Foaia poporului, 1920 (Anul 28, nr. 1-53)

1920-08-01 / nr. 32

Pag. 2 _______________________ FOAIA POPORULUI Astfel fiind, e­rbit de a preciza unele pă­reri înşirate până aci. Intre acestea prima este, că directorul Blank recunoaşte ega­lizarea­­coroanei cu leul şi cere să se scoată toţi banii din circulaţie (şi leu­ Banca Na­ţională).­­In schimb pentru un leu să se dea la mână 50 bani, iar pentru 25 bani un fel de "Obligație cu o dobândă mică, pe când restul de 25 bani să se șteargă cu totul, kleia nu e rea, îndeosebi dacă cugetăm, că se cere pentru întreagă România. Acest punct de vedere corespunde cu cele Scrise în articolul din foaia noastră trecută !(Nr. 31). Bine­înţeles, la preschimbare ar trebui avut în vedere coroanele aflătoare în Ar­deal iei coroanele aflătoare în vechiul Re­gat, tari si’au cumpărat de pe piaţă atât de ieftine. Acestea să nu se schimbe decât pe cursul cum au fost cumpărat, altcum băncile cele mari din Bucureşti din nou fac câştiguri cu nemiluita. Şi între aceste bănci "Marmorosch 'Blank stă în rîndul prim, se zice că ar avea sute de milioane, dacă nu chiar­­miliarde de coroane. Cât pentru ieftinirea traiului, şi noi credem,­­că Statul trebue să se îngrijească de aducerea acelor mărfuri, cari sunt mai necesare. Bumbac şi opinci, cum zice Blank, pentru ţărănime, dimpreună cu încă câţiva articli căutaţi de ţărani, apoi unelte şi ma­şini, iar pentru oraşe mărfuri ieftine pen­­gospodăria casei. In direcţia aceasta statul poate face mult, prin ceeace am ajunge la ieftinirea «traiului fără a scădea aşa tare valoarea Coroanei şi prin ea valoarea averii Ardealului, aceeace nu e m­ici decât în favo­rul­­statului. In fine vom vedea ce se va hotărî în zilele viitoare. * * * Retragerea Coroanelor se crede, că se va începe în 5 isau 6 August şi va ţine cu totul z vro câteva zile. Acum se pregăteşte tri­miterea banilor şi a tipăriturilor necesare. Că p până la ziua susnumită vor sosi în Ar­deal fieşte tot locul, nu se ştie, ori din nou s’ar înai amâna ceva. Reprezentanţii Băncii Naţionale «au sosit deja în acest scop la Cluj,­­Sibiu, Braşov, Arad, Timişoara etc. Pe­­ce curs să retrag coroanele se va spune ,numai în ultimul moment. Nouă ne vine a crede, că cursul se va fixa definitiv numai­­după ce se vor fi retras toate coroa­nele din circulaţie. Şi nici n'ar fi rău aşa, dacă funs’ar­­amâna­ mai­­mult de 10—15 zile. Atunci se ştie cel puţin câte coroane au fost. Din ce vor fi mai puţine, din ce va putea fi cursul mai mare. Iar retragerea coroanelor din Ardeal să se facă deosebit de­­cele din vechiul Regat. Deodată leu coroanele să retrag şi rub­lele îşi leii germani. Aceasta se va întâmpla în­­oraşe la direcţia financiară, iar pe sate la primărie, Corpurile Legiuitoare. In Cameră se discută încă mereu la mesaj, în zilele din urmă a vorbit şi dl Vaida, «scoţând la iveală luptele Ardeleni­lor pentru idealul naţional, acum la Bu­cureşti­­o seamă de Ardeleni încărunţiţi în lupte cinstite, sunt luaţi peste picior din consideraţii fie partid (din partea celor ce ar vrea să omoare partidul naţional.) De Marţi încoace se ţin 2 şedinţe la