Foaia poporului, 1920 (Anul 28, nr. 1-53)
1920-05-30 / nr. 23
didat, fără a avea cineva dreptul să te întrebe, că pe cine ai scris, sau pe cine ai şters, sau cu cine votezi* Aceasta nu are nimenea drept să te întrebe şi nici nu trebue să-i răspunzi, dacă te-ar întreba. împărţirea titlurilor şi plicurilor la secţiile de votare trebue să o facă preşedintele cu 2 zile înainte de ziua alegere!. Paragraful 61 spune: In localul de alegere va fi un loc potrivit de izolare (odae separată), în care întră alegătorul spre a-şi pune ţidula de votare în plic De întocmirea acestei odăi se va îngriji biroul de votare, în înţelegere cu autoritatea locală. Cum se întâmplă votarea ? Paragraful 62 spune: Alegătorii sunt introduşi în sala de votare în număr potrivit, ca să nu se producă nerînduială (să nu fie prea mulţi). Fiecare prezintă certificatul de alegător preşedintelui, care îi dă câte un buletin (fidulă) de vot pentru fiecare candidat şi un plic. Cu acestea alegătorul se retrege în odaia separată, alege din ţitluri pe cea a candidatului, de care îi place să voteze, apoi pune ţidula cu numele acestui candidat în plic şi lipeşte plicul. Cu plicul închis se întoarce din nou în sala de votare şi îl predă preşedintelui, care îl pune în urna de votare. Dacă a votat un alegător, care şi-a perdut certificatul sau nula putut prezenta numele i se scrie pe o hârtie albă de mărimea certificatului cu observarea, că identitatea (cine este) s’a dovedit prin martori (ceea ce încă se poate, prin urmare cine a perdut certificatul încă trebue să lase să voteze). Hârtia aceasta de identitate se pune între celelalte certificate, cari se pun toate laolaltă. Paragraful 67 spune: Nimeni nu are dreptul de a descoperi sau a căuta să descopere secretul votului. Paragraful 68 spune: Îndată după închiderea scrutinului, preşedintele urmează la descoperea lui, în faţa membrilor biroului de votare, bărbaţilor de încredere şi celorlalţi prezenţi. El scoate plicurile din urnă şi le numără nedesfăcute. Apoi, pe baza certificatelor luate de la alegători, constată numărul votanţilor. Dacă numărul acestora nu e egal cu al plicurilor, aceasta trebue luat în scris la protocol. După aceea un membru al biroului desface pe rând plicurile şi scoate buletinele de votare şi văzându-le, le dă preşedintelui care ceteşte numele cu glas tare şi le arată bărbaţilor de încredere şi celorlalţi asistenţi* Pentru constatarea rezultatelor se deschide câte o listă pentru fiecare candidat, în care se va trece fiecare vot dat pentru el şi anume la cel dintâi cu cifra 1, al doilea cu 2, la al treilea cu 3 şi aşa mai departe. Rezultatul alegerii. Paragraful 73 spune: După sosirea rezultatelor de la toate secţiunile de votare, președintele alegere va urma fără amânare la adunarea rezultatelor. Ales va fi declarat acela, care a prijmit majoritatea absolută (un vot mai mult peste jumătate din toate voturile date). Dacă nici unul dintre candidaţi n’a primit majoritatea absolută, se va face în zilele următoare (la a 10 a zi) o nouă alegere restrânsă (balotaj), între cei doi candidaţi, cari au primit mai multe voturi. * I Publicăm aceste scurte amănunte asupra alegerei de deputaţi, ca astfel oamenii noştri să fie cât de cât în curat cu mersul alegerei. Pe multe locuri se vor ivi, poate, încurcături cu voie sau fără voie. Bine ar fi ca aceia, cari sunt aleşi din partea partidului național în birourile electorale, să-şi procure câte un exemplar din Legea electorală, de Dr. V. Onișor. (A apărut în editura librănei G., Onişor din Cluj.) Credem, că poat se află și la Biroul partidului național în Cluj, strada Regina Maria nr. 1 Nr. 23 FOAIA POPORULUI P*2. 