Foae sătească, 1844 (Anul 6, nr. 1-53)

1844-11-19 / nr. 47

­ 298 - Comitetul Sănătății. No. 1102. Stare sănătății lăcuitorilor din amănduă Prințipaturile, după științele adunate de pe la locurile cuvenite este bună, precum asemine și în a dreapta parte a Dunării de la Balcanuri încolce, se găsește ferită despre molipsitoare boală; deci se publică spre obșteaca știință. Isprăvniciia țânutului Tutovii. No. 10,789, pre Înălțatul Domn cu prilejul trecerei prin acest­­ Bărladu, primind jaloba Dsa­­le Clucerului Panliti Vizanti cu rugăminte de a se erta în primirea alei și s'au făcut pentru el după Comisiia din trecutul an 1840. Înjolțimea Sa prin rezoluția din 8 Noemvrie anul următor Jură, au binevoit a poronci Csa­­le Vorn. Alecu Sturza, Administratorului aces­­tui ținut, ca prin osebită publicație, tipărită prin Folia Săteacă, să se aducă la cunoștin­­ța tuturor de obște, că s'au ortat pe Dlui Clu­­cer S. Vizanti, deci pe temeiul sus arătatei rezoluții a Pre Înzaratului Domn Staăpăni­­tor, se publică spre obșteasca știință, ac­eastă eroare a Dsale Clucer. Vizant. partă judacător decă Departamentul Dreptății. No. 7035. că spre îndestulare Dsale Ce. Catinca, fiica Secretariatul de Stat prin agresul cu No. 2585, împărtășește acestui Departament știință, că Consulatul Împărăației Rusiei prin nota cu No. 3087,. sau făcut cunoscut că văduva Că­­min, Nicolli Anan­ia Pavlu și fiicele Dumisa­­le Ecaterina Mavrocordat și Elena Mavrom­i născute Pabli, prin jalobl dată pe Înaltul nume, au cerut că atât vechilimelile date DD. Vorn. Răducanul Roset, și Dr. Costandin Ion Hurmuzachi în pricina averii de cliropodnie ci pretenția de la Cămin. Sprijon Panli, cât și ori ce altele ar fi date de mai înainte, să se socotească pe viitorime pentru tot­deauna des­­ființate, deci să publică spre fostesca știin­ță aceasta desființare. Divanul Apelativ a țării de Jos. No. 4633. De­și prin Folia cu No. AZ,după împărti­­șire acestui Divan cu No. ADO3, s'au publicat Dsale Vorn. gherghie Sturza „fosta soție răps. acum Iorgu Costachi, cu zestrea ce are a lua de la răps­ ei soț, după izvodul de zes­­t5 s'au scos în bânzare En mezat numai jumătate din Moșiii Colții cu sat, jumă­­tate de moară, ce este în apa Bărladului, pre­­cum și jumătate din părțile din Stoișăști, ce se numesc și Petrișoara, dacă se vor scoate de supt împresurare,­i altele; însă în primi­­rea acturilor înfățoinate acum de D. Vorn.­gheorghieș Sturza, și pe temeiul rezoluției în­­chietă la 3 Noemvrie curgător supt No. 5 a se­­siei, urmând a se îndestula pe fiica Dsale Dei Cc. Cotinca, cu zestrea ce are alua de la rups­­ei sop, din vânzare moșiilor cuprin­se în publi­­cațiia slopozită prin Foaia cu No. 26, după împărtășirea acestui Divan cu No. 2715, cu deosebire numai că­ nu supt numire­le Stoișăști cu sălirile ei, precum se arată în ace împăr­­tășire ci „întreaga moșie Conavrii și toate păr­­țile din Stoigi și numite Petrișoare”, se pu­­blică din nou spre obșteasca ființă, atăt des­­ființare publicației cuprinsă în Folia cu No. 12, căt și îmbunătățirea cei din Folia cu No. 26, cu deosebirăe sus prescrisă. Doritorii mușterei să se înfățoșeze la acest Divan în termin de 6 luni, socotit de la data Foiei cu No. 26, prin care s'au tipărit împărtășirii Divanului cu No. 2715. Judecătoriia ținutului Sucecii. No. 2595. După terite­riale Porușniceci­ Anastasia Stăn­­gu fosta soție a lui c. Shimonah Ioan­a Stăn­­gu, e'au scos a se vinde de veci prin mezat ni­­pre pinale a sale aflătoare în târgul Făntine nii, pe loc cu pezmăn a D. Agăi Dimitrie Can­­tacuzin, deci se publică spre înștiin­ț­are le­ 10­rregrendatori și a deritorilor muște­­rei, carii în termin­l de 10 zile să se înfățo­­șeze la acest Tribunal, de Unde prelurg vor lămurire atât despre calitatea pin­alelor, precum și despre măsurătoarea locului. No. 2670. D. Iancu Stroescu, prin răspunsul ce face la adresul acestui Tribunal cu No. 1969, pro­­puind că văs­irea soției Dsale Scrt­ca născută botez, atât acea ce pănă acum șu întrat în mănă, cât și acea ce de acum înainte i se va mai încredința, o sigurinsește în una din dreptele sale moșii, și anume Șărpăneștii de la ținutul

Next