Libertatea Noastră, 1954 (Anul 4, nr. 1-26)
1954-01-01 / nr. 1
___________________ORCANUL UNIUNII CULTURALE A ROM Â N IL Anul IV. Art. 16 PAGINI 50 fill. | Vineri, 1 Ianuarie 1951. cin mica genéit! In aceste zile, când trecem pragul unui an nou, fiecare om se gândește la evenimentele anului trecut. Ne gândim la zilele petrecute în muncă ne gândim la zilele fericite pe care le-am trăit și ne gândim la acele zile, care doar au fost umplute cu micile noastre necazuri. Cele douăsprezece luni, care conţin un an din viaţa noastră, — putem spune cu conştiinţa împăcată că — au fost luni pline de rezultate, pline de acele succese, pe care le-am căutat să le obţinem pentru binele obştesc al poporului nostru. Oamenii muncii din diferitele fabricişi uzine şi-au făcut datoria în cursul anului trecut. Este uşor de constatat, dacă privim magazinele, care sunt pline cu diferite produse ale fabricilor. Ţărănimea noastră muncitoare la fel şi-a făcut datoria. In ultimii zece ani, de la eliberarea noastră, în nici intr-un an, nu am obţinut o recoltă atât de îmbelşugată ca si in vara şi toamna anului trecut. Munca depusă, de către ţărănimea noastră a contribuit in mare măsură la obţinerea îmbelşugatei recolte. Lângă muncitorimea industrială şi ţărănimea noastră muncitoare au depus o muncă plină de rezultate şi tinerii noştri de la şcoli. Atât pionierii şcolilor generale, cât şi DISZ-işti de la şcolile secundare şi universităţi au căutat prin munca lor conştiincioasă să obţină cât mai bune rezultate prin cucerirea ştiinţelor. Călătorul, care prin drumul său trece prin ţara noastră, cu inima emoţionată trece pe lângă fabricile şi uzinele noastre. Planurile noastre economice au fost îndeplinite şi în cele mai multe locuri depăşite. Tot aşa şi ţăranii noştri muncitori, fie ei colectivişti sau individuali, prin munca lor au contribuit la clădirea socialismului în ţara noastră. Orişiunde privim în ţara noastră, vedem numai clădire şi producţie permanentă, vedem puterea clasei muncitoare, care necunoscând imposibilitate, învingând greutăţile, trece neclintit pe drumul trasat de partid. In luna iulie a apărut noul program al guvernului nostru. Fiecare ordin dat deatunci serveşte doar şi cu mai multă tragere de inimă interesele oamenilor muncii. Nu a trecut săptămână deatunci ca guvernul nostru să nu ne aducă noi şi noi avantagii, noi şi noi uşurări ale sarcinilor purtate până acum din cauza războiului trecut. Exploatarea omului de către om s-a terminat la noi, bunurile ţării noastre sunt folosite acum numai de către oamenii muncii. Lângă viaţa frumoasă şi bogată a oamenilor muncii din industrie, noul program al guvernului a făcut posibil ca viaţa ţărănimii noastre muncitoare să se îmbunătăţească şi în mai mare măsură. Programul scris nu a rămas cuvânt mort. Ţărănimea noastră muncitoare prin ridicarea ei economică deja simte avantagiile primite de guvern. Cei care trăim în ţara aceasta nu trebue să dovedim realitatea cuvintelor spuse mai sus. Nu trebue să aducem exemple din comunele noastre, unde ţărănimea noastră muncitoare, fără excepţie îşi taie porcul gras în cursul iernii, mulţi dintre ţăranii muncitori îşi clădesc case noi, multe familii, unde până acuma nu a fost vacă în gospodărie, îşi cumpără vacă, pentru îmbunăţirea traiului. Nu prea găsim familii în comunele noastre, unde dintre membrii familiei nu s’ar găsi cel puţin unu, care nu ar fi ofiţer, profesor, inginer, medic, sau nu ar fi vreunul dintre membrii familiei, care nu ar urma şcoli secundare sau universitate. Toate aceste exemple dovedesc ridicarea nivelului de trai al poporului nostru... Naţionalitatea română din ţara noastră priveşte cu încredere anul viitor. Anii de la eliberare au dovedit că