Flamura, iulie-decembrie 1987 (Anul 39, nr. 3634-3659)

1987-07-07 / nr. 3634

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-NA? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Tuia­ș- străufP­Anul XXXIX. NR. 3634 REȘIȚA Marți, 7 iULie 1987 8 PAC.TNÎ _ 1 TEII In Spiritul orientărilor, tezelor și indicațiilor tovarășului Nicolae Ceau­șescu, in semestrul II EXIGENTE SPORITE, IMPLICARE PROFUNDA pentru îndeplinirea planului „Trebuie să acționăm în așa fel încât toate unitățile, toate sectoarele, să se prezinte la Conferința Națio­nală a partidului și la a 40-a aniversare a Republicii cu realizarea planurilor și chiar cu depășirea lor într-o serie de domenii de activitate“. NICOLAE CEAUȘESCU De o săptămînă ne aflăm în cel de al doilea semestru al anu­lui, din cel de al doilea an al actualului cincinal­ Referitor la această perioadă, măsurile și pro­gramele de acțiune stabilite în cadrul Consiliului Suprem al Dez­­b­­lării Economice și Sociale — ptate de Plenara comună consiliului Național al Oamenilor a Muncii și­ conținute implicit in Hotărîrea-Chemare, dată publici­tății la 27 iunie —, orientările și indicațiile formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu au menirea de „a direcționa eforturile fiecărui sector în parte, astfel incit, după cum sublinia secretarul general al partidului, „să se poată asigu­ra, in toate domeniile de activita­te, îndeplinirea în cele mai bune condiții a planului pe acest an, care are un rol de importanță de­osebită in realizarea întregului cincinal". Concluzie ce trebuie să stea permanent in atenția organi­zațiilor de partid și consiliilor oa­menilor muncii din unitățile eco­nomice ale județului nostru Mai cu seamă datorită faptului că a­naliza bilanțului pe primele șase luni evidențiază mari rămâneri în urmă la producția fizică. Din 61 de produse urmărite operativ nu au fost realizate integral, pe se­mestrul întîi, nici jumătate. Res­tanțe mai mari și care se cer grabnic recuperate sunt la lignit, motoare cu ardere internă, bo­ghiuri pentru locomotive etc. Consiliile oamenilor muncii de la I.M­arina, I.C.M. Reșița, I.C.M. Caransebeș,­­I.C.M. Bocșa și din alte unități sunt­ datoare să anali­zeze temeinic situația fiecărui sortiment planificat, să asigure condiții concrete de realizare producției stabilite și de recupe­a­rare a rămânerilor in urmă în cel mai scurt timp. Un nivel sporit de răspundere se impune și pentru realizarea ni­velului planificat al productivită­ții muncii, indicator care a fost înfăptuit, pe primul semestru, doar in proporție de 92,8 la sută. Dar există unități care se înscriu cu mult sub acest nivel : Intre­(Continuare în pag. a 4-a) Cronica întrecerii A Producție marfă suplimenta­ră. Urm­înd orientările și indica­tive conducerii partidului, ale to­varășului Nicolae Ceaușescu, pri­vind realizarea exemplară a sar­cinilor de plan pe întregul an, or­ganele și organizațiile de partid, consiliile oamenilor muncii din întreprinderile industriale ale ju­dețului au acționat cu mai multă hotărîre in luna iunie reușind să dea peste plan, la producția mar­fă, un plus de 1,8 milioane lei, cu o creștere de 2,1 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu cele mai substanțiale depășiri la acest indicator se prezintă Combinatul minier „Banat“ Ani­na și I.F.E.T. Caransebeș. 