Flamura, iulie-decembrie 1985 (Anul 37, nr. 3529-3555)

1985-07-02 / nr. 3529

a PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI­VA* mara ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1965 • EPOCA CEAUȘESCU • 1985 Două decenii de profunde transformări revoluționare, de mărețe înfăptuiri CONCEPȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU despre factorii dezvoltării agriculturii românești In concepția secretarului gene­ral al partidului nostru, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, înfăptuirea noii revoluții agrare presupune transformarea generală a felului de muncă, de viață și de gîndire a țărănimii noastre cooperatiste, a tuturor lucrătorilor ogoarelor și locuitorilor satelor, avînd ca obiectiv realizarea unei producții care să satisfacă din plin necesi­tățile de consum ale întregului pr . precum și alte cerințe ale im­itării economiei naționale. Din inițiativa și sub îndrumarea directă a secretarului general al partidului au fost luate, în ultimii ani, o seamă de măsuri pentru transpunerea în viață a noii re­voluții agrare și, ca parte compo­nentă a acesteia, a programului de autoconducere și autoaprovi­­zionare, menit să întărească rolul și răspunderile organelor locale de partid și de stat, ale unităților socialiste și cetățenilor din me­diul rural în asigurarea populației cu produse agroalimentare la ni­velul cerințelor științific determi­nate. Programul unic de creștere a producției agricole în gospodă­riile personale ale membrilor coo­perativelor agricole de producție și în gospodăriile producătorilor particulari, stabilește cadrul po­litic și organizatoric de atragere a întregii populații sătești la în­făptuirea noii revoluții agrare, de participare a tuturor locuitorilor satelor la realizarea autoconduce­­rii și autoaprovizionării, înfăptuirea noii revoluții agra­re, a programului de autocondu­cere și autoaprovizionare, trans­punerea în fapte a sarcinilor ce se desprind din prevederile Con­gresului al XlII-lea al partidului, implică răspunderi deosebite pen­tru oamenii muncii din agricultu­ra județului Caraș-Severin, înce­­pînd de la direcția noastră jude­țeană și pînă la fiecare fermă, specialist și lucrător. In dimensionarea programelor adoptate s-a pornit de la sar­cinile date de secretarul general al partidului, de prevederile Con­gresului al XlII-lea. Acestea țin seamă de cerința valorificării su­perioare a potențialului de care dispune județul, de ritmul creș­terii demografice și de nevoile ra­ționale de consum. Preocuparea­ noastră principală este de a ține (Continuare în pag. a 5-a) Pînă aseară, pe județ, 65 la sută din suprafața de orz a fost secerată. Foto : A. SANDULESCU TUNEL­UL l­a redacție, sună telefonul. Ne caută Antrepriza de con­­­ții hidrotehnice „Bistra­­na Mărului”. O voce si­gură ne informează : — Recordul de înaintare a fost depășit ! Atît. O singură propoziție, care­ imi aduce viu in minte Tunelul. Totul se petrece din nou, acum, cu deosebită acui­tate. Da, Tunelul... § Ne strecurăm cu greu, ca în­­tr-o palpitantă aventură, prin­tre metal și piatră. Apoi, tînă­­rul inginer Începe să lumineze, plimbînd fasciculul de raze al lămpii de miner, în sus și în jos, pe peretele din fața noas­tră. Piatra sură are amprente regulate, cizelate parcă de un artist. Adevărată operă de ar­tă, acest front de lucru în ini­ma muntelui, încep să înțe­leg mai bine de ce tovarășul Vasile Radu, secretarul comi­tetului de partid de la Antre­priza de construcții hidroteh­nice „Bistra — Poiana Măru­lui“, a insistat să cunosc ne­apărat colectivul brigăzii meca­nizate Slatina. Nicolae SIRBU (Continuare în pag. a 4-a) I CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT An de an, colectivele din ca­drul întreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă Caraș-Severin, acționînd cu per­severență pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a angaja­mentelor asumate, au înregistrat rezultate remarcabile în activita­tea ce o desfășoară, n­umărîn­­du-se printre fruntașii întrecerii socialiste pe țară în ramura res­pectivă. Sporurile înregistrate au permis ca, la data de 30 iunie a.c., întreprinderea să raporteze îndeplinirea integrală a planului pe întregul cincinal 1981-1985. Pînă la sfirșitul anului, se es­timează realizarea unei producții globale suplimentare de 293 mi­lioane lei, depășirea cu peste 292 milioane lei a sarcinilor la producția marfă, cu 74 milioane lei la producția industrială și cu 38 milioane lei a sarcinilor de pres­tări în construcții. /iínüL XXXVII, NR. 3529 REȘIȚA MARȚI, 2 IULIE 1985 8 PAGINI — I LEU PENTRU DEZARMARE, PENTRU PACE Mii de inimi vibrînd, mii de glasuri scadînd cuvîntul PACE. Este imaginea pe care au oferit-o marile adunări și mitinguri ce au continu­at să aibă loc săptămîna trecută, în comunele și orașele județului. In­tr-o impresionantă unanimitate, participanții și-au exprimat totala adeziune la noile inițiative ale Ro­mâniei, ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, materializate în Che­marea și Apelul F.D.U.S., ca și în recentul Apel al Consiliului Națio­­­­nal al Oamenilor Muncii și al Con­­­­siliului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice și Sociale din Socialistă România, pentru Republica oprirea cursei înarmărilor, și în primul rînd a celor nucleare, pentru dezarmare și pace. In telegramele adresate cu acest prilej tovarășului Nicolae Ceaușescu, și-au găsit expresie angajamentul ferm al colectivelor de oameni muncii de a face totul pentru trans­a­­punerea în viață a istoricelor hotă­­rîri ale Congresului al XlII-lea al partidului, de a-și spori contribuția la înflorirea multilaterală a Româ­niei socialiste, voința de a neabătut pentru înfăptuirea acționa dezar­mării, pentru salvgardarea • In pagina a 3-a : relatări de păcii, la adunări și mitinguri. I BINEMERITATĂ RĂSPLATĂ HĂRNICIEI • întreprinderea de transporturi auto Caraș-Severin — pentru a patra oară printre fruntașii țării Pe drumurile județului și ale țării, pe marile șantiere energetice și miniere, în agricultură, iar mai de curînd, pe panglicile de asfalt ce străbat Europa și Asia, autovehiculele cu în­semnele „I.T.A. Caraș- Severin“, conduse de oameni pricepuți și des­toinici sînt o permanentă. O prezență care, de zece ani, „firmă" și-a cîștigat încrederea și prețuirea beneficiarilor din țară și de peste ho­tare. Ca dovadă, an de an și-au îndeplinit și de­pășit sarcinile de plan, și-au onorat toate obli­gațiile ce le-au revenit, s-au preocupat — și se preocupă mereu — să facă munca lor mai spornică, mai eficientă. Aceste strădanii au fost prețuite așa cum se cu­vine de conducerea partidului și nostru, au fost statului răsplă­tite cu prestigioase dis­tincții și însemne ce sunt acordate celor mai buni dintre cei mai buni, fruntașilor în ma­rea întrecere socialistă a țării. In actu­lul cinci­nal, de pildă, I.T.A. Ca­raș-Severin a ocupat de patru ori un loc fruntaș în ramura transporturi­lor, conferindu-i-se înal­te ordine ale Republicii Socialiste România, ca semn al prețuirii deose­bite pe care partidul și statul nostru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, o acordă (Conf. în pag. a 4-a) PRELUAREA AMBALAJELOR - obligație Nu e nevoie de prea mare ar­gumente pentru a demonstra im­portanța recuperării și reintro­ducerii în circuitul economic ambalajelor din sticlă. Cetățenii­­ și-au însușit această cerință. Și totuși... Cunoscută și recunoscu­tă, problema continuă să fie tra­tată cu foarte multă ușurință de către cei care au obligația preia de la populație sticlele să și borcanele. Afirmația noastră nu e deloc gratuită. Nu rare sînt cazurile cînd cetățenii se adre­sează redacției, sesizînd lipsa de operativitate și solicitudine a lu­crătorilor comerciali care lucrea­ză in acest domeniu. Intr-o scri­soare trimisă redacției, Constan­tin Ocodan, din Anina, ne relata că, în 20 iunie a.c., a încercat să predea magazinului alimentar cu autoservire din cartierul „Steierdorf“ 80 de sticle de un litru și 30 de jumătate de litru, dar lucrătorii de aici, în frunte cu șeful de unitate, au refuzat să le primească. O altă depeșă, de astă dată din Cărbunari, ne informează că la magazinul din localitate nu se preiau sticle și borcane. Cei in cauză, se pare, consideră această sarcină ca fiind facultativă ori nu cunosc preve­­­derile legale, dar mai ales im­ Ancheta „Flamura“ portanța acestei acțiuni pentru economia națională. Iată de ce ne-am propus să ur­mărim din nou modul în care se desfășoară acțiunea de recupe­rare a ambalajelor din sticlă și în alte localități ale județului. Vom începe cu Reșița, unde în ultimele luni situația s-a îmbu­nătățit continuu in această pri­vință. O discuție cu tovarășa Vi­orica Aghescu, directorul între­prinderii comerciale de stat pen­tru mărfuri alimentare, ne edi­fică asupra preocupărilor între­prinderii privind preluarea și va­lorificarea ambalajelor. — In municipiu există 15 cen­tre de preluare a ambalajelor de sticlă de la populație și urmează să mai înființăm cîteva, unul din ele chiar in centrul civic al mu­nicipiului — ne-a spus interlo­cutoarea. De asemenea, am­ins- Nicolae CATANA Petru BUZZl (Continuare in pag. a 9-a) inculla Hfá ? U­Itim­­ană ® Vineri, 5 iulie a.c., la Stockholm se încheie lucrările celei de-a șasea sesiuni a Conferinței pentru măsuri de încredere și Ullititu Uld securitate și pentru dezarmare în Europa ‚La întreprinderea de construcții de mașini din Caransebeș începe fabricarea unui ---------------------- nou tip de boghiuri pentru locomotivele diesel electrice de 2 630 CP. Este al 25-lea tip asimilat de la începutul fabricației boghiurilor în această întreprindere și al doilea din acest an.­­ Din noua secție a Combi­natului de prelucrare a lemnului din Caransebeș( destinată exclusiv producției pentru export, au fost livrate în S.U.A. primele 21 garnituri de mobilier masiv cu finisaj special

Next