Flamura, iulie-decembrie 1979 (Anul 31, nr. 3215-3241)

1979-07-03 / nr. 3215

PROLETARI DIN IOATE TARILI. ÜNITI­NA­ ANUL XXXI, NI. 3215 RESITA, MARTI, 3 IULIE 1979 8 PAGINI — 50 BANI Locuitori ai sate­lor! Sa nu precupetim nici un efort pentru RECOLTAREA AURULUI HOLDELOR! ■ Orzul a fost de acum strins, in consiliile unice Oravi­a, Brebu, Zu­­gujeni, Zlatița , sa depasim viteza zilnica de lucru si la recoltarea griu­­lui ■ Gruparea combinelor si-a dovedit eficienta ; sa extindem intrajuto­­rarea intre consiliile unice ! ■ In pas cu secerisul, trebuie asigurat trans­­portul recoltei la bazele de receptie ■ Programul culturilor succesive, realizat in cel mai scurt timp Vremea calduroasa din saptamina trecuta — chiar daca au mai fost unele averse de ploaie — a permis sa se lucre­­ze intens la recoltarea páioaselor. Pentru evitarea pierderilor de recolta, combinele au fost grupate in lanurile care s-au zvm­­­tat mai repede. Printr-o organizare judi­­cioasa a muncii si folosirea eficienta a combinelor, unele cooperative agricole au terminat seceri$ul orzului intr-o zi, doua — Varadia, Vraniul — altele griul — Mol­dova Veche — trecind operativ la elibera­­rea terenurilor si semanarea culturilor succesive. Pentru a nu forma o opinie de ansamblu asupra activitatii pe ogoare, a urgentelor care reclama prezenta plenara la munca a tuturor locuitorilor satelor, ne-am adresat tovarasului ing. Petru Vi­ Sescu, directorul general al Directiei agri­­cole judetene, care ne-a spus : „Obiectivul principal urmarit saptamina trecuta de lu­­cratorii ogoarelor a fost declansarea recol­­tarii. Pina­aseara, s-a incheiat recoltarea orzului in consiliile unice agroindustriale Oravia, Brebu, Zugujeni, Zlatna, si a in­­ceput — iar unele unitati mai mici au si terminat — secerisul griului. Daca in une­le consilii s-a depasit viteza zilnica de lu­cru, in ansamblul judetului nu s-a reali­­zat ritmul stabilit si posibil de realizat. Vineri, de pilda, in consiliile Bocsa, Bre­bu, Caransebes, Zugujeni nu s-a atins nici 50 la sute din viteza de lucru prevazuta. Cauza o constituie insuficienta preocupa­­re pentru organizarea muncii, pentru gru­(Conti timtre in pag ) — AS ÍN INTIMPINAREA 1944 MARI NOASTRE XXXV SARBATORI NATIONALE ZtfecSsr 1979 BILANT BOGAT dupi primul semestru ■ INDUSTRIA CARAVANA A DEPASIT PLANUL SE­­MESTRIAL. Ieri, dupa-amiaza, au fost centralizate rezul­­tatele obtinute de colectivele de oameni ai muncii din in­­treprinderile industriale ale judetului. Bilantul primului semestru este rodnic : prevederile de plan la productia in­dustriala sunt depasite cu peste 134 de milioane lei. O con­tribute de seama la acest succes al industriei cärojene i-au adus siderurgistii din Resita, care au realizat mai bine de 40 la suta din valoarea produceii industriale suplimentare. Numai laminatorii au realizat suplimentar 29 000 tone la­minate.­­ LIVRARI SUPLIMENTARE LA EXPORT. Masu­­rile intreprinse pentru imbunatatirea activitatii in unita­­tile care executa produse pentru export au avut ca efect cresterea ritmului de livrare. In prima jumatate a anului, prevederile acestui important capitol al planului au fost depasite cu peste 2,5 milioane lei valuta. ■ MAI MULT MINEREU DE FIER. Colectivul Intre­­prinderii miniere din Bocsa raporteaza ca in primul se­mestru a realizat aproape 53 la suta din sarcinile anuale la productia globala. Succesul are la baza cresterea productiei fizice. Fata de prevederile la zi, minerii au extras supli­mentar 1 382 tone minereu de fier si 23 tone cupru in con­­centrat. ■ SPORURI LA PRINCIPALELE SORTIMENTE. Co­lectivul Intreprinderii de accesorii „Valiug“ marcheaza, in intimpinarea marii sarbatori nationale, succese de seama in intrecerea pentru depasirea planului de productie. Astfel, de la inceputul anului au livrat in plus produse electroteh­­nice in valoare de 2 milioane lei si au sporit productia de mobila cu 1,8 la suta. De asemenea, au livrat in devans 35 _.