Flamura, aprilie-iunie 1977 (Anul 29, nr. 3098-3110)

1977-04-05 / nr. 3098

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAt ?R.GAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX NR. 3098 • MARȚI, 5 APRILIE 1977 • 8 PAGINI, 50 BANI O REALIZARE DE PRESTIGIU A INDUSTRIEI ROMÂNEȘTI 9 • Primul motor naval semirapid de 8400 C.P. se află pe standul de probă la înteprinderea de construcții de mașini din Reșița Ieri la amiază, la standul de probe al secției motoare Diesel navale de la I.C.M. Reșița : ini­ma gigantului de 8 400 C.P. bate cu putere, ca o certitudine a înaltei capacități profesionale a co­lectivului de constructori de mașini reșițeni. Foto : A. SANDULESCU Fabricația primului motor die­sel în țara noastră este, începind de săptămîna trecută, atunci cînd a fost pus pe standul de probă, certitudine. Este o realizare care,­­ prin importanța și proporțiile sale, depășește cu mult semnificația unui eveniment care se cheamă „pre­mieră tehnica“. Este una din acele împliniri, care, însumând atâtea atribute ale maturității tehnice a industriei românești — capacitatea de a se reînnoi continuu, de a ține pasul cu realizările mondiale, de a fi purtătoarea noului in întreaga economie națională, de a înzestra țara cu ceea ce este necesar — marchează un moment de virf al cincinalului revoluției tehnico-știin­­țifice. Noul produs, ce deschide drumul unui program de largă an­­ve­­rgură, situează România printre­­ unele țări din lume — țări cu puternică tradiție industrială cum sunt R.F. Germania, Japonia, El­veția, U.R.S.S., Franța ș.a. — care produc astfel de agregate desti­nate a echipa marile nave mari­time. In acest context, realizarea unui asemenea produs constituie o mîn­­drie a muncitorilor și inginerilor din Reșița prin a căror înaltă com­petență profesională a luat naș­tere primul motor diesel naval se­mirapid de 8 400 C.P. Este, deo­potrivă, o performanță a experien­ței și puterii creatoare a industriei reșițene — prezență mereu activă Costin BURADU (Continuare în pag. a 4-a) Cu hotărîre, cu răspundere i ÎNFĂPTUIM NEABĂTUT PLANUL1 pe 1977 și pe Întreg cincinalul Conștiința țării vibrează puternica impresie generată sub de lucrările Ședinței comune a C.C. al P.C.R., Marii Adunări Națio­nale și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, desfășurată la începutul săptămî­­nii trecute — vast forum al uni­tății indestructibile a poporului în jurul partidului, al răspunderii patriotice și angajării noastre re­voluționare pentru realizarea exemplară, neabătută a strategiei de dezvoltare multilaterală a României socialiste. La această oră, munca comuniștilor, a mi­lioane de oameni este închinată, pretutindeni pe vatra fierbinte a patriei, transpunerii în viață a direcțiilor de acțiune stabilite. Partidul și poporul și-au spus cu­­vîntul în acest forum — partidul și poporul acționează acum îm­preună pentru a înfăptui ceea ce s-a hotărît. Pentru că partidul și poporul au vorbit, într-un singur glas, cînd tovarășul Ceaușescu a rostit, de la Nicolae înalta tribună, Expunerea de însemnă­tate istorică, adoptată ca program de acțiune pe planul politicii in­terne și activității internaționa­le, în lupta pentru înfăptuirea a hotărîrilor Congresului al XI-lea, liniei generale politice a Par­tidului Comunist Român. Ideea fundamentală a docu­mentelor ședinței comune relie­fează că, deși pierderile provo­cate de catastrofalul cutremur de la 4 martie a.c. sunt mari, popo­rul român dispune de condiții pentru a realiza cu succes planul pe 1977 și a asigura astfel înde­plinirea planului pe ansamblul cincinalului, chiar cu o depășire a prevederilor. Este concluzia unei analize științifice multilate­rale a potențialului economic al țării, a resurselor materiale și umane ale societății românești. O dovedesc angajamentele su­plimentare