zi. Gu­vernul încă n’a prezentat proiectul com­plet al reformei agrare sau legi pentru îmbogăţiţii din războiu etc. După unii cio­coi­­din guvern, aşa se vede, aceste legi mai au vreme, până când se vor îndura ei. Un progres frumos Banca Centrală pentru Industrie şi Cornerţ, societate pe acţiuni la Cluj, înaintează foarte bine. — Raport de la Adunarea generală — Acum ţin an şi jumătate trecut, când am scris despre înfiinţarea acestei bănci, spuneam: cine nu mai poate, să subscrie acţii la această bancă, care trebue să existe şi înflorească, dacă va fi bine condusă , noi Românii încă trebue să avem bănci pentru industrie­­şi comerţ. Primul bilanţ al Băncii Centrale do­vedește cele spuse de noi. Banca, care plă­nuise «un capital începător de 5 milioane, și-a început lucrările cu 15 milioane, iar astă-primavară a hotărît urcarea capitalu­lui la 100 milioane coroane, care capital azi d e întreg plătit. In «1919 Banca Centrală n’a lucrat cu capitalul nici trei pătrare de an. Cu toate acestea a realizat un câştig foarte frumos şi plăteşte 10°­ o dividendă, sau 37 cor. 50 fii.­­după o acţie de 500 cor. (Dividendă se Socoteşte pe trei pătrare de an). Cât­­pentru anul acesta şi pentru viitor, Banca are cele mai bune şanse de reuşită. Avându-se în vedere, că noi Românii avem necesitate fie o seamă de fabrici, cari ar putea aduce venite mari,­­ Banca Cen­trală a întrat părtaşe la astfel de fabrici străine,­­iar în alte cazuri a pus şi pune la cale înfiinţarea de fabrici, curat româneşti. Totdeauna se are însă în vedere ast­fel de industrii, cari produc mărfuri de prima trebuinţă pentru Români. Azi Banca Centrală­­ părtaşe la Fabrica de var de la Băile Herculane, Fabrica de săpunuri, l­­­minări şi uleiuri vegetale din Timişoara, Fabrica de var din Cluj, Fabrica de pot­coave­­din Cluj, Fabrica de ciorăpărie şi tricotaj­e din Cluj, Fabrica de ciorăpărie şi Ghireş, Fabrica de maşini Schieb din Sibiu şi altele. Pe de altă parte, Banca Centrală a in­trat în legătură cu aproape toate băncile româneşti­­din Ardeal, dintre cari unele au cerut să fuzioneze cu Banca Centrală, în­fiinţând filiale în localitatea respectivă. Pâ­nă­­acum s’a făcut fuziunea cu „Iulia" din Alba-Iulia­­şi „Arieşana" din Turda. In am­bele localităţi Banca Centrală face acum filiale.­­In pregătire sunt fuziunile cu„Bi­­striţana“,­­„Haţiegana“ şi ,,Lumina", cum şi­­cu bănci de prin alte centre româneşti. Iar în Sibiu, unde anul trecut se înfiinţase, acum ,Banca Centrală are o filială, care prosperează foarte bine, având în depo­zit­­diferite mărfuri bune şi cu preţuri ief­tine. Depozitul central de mărfuri se află la Cluj, unde toţi cei doritori se pot adresa cu toată încrederea. Despre toate şi­ele spuse mai sus, cum şi alte detailuri, s’a raportat de aproape în adunarea generală, care s’a ţinut la Cluj în­­24 Iulie 1920. Atunci s’a mai întregit şi Consiliul de administraţie prin alegerea dlor IIoan I. Lăpădatu şi Vasile C. Osvadă. In­­comitetul de cenzori au fost realeşi dnii: Dr.