Foaia poporului, 1920 (Anul 28, nr. 1-53)

1920-08-08 / nr. 33

Pag 2 FOAIA POPORULUI Nr. 33 în lei şi 40o­o în chitanţe, ce se vor plăti în timp de 3 luni. (Adecă, dacă se va schimba coroana cu 50 bani, atunci se dă pentru 100 coroane 30 lei în bani gata, iar pentru 20 lei o chitanţă ce se plăteşte în timp de 3 luni.) Pentru oraşe schimbul se va face di­rect la oficiile unde fiecare a făcut decla­raţia. Pentru aprovizionarea cu lei, Banca Naţională a făcut 5 centre de aprovizio­nare încredinţate serviciului de intendenţă militară. Aceste centre sunt: Braşov cu judeţele: Făgăraş, Braşov, Trei-îicaune, Târnava-Mare şi Odorhei; Sibiu cu judeţele: Sibiu, Hunedoara şi Alba; Cluj cu judeţele: Cojocna, Turda- Arieş, Târnava-Mică, Mureş-Turda, Ciuc, Solnoc-Dăbâca şi Bistriţa-Năsăud. Oradea- 1 Mare cu judeţele: Arad, Bihor, Sălaj, Săt­­mar şi Maramureş. Timişoara: Timeş şi Caraş-Severin. Comisiunea centrală de la Cluj, care organizează şi supraveghează schimbul. Se compune din dl Colonel Paplica, dl Mun­tean din partea resortului de finanţe, un delegat al Ministerului de Finanţe şi dl Nasta delegatul Băncei Naţionale. * In zilele trecute se lua ca sigur, că începerea declaraţiilor se va face la 8 Au­gust. La încheierea foii aflăm însă, că acest termen s’a amânat pe 15 August; că până atunci s’au făcut toate lucrările pregăti­toare, sau nu, vom vedea. In fine câteva zile încoace sau încolo, puţin numără. Lucrul de căpetenie este, să se facă bine, atât în folosul marei popu­laţii, cât şi al statului. De altcum suntem informaţi, că se iau măsuri stricte pentru împedecarea specu­lanţilor şi aflarea celor îmbogăţiţi peste noapte. Aceasta atât cu privire la persoane private, cât şi la bănci mari, fie din Ardeal, fie din vechiul Regat. Faptul­­acesta ne în­­bucură, numai de s’ar adeveri. Cât pentru cursul,­­culoare­le Vor schim­ba coroanele, acela nu mai încape îndoială, că se­ va spune numai după ce se va şti câte coroane sunt în ţară. De aci urmează: din ce vor fi mai multe coroane, din ce cursul va fi mai mic. Părerile sunt diferite: unii taxează 6,8 miliarde coroane în circulaţie, iar alţii susţin, că pot fi şi încă odată a­­tâtea. Pentru retragerea coroanelor, rublelor şi a leilor germani se zice, că stau la dis­poziţie 5 miliarde lei Banca Naţională. Fiind mică această sumă, pentru o parte a cursului se dau chitanţe, cari să se plă­tească mai târziu. Lei Banca Naţională se fac mereu. Nu mai puţin se susţine, că sume mici­­de coroane se vor schimba pe un curs mai ridicat ca sume mari. Spre pildă, cine va prezenta 10 sau 20.000 de coroane va tre­bui să capete mai mult, ca cine va prezenta 50 sau 100 de mii. Iar cine va schimba cu sutele de mii, ar fi cu cale să-l vadă fără săpun. Bineînţeles, se vor pune­­pedepse grele ■— ani de zile închisoare sau chiar moarte — pentru cei ce ar da sau ar lua să schimbe coroane, cari nu sunt ale lui. Lasă că mai târziu ar trebui să plătească și dare de ve­nit (după o avere care nu-i a lui). Deci nici un suflet de Român să nu făurească pla­­tiuri nedrepte, că acestea s’ar putea răz­buna amar. Corpurile Legiuitoare. Senatul a luat zilele trecute vacanţă pe 8 zile, iar la Cameră s’a încheiat dis­cuţia la mesaj. Acum urmează la Cameră să se discute budgetul (venitele și cheltuelile statului), cum și votarea unor decrete-legi, iar după aceea e vorba, că parlamentul va lua vacan­țe de vară, urmând ca să se întrunească din nou la toamnă. La budget și decretele-legi să sperează din partea guvernului, că nu se va discuta mult, în care caz vacanţele s’ar începe prin 15 August. Noi am zice: vacanţe încolo, vacanţe încoace, să se facă legi bune pen­tru popor, să se scoată din circulaţie coroa­nele pe un curs mulţumitor pentru Ardeal, să se ia măsuri pentru împedecarea specu­lanţilor, ieftinirea traiului şi să se producă mai mult în industria ţării. Se vorbeşte mult în cercurile deputa­­­­ţilor şi de schimbări în guvern. Unii pre­văd intrarea în guvern şi a altor persoane, iar alţii spun, că la toamnă guvernul actual­­ va demisiona, făcând loc altor grupări poli­tice. Noi credem. Totul atârnă dela desba­­terile şi hotărîrile viitoare în Cameră, cari desigur vor influenţa asupra partidelor. In­­al doilea rînd mai este constelaţia politică esternă, care încă poate aduce surprinderi. Răvaş politic. Polonia. Toate foile vorbesc de armistiţiul ce se face între poloni şi bolşevicii ruşi. Lo­cul de pertractare ar fi Londra, unde s’ar fi găsind atât trimişii polonilor cât şi ai