partidul şi guvernul caută să ne ridice nivelul nostru economic şi cultural. Ţărănimea muncitoare de naţionalitate română în majoritate a păşit pe drumul colectiv, unde îşi găseşte socotelile sale economice. Acest fapt dovedeşte ridicarea permanentă a nivelului nostru de trai. Totodată ridicarea culturală a naţionalităţii române se face prin şcolile cu limba de predare română, care stau la dispoziţia tinerilor noştri. Aceste instituiii în cursul anului viitor se vor desvolta şi mai mult. Viitorul este al nostru! Anul 1954. Evoluţiaprescrie ca transformarea vieţii omeneşti să fie străns legată de progres. Noi ştim, noi suntem ferm convinşi că anul 1954, ne va aduce în viaţa noastră o desvoltare şi mai mare şi utilă, ştim şi suntem convinşi, că oamenii muncii din ţara noastră vor depune o muncă şi mai rodnică, pentru scopul nostru sfânt: realizarea socialismului în ţara noastră. Au nou fericit! Programul mesei aşternute Suntnumai câteva zile că a apărut hotărîrea Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria şi al Consiliului de Miniştri despre desaltarea producţiei agricole. Putem spune, fără nicio exagerare, că această hotărîre a devenit cât se poate de populară în rândurile ţărănimii noastre muncitoare. Hotărîrea deschide perspective uriaşe în faţa agriculturii patriei noastre. Dacă vrem să vorbim scurt despre hotărîrea de mai sus, spunem următoarele: Hotărîrea poartă grijă de oamenii muncii din Republica Populară Ungară, îşi fixează ca scop aprovizionarea îmbelşugată a poporului nostru cu pâine, cu făină, cu carne şi unsoare, cu zahăr şi cu lapte, cu cartofi, cu legume şi cu vin; hotărîrea este programul strălucit al desvoltării producţiei agricole, al vieţii înstărite, al mesei aşternute. Ceea ce ne spune hotărîrea este simplu şi uşor de înţeles. In ce constă deci marea valoare a acestei hotăriri, tăria ei nemaipomenită? înainte de toate ea cheamă pe toţi indivizi ai poporului nostru muncitor la luptă şi la muncă, la munca construirii ţării. Prin aceasta întreagă comunitate de muncă a ţării îşi pune sforţările în serviciul construirii patriei. Hotărirea, — pe baza îndrumărilor date de Partid şi guvern în luna iunie — făureşte unitatea comunităţii şi a indivizilor. Omul muncitor, citind hotărîrea, zăreşte desfăşurarea viitorului apropiat, care măine va fi mai bogat decât astăzi, iar poimâine mai bogat decât mâine. Acest fapt se reoglindeşte în scopul, în orânduirea datelor şi aplicarea metodei hotărîrii. Hotărîrea aruncă raze de lumină asupra tuturor domeniilor vieţii şi arată amănunţit scopurile desvoltării producţiei agricole. Ea declară clar că fiecare om al muncii, care îşi pune mâna pe sapă, care montează tractorul, sau care prin puterea ştiinţei smulge mai mult naturii, ia parte la înfăptuirea programului. La înfăptuirea acestei hotărîri deci pot lua parte toţi oamenii muncii, ei pot arăta ce poate să facă individul în interesul întregului popor. In al doilea rând, datele numerice ale hotărîrii trezesc admiraţia oamenilor fmmeii ducându-i în acelaş timp în lumea realităţilor. Iată ce ne spun datele numerice din hotărîre. In trei ani vom cheltui 12—13 miliante de forinţi pentru desvoltarea agriculturii noastre. Vom însămânţa grâne pre o suprafaţă cu o sută de mii de jugăre mai mare decât în cei 6 ani trecuţi. In următorii trei ani ţărănimea noastră primeşte anual câte o mie de batoze. In anii 1954—55 staţiunile noastre de maşini şi gospodăriile agricole de stat aşteaptă din industrie cinci mii de muncitori specializaţi, cu experinte care se vor prezenta în mod facultativ. Aceste date sunt numai o picătură din mare. Insă hotărîrea vorbeşte amănunţit despre toate aceste date şi în urma lor parcă vedem cum ară tractoarele