Foaia poporului, 1920 (Anul 28, nr. 1-53)

1920-11-21 / nr. 48

Nr. 48 FOAIA POPORULUI preşedintele republicei. Pieţile au fost de­corate cu trofeele luate dela duşmani. Săr­­barea a fost înălţată şi mărită prin împre-­­ jurarea că tot în toamna aceasta s’au îm-­­ plinit 50 de ani de când Franţa e republică.­ Dureros ne-a atins pe noi Românii ştirea,­­ că francezii ar fi încheiat un contract secret­­ cu ungurii. In înţelesul acestui contract,­­ francezii s’ar fi legat, să sprijinească, în ■ schimbul unor interese financiare şi eco- t­­om­ice, aspiraţuuile ungurilor, chiar şi îm­potriva noastră a’ Românilor. Contractul acesta deşi s’a ţinut secret a fost ghicit şi descoperit de diplomaţii români şi englezi, cari au cerut nimicirea lui. Acum se vesteşte, că francezii, convin-­­ g&tfdu-se de răul ce cuprinde acel contract , pentru fraţii lor români, au declarat un­gurilor, că nu-1 mai recunosc şi să nu mai «ină seama de el. Alţii spun, că peste tot aici nu s’a fi încheiat un astfel de contract.­­ Informaţiuni Spre orientare. Pe pagina primă a foii de azi publicăm tia articol semnat de o persoană binecu­noscută de pe vremuri în Sibiu. Recuno­scând şi noi, că organizaţia politică a Ro­mânilor din judeţul nostru, în timpul din urmă lasă mult de dorit, suntem în buna­­credinţă, că articolul dlui Vecerdea va pro­duce oare­care desamorţire între noi. Ast­fel cugetând, am dat ocazie să vorbească prin această foaie un vechiu luptător al cau­zei naţionale. In acelaş timp deschidem coloanele foii şi altor persoane, cari pe lângă iscălitură vor putea scrie pro sau contra. La urmă ne vom spune şi noi cu­vântul. De prezent ţara trece prin mari fră­mântări. A ţinea pe alegători neorientaţi asupra diferitelor curente, considerăm gre­şit. Ia acelaş timp cerem dela toţi, cari vreau să reprezinte o părere în public, să­­ fie conduşi de o convingere, bună credinţă şi ideia naţională mai pe sure decât toate. Astfel cugetând, ne adresăm cetitori­lor noştri at­iurmătoarele: Când vi se spune ceva, ascultaţi şi din­­ parte şi din ceea­­laltă, iar la u­rmă cântăriţi şi daţi creză­­mânt aceluia, pe care îl ţineţi mai vrednic şi mai cinstit, dar nu mai puţin şi cunoscut, «n om de cuvânt, care şi împlineşte ce fă- SĂdueşte. Comitetul executiv al Partidului na­­«onal ţine — după cum se anunţă — Mer- Min acum, în 17 Noemvrie 1920, şedinţă dm Cluj. Se va discuta asupra­­stărilor po­litice din ţară în general, cum şi asupra poltiiei în Ardeal, unde în timpul din ur­mii Partidul liberal naţional (de sub con­ducerea fostului ministru-preşedinte Bră­­daim) începe se facă tot mai mare propa­gandă printre Ardeleni. Despre hotărîrile trmii vom raporta la timpul său. Dealtcum, «­«spre partidul nostru naţional în legătură cu fuziunea partidelor din Federaţie etc., «« scris în numărul trecut şi cel dela 31 «fe. c. Generalul Averescu îşi schimbă oa­meni dela cârmă. Aşa spun gazetele. Şi schîmbarea vrea să o facă până în*28 No­emvrie, când se va deschide parlamentul (camera). Pricina, pentru care vrea schim­barea miniştrilor e, că mulţi din miniştrii de până acum s’au cam deochiat, s’au cum am zice noi, ajunşi lângă oala cu smântână .??