al cincinalului eocsarii reșițeni au înregistrat un frumos Pînă ieri, ei au realizat succes, mai bine de 70 la sută din cantitatea de cocs prevăzută a fi produsă suplimentar în 1976. Cu un bilanț pozitiv se prezintă la început de semestru și laminatorii de la întreprinderea „Oțelul Roșu“. In șase luni ei au dvrat suplimentar peste 1500 tone laminate finite. Depășind prevederile stabilite prin plan, muncitorii forestieri au realizat în semestrul întîi mai bine de 57 la sută din planul anual la cherestea și rășinoase. urgențe pe ogoare ÎNCHEIEREA întreținerii culturilor COSIREA ȘI STRlNGEREA FURAJELOR SPORIREA RITMULUI LA SECERIS INSAMINȚAREA CULTURILOR SUCCESIVE Situația centralizată ieri la Direcția generală județeană a agriculturii și industriei alimentare, evidențiază că în majoritatea unitaților agricole se susținut la efectuarea acționează lucrărilor de sezon. Au fost încheiate lucrările de întreținere la floarea soarelui, cartofi și sfeclă fur’ajeră, iar la porumb prașila 3-a s-a efectuat în proporție de 75 la sută mecanic și 54 la sută manual. La nutrețuri au fost însilozate 43 530 tone, ceea ce reprezintă 82 la sută din planul la zi, încheindu-se recoltarea lucernei, iar la trifoi s-a ajuns la 92 la sută din suprafața cultivată. De săptămina trecută s-a declanșat și secerișul la orz, recoltîndu-se 2020 hectare la I.A.S. — 40 la sută — și 182 hectare la C.A.P. — 9 la sută. Cu toate succesele înregistrate, mai ales sînt încă rămîneri în urmă, în unele unități chiar destul de însemnate. La executarea prașilei a 3-a la porumb situația este nesatisfăcătoare în unitățile aparținătoare consiliului intercooperatist Bozovici, unde din 2233 hectare, această lucrare a fost efectuată doar pe 735 hectare. Mult rămase în urmă sînt și unitățile din consiliile intercooperatiste Constantin Daicoviciu și Zlatița. In situația actuală, cînd începe să se resimtă lipsa de umiditate din sol, conservarea apei prin lucrările de întreținere — mai cu seamă prin prășitul mecanic — contribuie substanțial la o mai bună dezvoltare apa ing. A. POPOVICI (Continuare In pag. a 8-a) Munca - factor determinant in formarea conștiințelor ideile expunerii Nicolae Ceaușescu la tovarășului educației politice și al Congresul culturii socialiste — lecție revoluționară vie, îmbogățind cu noi elemente originale patrimoniul de gîndire și acțiune al partidului nostru — găsesc în vechea vatră industrială a Reșiței un cîmp de aplicare fertil. In activitatea comitetului municipal de partid punem permanent în valoare și dezvoltămi pe planuri superioare, moștenirea revoluționară a Reșiței. Organizațiile noastre de partid au transformat colectivele de metalurgiști și constructori de mașini, ale celorlalți oameni ai muncii, într-o vastă și puternică școală de educație muncitorească, unde se călesc la marile temperaturi ale timpului nostru socialist nu numai metalele ci, în primul rînd, oamenii, caractere muncitorești puternic reliefate, conștiințe sănătoase cu o înaltă etică muncitorească. Formarea omului nou o situăm în centrul atenției, ca obiectiv principal al muncii noastre politico-ideologice și cultural-educative, de modelare a unor puternice conștiințe socialiste care să permită — în cazul constructorilor de mașini — o angajare plenară în scopul realizării întregii game de turbine și generatori pentru hidrocentrale, motoare pentru tracțiune navală și feroviară, mașini electrice și reductoare, echipament metalurgic și chimic. 80 la sută din acestea Aurel LASCU prim-secretar al Comitetului municipal Reșița al P.C.R. ț (Continuări in pag. a 3-a) j DIN CUPRINS 0 Educația în strînsă legătură cu producția • In direct de pe șantiere • Metalul, cocsul, lemnul, gospodărite riguros, folosite eficient 1 Glasul muntelui • Semnal cetățenesc # Punctul pe „i“ In cinstea zilei lor, constructorii de mașini reșițeni au desfășurat o întrecere susținută. In clișeul de mai sus, un aspect din secția mecanică grea. Foto : A. SANDULESCU Ancheta „FLAMURA" Este un lucru îndeobște cunoscut că în apărarea proprietății îngăduința socialiste, față de unele abateri — aparent de mai mică însemnătate — devine mai devreme sau mai tîrziu sursă de daune aduse lui obștesc, cu avut i • consecințe mult mai grave decit dacă s-ar fi luat la timpul potrivit măsurile ce se impuneau. Sub acest raport nu trebuie să se omită nici o clipă adevărul că este nu numai util, mai eficient, dar și mai ușor sf> previi decit sa sancționezi și să îndrepți o greșeală săvârșită, să repari prejudiciul adus societății ca Cipd fi .etu remaravem în votiere, freste, și cazur de delapidare de la cooperativa de credit „Bistra“ din comuna Zăvoi, unitate aparținătoare de U.J.C.C. Caraș-Severin. Să reconstituim însă faptele. Petru Țurcan a funcționat în calitate de casier la susamintii, cooperativă, începînd cu data de 10 decembrie 1972 și pînă la 31 decembrie 1974. In această perioadă, el a produs un minus în gestiunea unității de peste 30 000 lei. adusă avutului Paguba obștesc a fost posibila ca urmare a unor carențe în organizarea muncii de conti si și îndrumare. Bunăoară, prima revizie contabilă la cooperativă a avut, loc abia la ... 10 muși 1974, deci, după circa un an și jumătate de la numirea gestionarului în funcție după o mare Evidentă întîrziere, contrar prevederilor legale. Dar cum s-a desfășurat această verificare a gestiunii efectuată de Aurel Bîcă, revizor contabil (pe timpul acela) în cadrul U. J. C. C. ? Ne declară chiar fostul casier al cooperativei : C. GALESCU (Cord. in pag. 6 a) Verificarea gestiunii „pe încredere“-poartă deschisă delapidării SAPTAMINA POLITICĂ Săptămina pe care am încheiat-o, în climatul deosebit de efervescent al activității politice interne și externe a partidului și statului nostru, a fost marcată de evenimente de importanță excepțională. • In zilele de 29 și 30 a.c. în capitala Republicii Junie Democrate Germane, Berlin, s-au desfășurat lucrările Conferinței partidelor comuniste și muncitorești din Europa, avînd ca temă: „Pentru pace, securitate, colaborare și progres social în Europa“. La lucrările conferinței a participat și o delegație a Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului. Expunerea prezentată de secretarul general al partidului nostru, întâlnirile și convorbirile purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu un mare număr de conducători ai partidelor comuniste și muncitorești din Europa, ca și întreaga participare a delegației P.C.R. la conferință au dat puternică expresie voinței și dorinței comuniștilor din România ca lucrările acestei importante reuniuni internaționale să se desfășoare cu succes, să ducă la creșterea rolului partidelor comuniste și muncitorești în viața politică de pe continentul european, la intensificarea luptei clasei muncitoare, a maselor populare și a popoarelor pentru progres social, securitate și pace. (Continuare in pag. a 3-a)