­­Oct. Russu, Aurel C. Domşa, Constan­tin Popp şi Nicolae Bratu, iar Dr. Valen­tin Poruţiu bau ales. Activitatea Bătulii Centrale, fiind şi pe mai departe condusă cu pricepere, dă cele mai sigure garanţii de desvoltare şi îna­intare. Azi e cea mai mare bancă româ­nească în Ardeal. De aceea, cine are de schimbat bani, de cumpărat sau vândut mărfuri etc., se poate adresa cu toată încrederea la Banca Centrală. Tot asemenea, la Banca Centrală cu capitalul ei de 100 milioane şi rezerve de 50­0 milioane, e cel mai potrivit loc pentru depunerea «banilor, după cami plăteşte şi ■41/g procente dobândă. Toţi, cari aveţi bani prin fundul lăzii, depuneţi-i la bancă, că­ aduc dobândă frumoasă şi sunt bine grijiţi. Raportorul. Nr. 32 Răvaş politic. Polonia. ‘ Polonezii aşteaptă cu mare nerăbdare să încheie armistiţiul cu bolşevicii, petiti, ca ii teamă, că focul războiului se va în­tinde şi asupra caselor şi pământurilor lor. Până acum a fost mai uşor, căci luptau pe pământ ,duşman, anim­ însă armatele bol­şevice Ameninţă graniţele Poloniei.­­ Rusia. Rusia bolşevică a răspuns Angliei, ca voieşte­­să trăiască în legături paşnice cu ţările mărginaşe. Recunosc şi graniţele Po­loniei. Sfătuirile de pace cu Polonia, zic bolşevicii, voi­esc să le facă ei între ei făra amestecul altor neamuri. Răspunsul acesta a găsit atât în Franţa cât şi în Anglia o primire foarte rea. Atât Franţa cât şi An­glia nu­ au încredere în bolşevici şi nu vo­iesc să lase Polonia la bunu plac al sovie­telor d din Moscva. Anglia a şi trimes răs­puns la Moscva, arătând, că declaraţiile lor nu-s indestulitoare. Turcia. Turcia­­Nici astăzi nu se ştie, că va sub­scrie pacea ori ba. Naţionaliştii turci din Azia­ mică­­luptă vitejeşte împotriva greci­lor ,şi lucră întracolo să facă legătură între armata­­lor şi a bolşevicilor ruşi, care tot în­­acest scop a intrat în Azia. Dacă se va face legătura dorită, pacea cu Turcia va m­ai întârzia­t şi Grecii vor fi ne­voiţi să pără­sească Azia-mică. Grecia. Armatele greceşti din Azia-mică, spun gazetele lor, luptă cu noroc împotriva tur­cilor,­­asemenea şi cele din Tracia. Pentru ea să poată duce răsboiul acesta început împotriva­­turcilor la bun sfârşit, au făcut mobilizare generală în întreagă Grecia. Bulgaria a­­declarat, că în faţa răsboiului greco-turc ea­­va fi neutră, adecă nu se va amesteca. Cu toată declaraţia făcută de guvern, tru­pele­­bulgare se jmulţesc zilnic la graniţele către Grecia şi către Tracia, Anglia şi Franţa. Telegramele din zilele din urmă nu ne aduc nici­decum veşti de pace. Răspun­sul bolşevicilor la propunerea Angliei de a face «pace cu Polonia, a stârnit mânia francezilor şi a englezilor. Atât Lloyd Ge­orge cât şi preşedintele miniştrilor din Francia, IMilierand, iau spus în «cameră vorbe foarte­­ aspre la adresa sovietelor din Moscva. Toate­­ziarele din Paris şi Londra scriu articoli răsboinici în contra bolşevicilor, ceea ce înseamnă că totuşi ne vom încurca într’un­­nou răsboiu cu ruşii, dacă cumva bolşevicii­­ău se vor cuminţi. Toţi ipoliticiani sunt de părerea, că Po­lonia­­trebue­­mântuită şi că în clipita când bolşevicii trec graniţa polonă, aliaţii tre­bue­e să-şi împlinească datoria de-a o apăra. Dela aceasta datorie nu poate lipsi nici

Next