­tone utilaj metalurgic. ZIUA CONSTRUCTORILOR DE MA­­NI Duminica, i-am sarbatorit, din nou, pe cei care muncesc intr-o ramura de virf a industriei ro­manesti, oameni inventivi ,cura­­josi si totdeauna neistoviti in truda, oameni care, in marea competitie a harniciei, aduna zi­­lelor obisnuite de munca pretul de aur al creativitatii. Fie ca lu­­creaza la Resca, Bocsa, Caranse­bes sau Toplet, ei se disting pen­tru stradania lor de a asigura tot mai multe mijloace de productie moderne, de inalta tehnicitate. Zi de zi constructorii de masini obtin noi succese in activitatea de diversificare s i­­nnoire a pro­ductiei, in sporirea productiei de export. Se accentueaza perma­nent preocuparea pentru promo­­varea tehnologiilor moderne me­­nite sa duca la reducerea consu­murilor materiale, a timpului de realizare a produselor. Cele patru unitati din Caras-Severin au cu­­noscut ?i cunosc o ampla dezvol­­tare. Aceasta trasatura ramine si caracteristica perioadei care ur­­meaza, in care vor fi dezvoltate capacitatile de productie exis­tente la Resca, Bocsa si Toplet, se va da in folosinta o noua fa­brica la Caransebes ,iar spre sfir­­Situl cincinalului viitor vom avea un nou centru al constructiilor de masini, Oravita, unde se vor construi hidroagregate de mica putere. Sarbatorindu-i pe constructo­rii de masini, cinstim munca lor pilduitoare, plina de raspundere pe care o desfasoara pentru inotarea patriei. CRONICA POLITICA Evenimente politice de im­­portan­ta deosebita pentru viata tarii se anunta in urmatoarele zi­­le : inline, 4 iulie, incep lucraril« Plenarei Comitetului Central al partidului, iar vineri, 6 iulie» Marea Adunare Nationala isi va relua lucrarile in plen ale Sesiu­­nii a IX-a din cea de-a VII-a le­­gislatura. Fara indoiala, un mo­ment remarcabil 11 va constitui Plenara Comitetului Central al partidului, in cad­rul careia vor fi luate in dezbatere si aprobate pentru a fi date publicitatii si supuse discutiei partidului. Intre­­gului nostru popor, documentele pregatitoare pentru Congresul al XII-lea al­ Partidului Comunist Român. ■ IN ACEST CADRU, opinia publica din tara noastra a luat cunostinta cu viu interes si pro­­funda satisfactie de continutul lucrarilor Sedintei comune a Co­­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale si a Guver­­nului Republicii Socialiste Ro­mania, desfasurate sub presedin­­tia tovarasului Nicolae Ceausescu, in statiunea Neptun, in ziua de 30 iunie a.c. In cadrul sedintei au fost examinate si aprobate proiec­­tul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la Planul cin­­cinal 1981-1985 §i­­ liniile directoa­­re ale dezvoltarii economico-so­­ciale a Romaniei pina in 1990, proiectul Programului anul de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica pina in 1990 si o­­rientarile principale pina in anul 2­000, precum si proiectul Progra­mului de cercetare si dezvoltare in domeniul energiei pina in 1990 isi orientarile principale pina in anul 2­000. Din comunicatul cu privire la­­ sedinta comuna, dat publicitatii in cotidienele de duminica, se desprind cu deosebita claritate obiectivele principale ale Strate­giei partidului nostru pentru ur­­matoarea etapa de faurire a so­­cietatii socialiste multilateral dezvoltate, marea sa raspundere pentru continua ridicare a patri­ei pe noi culmi de progres si ci­­vilizatie, rolul hotaritor al secre­­tarului general al partidului, to­­varasul Nicolae Ceausescu, in di­­mensionarea programelor de crestere economica, de continua perfectionare a calitatii vietii tu­turor oamenilor muncii, contribu­­tia sa esentiala la elaborarea unei Nicolae CATANA . .­ Timotei JURJICA (Continuare in pag. a 2-a) * DIN TRAI PARAZIT AR­­ AVERE ILICITA?! ■ Desi n-au fost incadrati niciodata in munca, sotii Filip si Florica Caldara$ nu pot justifica provenienta licita a sumei de 172 459 lei ! Ne imaginam uimirea celor prezenti in clipa cind, in urma perchezitiei efectuate de Organe in drept la domiciliul sotilor Fi­lip si Florica Caldaras din Cli­nic, str. Salcimilor nr. 29, gasit ascunsa, intre arcurile au u­­nei somiere, o adevarata comoa­­ra, un ducat mare, 11 ducati mici, 13 verighete diferite, un­ghiul, doua lanfisoare, doua me­­dalioane, mai multe perechi de cercei etc. Se subintelege, toate aceste obiecte sunt de aur. In curte — ca sa completam lista — se mai afla in „Dacia 1300“, aflat In autoturism proprieta­­tea sotilor Caldaras, iar in casa cumparata recent (cu 50 000 lei), bunuri casnice in valoare de 17 000 lei. Sa recapitulam : biju­­terii in valoare de 40 000 lei, plus un autoturism in valoare de 60 000 lei (cumparat de ocazie), plus bunuri casnice In valoare de 17 000 lei, plus cheltuielile efec­tuate cu intretinerea familiei in perioada mai 1977 — noiembrie IN OGLINDA CONS­UME! 1978, echivalate la 11 000 lei. Deci, un total de 128 000 lei. De unde aceasta importanta suma ? Cei doi soti dau nestiutori din umeri. Asa au procedat si in fa­ta comisiei de verificare a venientei licite a averii, asa pre­­au procedat, recent, si in fata in­stantei de judecata. Dar de ce s-a luat in calcul numai perioada 1977—1978 ? Constantin GALESCU (Continuare In pag. a 7-a)

Next