bolşevicilor. E interesant însă, că cu toate pertractările de împăcare, luptele continuă. Bolşevicii înaintează repede spre Varşovia, capitala Poloniei. Toată nădejdea nenoro­ciţilor poloni e la francezi şi la englezi, cari se zice, că le trimit zilnic ajutor: ofi­ţeri, trupe şi muniţii. In nord bolşevicii au atins graniţa Germaniei, Germania. Aici e mare fierbere din pricina apro­pierii bolşevicilor de graniţa lor. Se zice, că au întărit graniţele şi ar fi pus pe picior de războiu o larmată de 900 mii de ostaşi, ca să apere hotarele împotriva bolşevicilor. E însă numai vorbă goală aceasta, deoarece ei sunt bucuroşi de apropierea bolşevici­lor, şi se folosesc acum de prilej să mai pescuiască în tulbure. Anglia şi Franţa stăruesc din toate puterile să mântuiască Polonia din strâmtoarea cea mare. Dacă bolşevicii nu se vor opri Vor trimite o pu­ternică armată în Rusia, în care scop au şi luat toate măsurile de lipsă. America încă sprijineşte aceasta hotărîre, asemenea şi Italia. Ungaria. Ungurii se bucură de sucesele bolşe­vicilor, doar dela Lenin şi Trotzki îşi aş­teaptă mântuirea. Şi sunt şi vicleni. Pre­şedintele guvernului unguresc s’a îmbiat să dea ajutor polonilor, Franţa şi Anglia să le trimită numai arme şi să le dea slobozie să facă o armată mai mare. Aliaţii noştri au văzut, însă, realitatea (cum stau lucrurile) şi le-a ghicit gândurile. De aceea le-a tri­mis vorbă, că nu le trebue ajutorul ungu­resc. Doar ungurii voiau să pună numai mâna pe arme, ca apoi să atace România. Grecia şi Italia­ Diplomaţia italiană şi greacă lucră la un plan de împăcare şi mulţămire a inte­reselor ambelor ţări în legătură cu pacea cu Turcia. Amândouă ţările fem să primească de la turci ţinuturi şi averi mari. Grecii luptă şi astăzi încă în Azia­ mică împotriva turcilor răsculaţi, cari pe de altă parte caută să ajungă peste Persia în atingere nemijlocită cu bolşevicii ruşi. In Tracia tur­cii sunt zdrobiţi şi Grecii le-au luat şi Adria­­nopolul. In onoarea Generalului Mărdăresci, fostul comandant al trupelor din Transil­vania, s’a dat Mercuri în 4 August o masă în sala „Unicum" din Sibiu, la care au luat parte peste 100 persoane din societatea românească şi săsească, în frunte cu auto­rităţile militare şi civile. Cu aceasta oca­zie s’au ţinut şi mai multe vorbiri, între cari Mitropolitul Bălan pentru Maiestatea Sa Regele, loc.-colonel Ganea în numele ofiţerilor din garnizoană, episcopul săsesc Teutsch (nemţeşte) în numele Saşilor etc. La urmă generalul Mărdărescu a mulţu­mit­­pentru simpatia arătată, spunând că duce cu sine cele mai frumoase amintiri din Transilvania. Dl general Mărdărescu, care a pă­răsit Sibiul, fiind numit inspector general al infanteriei, a fost până acum de curând comandantul Trupelor din Transilvania. El a foata­omandantul acestor trupe şi anul trecut, când (tocmai în ziua de 4 August) armata română a ocupat Budapesta, stri­vind oştirile bolşevice. In amintirea acestei rare victorii da­mele române din Sibiu, la 6 ore d. a. i-au predat o cunună de argint, iar muzica mi­litară i-a făcut o serenadă înaintea hote­lului Europa, unde a locuit. In dimineaţa zilei de Joi 4 Aug. dl ge­neral Mărdărescu a părăsit Sibiul, fiind de faţă un public ales din societatea sibi­­ană, iar damele române i-au oferit flori. Din Tu**dai. O frumoasă organizarea a meseriaşilor. Din Turda primim o scrisoare, din care vedem începutul unei organizări economice a meseriaşilor de acolo. Această pornire e vrednică de toată lauda. înfiinţarea la ast­fel de cooperative e de dorit peste tot lo­cul, unde sunt meseriaşi mai mulţi. Odată înfiinţate, aceste cooperative vor putea lu­cra foarte uşor şi bine cu băncile mari (cum sunt Banca Centrală pentru industrie şi comerţ, întreprinderile Forestiere Române, Albina, Banca agrară etc.) din Ardeal şi din vechiul Regat, pentru obţinerea de cre­dite şi mărfuri. Fiind pilda Turdenilor vrednică de ur­mat, publicăm în întregime prospectul lor. Iată ce au făcut Turdenii: La începutul anului acesta am înfiinţat în­­Turda: „Reuniunea Meseriaşilor Ro­mâni". In programul acestei Reuniuni avem : înfiinţarea unei Casine, a unei însoţiri de credit etc. etc. ’ Punctul prim din program l-am reali­zat.­­In ziua de Rusale am sfinţit localul primei Casine româneşti în Turda: „Casina Reuniunei Meseriaşilor Români". Graţie ma­­rinimoşilor donatori azi avem un aranja­­ment complect pentru sală de biliard, de cărţi şi de lectură şi 16 ziare româneşti stau­­la dispoziţia cetitorilor.

Next