9 Colectiv fruntaș. Acordînd a­­tenție pregătirii și organizării în­tregii activități, utilizind deplin timpul de lucru, agregatele și in­stalațiile, colectivul laminorului­­ lip tablă de la întreprinderea „O­­țelul Roșu“ și-a realizat sarcinile ce i-au revenit pe primele șase luni cu 15 zile mai devreme, fapt ce se concretizează în livrarea su­plimentară a­­ 182 tone laminate. (Constantin Băghină, corespon­dent). In plină bătălie pentru recolta *87 UN TIST EDIFICATOR - SECIRILUL ORZULUI In săptămâna trecută, odată cu declanșarea in toate unită­țile agricole a recoltării a început bătălia pentru orzului, recol­ta anului 1987. Este, de fapt, o primă „probă de foc" a campa­niei agricole de vară. Amplifi­carea ritmului de lucru a dus practic, spre sfîrșitul interva­lului, la încheierea secerișului la orzul pentru consum în majo­ritatea unităților cultivatoare. A­cest lucru s-a datorat bunei or­­g"întzări a activității, în multe u­nități, derulării ei în flux con­tinuu, ceea ce a permis ca im­portante suprafețe să fie deja semănate cu culturi duble. Am­pla mobilizare de forțe meca­nice și manuale a asigurat un ritm bun în desfășurarea cam­paniei. De altfel, aceste aspecte au caracterizat, într-o bună mă­sură, și activitatea consiliilor u­­nice agroindustriale Berliște și Răcășdia, unde am urmărit derularea secerișului, într-una din zilele de vârf ale săptămâ­nii trecute. Principalul atu al ritmului bun de lucru l-a constituit con­centrarea judicioasă a forțelor, respectiv a combinelor, în uni­tățile în care umiditatea lor a permis preluarea și boabe­depo­zitarea în bazele de recepție. Trebuie să remarcăm, în primul rînd, participarea la seceriș, în cele două consilii unice, a com­binelor de la S.M.A. Bozovici. I-am întîlnit pe combinerii din Valea Almăjului și la Berliște, în holdele asociației de crește­re a tineretului taurin, dar și la Răcășdia, dînd o mînă de ajutor cooperatorilor din comună. La C.A.P. Berliște, alături de cele șase combine ale secției din lo­calitate prezente în lan, am în­tîlnit și patru combine sosite de la sertof, cărora li s-au adăugat alte cinci, de la Vărădia, locali­tăți unde, datorită stării orzului — umiditate ridicată — nu se pu­tea lucra. Un amendament în­să , dacă conducerea consiliului unic și a S.M.A. Berliște au sprijinit, în felul acesta, unita­tea, pentru ca viteza la recoltat să sporească simțitor, trebuie să spunem că organizarea activită­ții din partea specialiștilor, a celorlalți factori de răspundere a lăsat de dorit. Deși s-ar fi pu­tut recolta încă de la ora 8,00, în parcelele de la „Prunii lui Costa“, combinele secției din Berliște au pierdut timpul cu... • Petru BUZZI Marius GHIBUȘ (Continuare in pag. a 5-a) ■ n ^­­II­ <1 ^ Starea edificiilor culturale­­ Si maior pionieresc ^ Cronica teatrală £ Viața de par­tid la I.Ma­­rina­ 0 Primăria — deputații — cetățenii — în dialogul faptelor 0 Flamura“ în construcția de mașini O înaltă angajare muncitorească ^ Din nou pe șantierele de locuințe^ Recoltarea furajelor . Sisteme de irigații l­a Reșița, CINE SE JOACĂ, TOTUȘI, CU LOCURILE DE JOACĂ? Cînd am hotărît să revenim a­­supra locurilor de joacă pentru copii în municipiu, acum, la în­ceput de vacanță școlară, a­­veam deja indicii că lucrurile nu stau­ din acest punct de vedere, tocmai cum ar trebui. Dar fiu bă­nuiam, la început, că unele as­pecte se prezintă chiar așa cum aveam să le descoperim la fața locului. Am crezut că tovarășul Lenart Ladislau, șeful secției drumuri și spații verzi, a Consi­liului popular municipal Reși­ța, exagerează puțin cînd sus­ține : — Nu ajungem să facem cît se distruge Asociațiile de tari nu se preocupă nu se loca­im­plică. Am intîlnit țeri care insistă să . . chiar ce să­nu mai amenajăm locul de joacă • — Chiar așa ? — am întrebat, parcă nevenindu-ne să credem că sunt adulți care nu înțeleg că jocul este de nedespărțit de uni­versul copilăriei, convinși că pentru joc e nevoie de spații rezervate, amenajate