­** mâzgălit faţa. Compania dramatică Munteanu, sub conducerea artistică a dlui Mişu Fotino, a­­ sosit din nou în oraşul nostru, unde în zi- r Iele din 18—21 Nov. dă 4 reprezentaţii. Vizităm­ cu toţii aceste reprezentaţii, cari sunt jucate de o trupă excelentă şi binecu­noscută. DetaiUiri se află pe afişe. Bilete se află la Libr. „Foaia Pop.“ şi seara la teatru. Belşug fără folos. In Maramureş a fost anul acesta belşug de­ poame. Dar unde-s trenurile, ca să le poţi transporta în părţi în care n’au fost poame? Din pri­cina circulaţiei neregulate a trenurilor şi din lpsa de vagoane, merele se vând cu 10 bani kilogramul. In multe părţi au în­ceput să putrezească şi oamenii le dau ca nutreţ la vite. Dunărea liberă. Comisia Dunării a dat drept tuturor ţărilor, ele sunt hotărite cu Dunărea, să-şi ţină pe Dunăre corăbii de război. Cine va fi craiul Ungariei? La între­barea aceasta răspund gazetele, susţinând, că persoana cea mai potrivită şi mai popu­lară la unguri e arhiducele Iosif, care în atasul răsboiului a fost tot între soldaţii unguri şi acum locueşte în palatul său din Buda, şi are gardă militară. Rugăciunea ungurilor. Ziarul „Româ­nul“ din Arad aduce ştirea, că gazetele din Ungaria, începând cu ziua de 1 Noemvrie sorocul când trebuia să ratifice (aproabe) contractul de pace, pun toate, următoarele rânduri la loc de frunte: „Cred întriunul Dumnezeu, cred într’o patrie, cred într’un veşnic adevăr dumnezeesc, cred în învierea Ungariei. Amin!“ Cât cucuruz avem? Culesul cucuru­zului a dat 32 mii de vagoane. Din acesta se poate vinde în străinătate 13 mii de­­ vagoane, dacă nu-i va fi cumpărat deja Schuller şi Blank?! Pleacă şi leii germani. După ce bo­­roanele şi-au perdut sămânţa şi rublele şi­­au dat ortul bolşevicilor, vin leii germani la rând. Guvernul a hotărît să retragă cât­­ mai în grabă leii germani, mai întâi cei de­­ 100 şi de 120 lei, şi să-i însputiască cu lei naţionali. Vin mărfuri. Se vesteşte, că săptă-­­ mâna aceasta vor sosi din Austria 40 de­­ vagoane cu mărfuri. Dar e mai mult ca sigur, că nici unul din ele nu se va opri­­ în Ardeal, ci vor ajunge în manile jidani- i­lor din Bucureşti. Ciocniri sângeroase în Budapesta. Străzile Budapestei au fost locul unor sân­geroase ciocniri. Societatea „ungurilor cari se deşteaptă“ (ébredők) a aranjat demon-­­ straţii împotriva jidovilor îmbogăţiţi în răsboiu, cu care ocaziune mulţi jidani au fost bătuţi până la sânge. Nou gimnaziu. In 30 Octomvrie s’a deschis la Cohalm în mijlocul unor fru­moase sărbări primul gimnaziu românesc.­­ Miniştrii Mocsony şi baronul Star-* J cea şi-au dat mulţumită, care a fost pri­­j­­nuită. Ei bine că se duc, în urma lor nu rămâne nici un gol; nime nu le va simţi lipsa. Iarăşi foc. Pădurile, frumoasele pă­­­­duri de pe valea Someşului, sunt în fla­­­­cări. Le-au aprins mâni de ucigaşi ai avu­tului statului. Intre Rodna-Veche şi Ma­­­­ierii toate pădurile comunale ard de mai multe zile, asemenea şi cele dintre Feldru I şi Nepos. Seceta ajută focul, stingerea lui e foarte anevoioasă şi e primejdie de a se întinde şi prin sate. Şi siguranţa sta­tului stă parecă cu manile în sân! Oprirea