3 mai există sau nu mai există cinste? In fata celor petrecute de câteva luni încoace, trebue sa ne punem această întrebare: Mai este sau nu mai este cinste? La aceasta răspund: Mai este, la unii, câ şi mai nainte, la alţii puţină, iar la unii de loc. Numai astfel se poate înţelege păsatele făcute de unii. Aceştia nu mai dau nimic pe cinste; lucrul de căpetenie la el este: să ajungă iuterute la bani mulţi sau posturi înalte. Mijloacele, de cari se folosesc, nu joacă rol. Lucrul de căpetenie este să-şi ajungă ţinta: bani mulţi avere mare, sau post inait. Aceştia sunt de condamnat şi trebue luptat cu toată tăria contra lor. Lupta s’a început, pe alocurea acum în faţa alegerilor, şi ce dă cu toată tăria. E vorba numai, că lumea mare să ştie alege binele din rău. Care e cinstit şi care nu ? De avut, avem Încă destui oameni harnici şi cinstiţi. Intre aceste două rânduri de oameni (cei pătaţi bau cu gânduri ascunse — ţi cei harniciţi cinstiţi) stau însă o seamă de alţi fraţi de-ai noştri. Unii încep a fugi după cari pentru moment par mai tari. Aceştia sunt oportuniştii, adepă cari se alăură totdeauna la cel mai tare, fiindcă ei îşi urmăresc trebşoarele lor. Contra acestora încă trebue lupţit cu tărie, căutând a i convingă, că greşesc. Astfel, poate, mulţi se vor mai răsgândi ce fac ţi se vor întreba: Dacă guvernele cai tot la câteva luni, până când vom putea merge cu fiecare guvern? Mai sunt ţi altfel de oameni. Cel ce în luptele de faţă nu voesc să se amestece de loc, fiindcă, zic ei, sunt scârbiţi de cele ce văd şi nu le convine. Aceştia până la un loc pot avea dreptate, dar nu întru toate. E fapt netăgăduit, că vor fi mulţi cari din Inimă curată gândesc astfel. Tot respectul faţă de aceştia. Dar sunt mulţi, care nu se amestecă, fiindcă nu ştiu, cari dintre cele două partide vor învinge. Ei încă îţi au gândurile ţi planurile lor, dar voesc să se alăture la urmă pe lângă cel mai tare. De aceea ar fi bine. Azi, când e vorba, ca România Mare să o facem ţi Tare, fiecare suflet românesc să dea tot ce poate, dar bine răsgândindu se pe partea cui merge, ca astfel să atârne cumpăna acolo unde e mai multă garanţie pentru bine. In faţa alegerilor actuale consider, că e mai bine să mergem cu Partidul Naţional, decât cu oricare alt partid, bineînţeles, dacă persoana respectivă e harnică şi de cinste. Cât vreme acest partid va mai trăiîncă 70 sau numai 7 ani, ori mai puţin) asta atârnă de la împrejurări. Partidul Naţional, dacă mereu să reface, va trăi încă multă vreme. Iar pentru noi Ardelenii, sau Românii din partea apuseană a României întregite, asta nu va fi rău, ci bine. Nicolae Brata: Candidaţii partidului naţinal în judeţul Sibiu pentru alegerile de deputaţi în camera, sunt următorii: Cercul Reţineri: Nicolae Bratu, redactor U „Foaia Poporului“ în Sibiu. Seliţie: Marele învăţat Nicolae Iorga (cu programul Partidului naţionalist). Oana Noorich: Ioan Mihalahue fost ministru (Partidul Ţărănesc din vechiul regat). Sebeşul săsesc: Dr. Iosif Blaga, director de liceu, fost senator. Pentru senat în cercul Sibiu: Demetriu Comşa, consilier agricol, prof. în pl ns. * Cu privire la aceste candidări în zilele din urmă s’au făcut următoarele schimbări: Dl Comşa, care e consilier agricol în Abrud, a telegrafat, că find timpul înaintat nu mai poate veni să viziteze cercul. Aci, deci, partidul naţional n’are candidat pentru senat. In cercul Ocna Nocrich, nesosind până la timpul fixat (27 Mai) declaraţia dlui fost ministru I. Mihalache, prin care informele prescrise de lege primeşte candidarea, partidul naţional român a candidat în acest cerc pe dl Dr. Lucian Borda advocat în Sibiu, care în zilele acestea va cerceta cercul.* Ne adresăm către toţi cetitorii foii noastre, punându le la Inimă, ca să voteze petru candidaţii partidului naţional. Despre dl Iorga aflăm, că soseţe pe serbători la Sibiu (din prilejul sfinţrii noului mitropolit Bălan), de unde va merge în comunele din circumscripţia Seliştei. Primiţii cu cinte, că evreinic ! Dl Bratu, candidat în cercul Reşinari merge de asemenea peste serbători în comunele din cerc, cari simt: Reşinari, Sadu Bolţa, Avrig Brad, Tălmăcel, Sebeşul de Ios, Sebeşul de bub’ Rscoviţa, Porceşti, Yeţtim, Şslimbăr, Moha Ludgard, Rîussoiului, Caşol, Popiaca. Comunicaţia e grea, cu telefonul nu poţi vorbi aproape de loc, că foloseşte administraţia, telegramele se cenzurează. — iată deci câte greutăţi sunt, ca să poţi aviza cutare cerinţa din vreme despre sosire. Fiţi însă cu grije, fraţilor, când veţi ştirb ei, că au sosit candidaţii partidului naţional. Mergeţi cu toţii şi-i ascultaţi. Iar joi în 3 iunie să puneţi în plin numai titlurile cu numele de sus. Ungaria semnează contractul de pace, împuternicitul ministru al ungurilor a sosit la Paris, venind din Budapesta, şi a vestit guvernului francez, că Ungaria a primit toate condiţiile din contractul de pace. Subscrierea contractului de pace se va face în Versailles.