special. Căci joaca pe zilor poate avea­ carosabilul stră­așa cum mai scris, consecințe tragice.am­­ — Da, mai există oameni care nu înțeleg și care distrug ceea ce reușim să amplasăm și să ame­najăm. Avem un plan pe­ acest an zece noi locuri de joacă, pre­cum și repararea unor bănci și aparate, dotarea cu aparate noi de joacă. Dar fără concursul ce­tățenilor, ai căror copii benefi­ciază de ele, nu vom reuși să re­zolvăm cum trebuie această im­portantă problemă. în fața blocului de pe Aleea Herculane, 2, există urmele cer­te ale unui fost loc de joacă. Dar cum arată el acum, e greu de descris. Scaune rupte și bare de fier răsucite, gărduleț distrus, groapă de nisip fără . . . nisip, spațiu ocupat de o mașină pe post de fier vechi Copiii se joacă alături, parcă neve­nindu-le să intre în perimetrul acesta neprimitor. Deci, în pri­mul rînd este vorba despre lu­crările distruse, despre locurile care au primit altă destinație. Cu un an­ doi în urmă, pe str. Ca­ransebeșului nr. X. exista un loc de joacă model. Aparatele e­­xistă și acum, numai că ele par anacronice, printre mașinile în­ghesuite una în alta. Ați înțeles, desigur, că respectivul loc a devenit . . . parcare în toată regula. Cei cîțiva copii pe care-i întîlnim abia reușesc să-și dea unul altuia o minge, pe la mar­gine, sau printre mașini. Aminti­rea unui loc de joacă mai stăruie și între blocurile de pe bulevar­dul Republicii. 9. și aleea maniței. 2. Stînd de vorbă Ro­­ca tovarășii Emilian Ivănuș și Ta­ras Atomoaie, președinții aso­ciațiilor de locatari nr. 133 și 139, am aflat că aparatele dis­truse au fost ridicate de trimiși ai Consiliului popular municipal, cu promisiunea de a le aduce reparate. Dar, pînă azi, nimeni nu le-a mai văzut. Asociațiile amintite au pus pe locul respec­tiv mai multe mașini de pămint, că terenul începuse să bălteas- Nicolae SIRBU (Continuare In pag. a 7-a) EDUCAȚIE, CULTURĂ, CONȘTIINȚĂ Convocarea­ducației Politice Congresului­­­ și Culturii Socialiste pentru 18—19 au­gust a.c. prilejuiește intensi­ficarea dezbaterii unor im­portante probleme, specifice acestor domenii, vizînd dez­voltarea conștiinței socialiste și formarea omului nou, cum de altfel se aprecia Așa în­tr-o recentă ședință a Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., apropiatul Congres trebuie să constituie o nouă și temeinică mani­festare a democrației noastre muncitorești-revoluționare, un amplu for de­ dezbatere a că­ilor și direcțiilor de acțiune pentru înfăptuirea consec­ventă a politicii partidului în domeniul al educației, politico-ideologic, culturii și artei, al formării conștiinței socia­liste înaintate a omului nou, constructor al societății so­cialiste și comuniste în pa­tria noastră. Cum au relevat și congre­sele anterioare, acest al culturii și educației forum evi­dențiază, implicit, importanța (Continuare In pag. a 2-a) 0­...­­ Q Aproape întreaga producție actuală a întreprinderii de confecții Reșița, cu excepția unei singure linii, este destinată ex-Ultima ora portului, pe relațiile Est (U R.S.S.) și Vest (R.F.C.). 9 De la I.C.M. Reșița, secțiile 520 și 570, au fost expediate microturbine și generatoare pentru centralele hidroelectrice de mică putere Sadu I, amplificare, și Novaci IV.­­ Printr-o mobilizare exem­plară, oa­menii muncii de la întreprinderea „Oțelul Roșu“ s-au angajat să termine revizia anuală a laminorului de 550 mm cu cel puțin 4 zile mai devreme, aceasta echivalând cu un plus de 2 000 tone laminate.­­ A început recoltarea fragilor și cireșelor de pădure, iar în prezent se trece la culesul zmeurei, urmînd ca recolta acestui an în județ să ajungă la 200 de tone.

Next