asumate de colectivele de oameni ai muncii din toate județele — și, în acest context, menționăm că organizația jude­țeană de partid Caraș-Severin și-a mărit cu 90 milioane lei an­gajamentul inițial de sporire producției globale industriale pe a acest an —, ca și rezultatele de la finele primului trimestru. De o deosebită importanță în acest sens este — sublinia în Expunerea sa secretarul general al partidului — creșterea indici­l­or de utilizare a mașinilor u­­nelte, utilajelor și instalațiilor, funcționarea unităților economice la întreaga capacitate, folosirea deplină a spațiilor de producție, în județul nostru, acești fac­tori de creștere a producției fără investiții suplimentare, trebuie puși în valoare mai bine în toa­te întreprinderile. Bilanțul pe primele două luni spre exemplu, că în evidențiază, construcția de mașini sunt unități sau sec­ții unde indicele de utilizare a mașinilor unelte este de 80,4 la sută (este adevărat, numai mai mare cu 1,8 la sută față de tri­mestrul IV - 1976), iar din tota­lul suprafețelor industriale dis­­ponibilizate în toamna trecută pentru producție, numai, circa 27 la sută au fost redate circuitului economic. In spiritul hotărîrilor recente ale Comitetului Politic Executiv, organizațiile de partid, Timotei JURJICA (Continuare în pag. a 3-a) Angajamentele muncitorești — de la cuvint la fapta ÎN PRIMUL TRIMESTRU 119 MILIOANE LEI SPOR DE PRODUCȚIE IN INDUSTRIA JUDEȚULUI în economia județului, luna martie se înscrie în cronica în­trecerii socialiste ca perioada unor succese deosebite. Angajate in marea bătălie pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe a­­cest an și pe cincinal, ca răspuns muncitoresc la chemarea parti­dului, toate întreprinderile industriale din județ au realizat pre­vederile la producția globală, obținînd și importante sporuri su­plimentare. Datorită hărniciei minerilor din Moldova Nouă și Ani­na, a siderurgiștilor din Reșița, constructorilor de mașini, tierilor, în luna trecută s-a realizat o producție industrială Sores­cu peste 63 milioane de lei mai mare decât cea prevăzută inițial, ceea ce a permis ÎNCHEIEREA PRIMULUI TRIMESTRU AL­ A­­NULUI CU UN SPOR LA PRODUCȚIA GLOBALĂ DE APROA­PE 119 MILIOANE LEI. în această perioadă au fost livrate în plus mii de tone de minereu, cărbune, cocs, fontă, laminate, uti­laje și mașini pentru diverse ramuri ale economiei naționale. Demn de remarcat este și faptul că unitățile industriale au obținut aceste sporuri în principal pe seama creșterii productivi­tății muncii, o ilustrare a efortului general de a participa plenar la diminuarea efectelor cutremurului, la dezvoltarea economică neabătută a țării. Față de aceeași perioadă a anului trecut, nive­lul productivității muncii este cu aproape 11,6 la sută mai mare. • CONSTRUCTORII de la întreprinderea județeană de construcții montaj au trecut la înfăptuirea angajamentului asumat de a participa la lu­crările de reconstrucție în o­rașul Zimnicea, oraș care a a­­vut de suferit de pe urma cu­tremurului. Lotul condus de inginerul Vasile Stanciu, a­­vînd ca maistru pe Ștefan Sza­bó (ambii au plecat din pro­prie inițiativă) a și început lucrările de organizare, ur­mînd ca peste cîteva zilele să treacă la executarea celor 200 de apartamente, pentru a predare la cheie, pînă la sfâr­și­șitul acestui pm . Slbum­iuism DIN REȘIȚA au obținut în luna martie producții cu mult su­perioare celor mai bune reali­zări lunare din 1976. Colecti­vul liniei de tablă, de pildă, a depășit producția lunii no­iembrie (vârful anului trecut), cu peste 9 la sută. Acționînd mai organizat pentru folosirea intensivă a agregatelor, și o­­țelarii au depășit cu peste 2 la sută nivelul maxim atins în 1976. Datorită producțiilor re­cord din luna trecută, preve­derile de plan pe trimestru au fost depășite cu peste 31 782 