lânei în ţară. Guvernul a dat poruncă, ca toţi aceia, cari produc lână, sau an lână, să încunoştinţeze primăriile, despre numărul oilor şi despre mulţimea (cantitatea) huiei, iar primăriile să în­cu­­noştinţeze ministerul de industrie. De aici înainte lâna nu se va putea vinde în afară de ţara noastră. Ungurii tot visează. Ştim, că Aliaţii, în frunte cu Franţa, a statorit Ungariei un soroc nou (15 Noemvrie) pentru ratificarea (recunoaşterea) contractului de pace. Un­gurii de voie de nevoie au prezentat zilele acestea dietei lor din Budapesta un proiect de lege pentru ratificarea păcii. Aceasta mi ar însemna mare lucru, dar în motivare ei spun aşa: „Ratificăm, dar avem credinţa­ că puterile aliate şi asociate vor recunoaşte în curând, că pentru liniştea Europei e negreşit trebuinţă de o Ungarie tare“. Noi­­ la aceasta zicem cu vorba bătrânilor: năra­vul din fire !n’are lecuire! Dobândă mare după bani depuşi la bancă dă de prezent în Sibiu Banca Cen­trală, după cum publică în foaia de azi. Cât petrol scoate România. Câtă pa­­­­gubă aduc grevele şi trândăvia lucrători­lor se poate vedea din petrolul scos anul I acesta din isvoarele de petrol ale României. In anul trecut s’a scos, din 1 Ianuarie până­­ în 1 Noemvrie 539 mii 392 kilograme, iar­­ în anul acesta în aceaşi vreme s’a scos cu 74 mii şi 724 kilograme mai puţin, s’a scos adecă numai 464 mii şi 669 kigrame. Şi să nu credeţi, că isvoarele ar fi de vină ! Nu, ele sunt bogate, dar lucrătorii trân­davi! Şcoală industrială. In Petroşeni s’a deschis şcoala pentru pregătirea măestrilor minieri (conducătorii lucrărilor din minele de cărbuni). Saşii din Râşnov n’au lipsă de „soră de ocrotire“ română, pe care a trimis-o se­cretariatul din Cluj, pentru a îngriji de bolnavi. Aşa a declarat preotul săsesc din Râşnov, care cu ocaziiunea unui banchet a rostit în auzul prefectului şi al primpreto­­rului cuvintele: „Am mare nădejde în vii­torul Germaniei noastre.“ Şi apoi să mai zică, că saşii ne sunt prietini?! Belşug de bucate în America a fost în anul acesta. Roada din vara trecută a dat mai mult ca cea din anul 1919 cu 91 milioane de măji. Mărfuri cu preţuri ieftine are tot Banca Centrală din Sibiu. Vezi cele publi­cate în foaie, iar cine are lipsă de ceva să scrie sau să cerceteze magazia. Saşii şi Şvabii fugiţi, duşmani ai păcii. Din Budapesta vine ştirea, că Saşii şi Şvabii refugiaţi din Ardeal şi Bănat în Ungaria, s’au întrunit în Budapesta şi al­ hotărît să lupte contra aprobării contrac­tului de pace. Munca de silă ca de voie bună. Gu­vernul german a compus un plan de lege, după care atât bărbaţii, cât şi femeile să fie îndatorate la muncă. In schimb servi­ciul militar să se reducă. Tinerii vor fi, după planul amintit, folosiţi la lucrul câm­pului şi prin fabrici, fetele să se folosească la îngrijirea bolnavilor, prin spitale. Calendarul Poporului pe 1921 apare în curând, cu un cuprins bogat şi variat. Amintiţi totdeauna, când faceţi­­ cumpărare sau comandă, în urma unei pu­blicaţii aflată în foaia noastră. Pag.­­3 Redactor responsabil: Nicolae Bratu. Editura şi tiparul: „Tipografia Poporului’4 Cenzurat de: Nicolae Bratu

Next