noi, cum însămânţează semănătorile, cum se ridică producţia agriculturii noastre. In al treilea rând, hotărîrea deschide noi şi noi izvoare ale culturalizării în faţa poporului nostru muncitor şi a tineretului. Căminul de elevi I. C. Frimu este aşezat la picioarele cetăţii seculare şi dărăpănate din Gyula. Cei 203 de elevi români din cămin aparţin şcolii generale, liceului şi şcolii pedagogice cu limba, de predare română. Exteriorul clădirilor căminului este dărăpănat, nici curtea nu este încă aranjată. Dacă sosesc oaspeţi, conducerea nu le arată bucuros căminul, căci după înfăţişarea exterioară a căminului, oaspeţii ar fi înclinaţi să creadă că şi înzestrarea internă, şi aprovizionarea şi învăţătura elevilor este cam slabă. Statul nostru contribue zilnic cu câte 10—50 forinţi la hrana bună a fiecărui elev român. Statul cheltueşte anual peste un milion şi cinci sute de forinţi pentru întreţinerea, desvoltarea, pentru salarul pedagogilor şi al personalului tehnic. Ca în toate căminele patriei noastre, la fel şi în Căminul I. C. Frimu, numai o mică parte a elevilor plăteşte o mică contribuţie. Cea mai mare parte a elevilor nu plăteşte nimic deci primeşte gratuit toate cele necesare. Im să în afară de această, educarea elevilor în cămin înseamnă şi mai mult, reprezintă o valoare de neînchipuit. Copiii învaţă aici de la vârsta de 7 ani până la terminarea liceului sau a şcolii pedagogice. Ei duc o viaţă regulată, învaţă să respecte ordinea, curăţenia, se obişnuesc Cultivarea desvoltată a plantelor, creşterea vitelor, mecanizarea pe o scară largă pretind oameni cu cunoştinţe speciale, oameni instruiţi şi conştiincioşi. Deci în faţa tineretului stau posibilităţi uriaşe. Tineretul satelor şi oraşelor stă în faţa unor sarcini cât se poate de frumoase, a căror rezolvare îi va aduce fericire şi belşug. Iată de ce se poate spune că poporul muncitor maghiar a primit cel mai frumos cadou de an nou de la Partid şi guvern. Acest program ne doreşte an nou fericit. Realizarea acestui program depinde de noi, de poporul muncitor al patriei. Suntem siguri că poporul muncitor maghiar, cot la cot cu naţionalităţile conlocuitoare, îşi va încorda toate puterile pentru a duce la capăt hotărîrea Partidului şi guvernului şi prin aceasta pentru a-şi făuri un viitor strălucit, să se poarte cu dragoste faţă de tovarăşii lor şi în acelaş timp, învăţând sârguincios şi cu cinste, ei câştigă cunoştinţe temeinice în şcolile lor cu limba de predare română. Iată, de ce socotesc părinţii că căminul este foarte bun. In trecut aceşti părinţi nici nu puteau visa să termine cel puţin şcoala elementară. Şiacuma! In faţă copiilor lor, — care învăţă în limba lor maternă — toate şcolile şi toate carierele sunt deschise. Ba, şi frontierele ţării se deschid în faţa tinerilor care învaţă în şcolile române. Mihail Jank, unul dintre foştii elevi ai căminului, acuma învaţă în Uniunea Sovietică şi va deveni inginer electric. Doina Iana, Ioan Muntean, Ioan Bodea şi Ioan Mogyoros îşi continuă studiile în calitae de bursieri la universităţile Republicii Populare Române. Mai mulţi elevi ieşiţi din cămin învaţă la universităţile şi şcolile superioare din ţără, la Budapesta, la Szeged. Părinţii sunt recunoscători şi pentru faptul că, peste trei săptămâni, în urma programului guvernului se va începe modernizarea căminului I. C. Frimu. Pentru acest scop statul a pus la dispoziţia căminului Gooooo mii de forinţi. Se va transforma interiorul căminului, se va lărgi sala de mâncare, sala culturală, spălătoria, se va repara interiorul clădirii, iar curtea se va curăţi de ruine. Din ziarul Viharsarok Népe In urma noului program al guvernului... Se modernizează Căminul de elevi I.C. Frimu din Gyula