tone fontă, 4 804 tone lamina­te finite pline și 2 813 tone oțel. • TURBINA CU NR. 100. Sfîrșitul lunii martie mar­chează pentru reșițeni un nou și constructorii remarca­bil succes : a fost terminată cea de-a 100 turbină hidrauli­că. Semnificația evenimentu­lui înseamnă încununarea u­­nor eforturi deosebite din partea colectivului de la Sec­ția de mașini grele a I.C.M. Reșița. Ancheta „FLAMURA" Un autobuz pleacă și, uneori, cu puțină șansă, altul vine. Noi le așteptăm cu o răbdare înde­lung exersată. Stațiile de autobuz se asemană adesea cu niște mici piețe, unde se distribuie „en gros" așteptare și iar așteptare, în a­­cest caz, n-ar fi rău ca la chioș­curile de vânzare a biletelor să se dea și... calmante. Sunt si­tuații prea obișnuite pentru reși­țeni, care sesizează, speră, dar mai ales întîrzie la serviciu și la școală, lipsesc timp cu nemiluita spre locul de muncă și spre ca­să. Problema nasturilor lipsă la inventar din ținuta vestimentară a devenit o bagatelă. Important este să te numeri printre ferici­ții care au pus la timp un picior pe scara autobuzului. încolo, totul merge „ca pe roa­te", dacă autobuzul nu se opreș­te „obosit“, după o stație, urmînd transbordarea și alte asemenea consecințe „plăcute“. Sunt suficiente argumente pen­tru o incursiune pe întortocheate­le căi ale transportului în co­mun. Față de anul trecut, parcul de autobuze al E.G.C. Reșița s-a îmbogățit cu 25 autobuze Diesel. Numai în ultima vreme au fost angajați 10 șoferi, așa că o ve­che problemă spinoasă s-a ame­liorat simțitor. Sunt în perma­nență autobuze și șoferi de re­zervă, iar echipele de interven­ție și asistență sunt organizate pe trei schimburi. Iată deci doar cîteva argumente în vederea op­timizării transportului în comun. Numai că nu călătorim cu argu­mente, ci cu autobuze, care să meargă ritmic, după un orar în­tocmit rațional, în funcție de ce­rințele întregii zile: în fiecare zi, pe poarta garaju­lui din Micro III, la ora 5 dimi­neața, pornesc pe străzile Reși­­ței, în întimpinarea noastră, călătorilor, 90 de autobuze. Cum a circulă ele, cum își fac datoria față de noi, cei care le așteptăm Nicolae SIRBU (Continuare în pag. a 6-a) Cu­ trebuie să mai pierdem timpul AȘTEPTÎND AUTOBUZELE? In pag. a 2-a : Festivalul na­țional „Cîntarea României" — festi­val al muncii și creației Țărănimea — puternică forță a progresului De-a lungul istoriei noastre mi­lenare, țărănimea s-a afirmat ca o puternică forță revoluționară, avînd un rol esențial în luptele pentru libertate socială și națio­nală, în amplul proces de făurire și conservare a culturii materiale și spirituale românești. Veacuri în șir țărănimea a reprezentat forța de bază a oștirilor ridicate de vitejii noștri voievozi pentru apărarea gliei strămoșești. Oște­nii lui Vlad Țepeș erau „țărani cu opinci“ și „cu ciomege pe u­­meri“, iar ai lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei și învingătorul oștilor otomane erau, de aseme­nea, după cum sublinia Karl Marx, „țărani care fuseseră luați aproape direct de la plug“. Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Ioan Vodă, Mihai Viteazul și atâ­ția alți voievozi români s-au sprijinit pe țărănime, care în mo­mente de grea încercare pentru poporul nostru s-a ridicat, cu prețul unor uriașe jertfe de sin­ge, la înălțimea misiunii sale is­torice. Așa cum se arată în Pro­gramul elaborat de cel de-al XI- lea Congres al P.C.R., țărănimea „a constituit forța principală a armatelor multor mari conducă­tori de oști, care au înscris pa­gini de înălțător eroism în lupta împotriva dominației străine... a dus greul bătăliilor împotriva co­tropitorilor străini, pentru uni­rea țărilor române, pentru cuce­rirea independenței de stat, pen­tru închegarea statului național român“. Prof. I. POPA Prof. V. ZAMERCA (Continuare în pag. 4-5)

Next