Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)

1970-07-15 / nr. 14

Din frămîntările pedagogiei de azi „JURAMÎNTUL EDUCATORILOR” In lumea contemporană, cînd revoluţia tehnică ştiinţi­fică accelerează progresul în toate domeniile, şcoala nu poa­te rămîne în afara acestor ma­ri transformări ale vieţii de azi şi de mîine. Aşa cum spunea un eseist, cea mai importantă revoluţie după cea ştiinţifico-tehnică, ce urmează să se producă pînă la sfîrşitul secolului nostru, este revoluţia în domeniul educaţiei şi a învăţămîntului. Pedagogii din lumea întreagă sînt preocupaţi de viitorul şcolii de mîine în care maşi­nile electronice vor suplini efortul profesorilor care azi mai lucrează cîte unul singur cu 30—40 de elevi odată; în anul 2000 vom ajunge ca fie­care elev să aibă profesorul său, adică maşina sa ciberne­tică, care o să-i predea cunoş­tinţe, o să-l verifice şi o să-l noteze. Cu toate aceste elemente ale revoluţiei, care vor avea loc în didactică, totuşi cadrele di­dactice, profesori, educatori vor avea rolul de bază în şcoa­lă. Ei vor programa mate­rialul de învăţămînt pentru maşinile cibernetice, ei vor coordona şi îndruma toată munca şcolară. E adevărat că pregătirea ştiinţifico-tehnică a viitorilor profesori din anul 2000, va fi superioară cadre­lor didactice de azi. Tocmai de aceea un pedagog de seamă din apus, Robert Cottrens (Bruxelles), pornind de la vechiul jurămînt al me­dicilor antici, dat de Hipocra­­te, a emis un jurămînt pe care ar dori să-l inoculeze viitori­lor educatori. Iată conţinutul acestui jur­­mînt: „Voi exercita atribuţiile mele cu conştiinţă şi demnitate! Voi vedea iu elevii mei, nu pe şcolari, ci pe copii şi nu voi uita niciodată că, în ceea ce mă priveşte, sînt res­ponsabil de destinul lor! Voi respecta în toate ocaziile pe măsura mijloacelor mele, onoarea profesiunii de dascăl! Colegii mei vor fi amicii mei. In colaborare cu ei mă voi stră­dui să caut îmbunătăţirea continuă a mijloacelor pe care şcoala le foloseşte pentru asigurarea recu­noaşterii efective a dreptului la educaţia şi la justiţia socială prin educaţie! Fac aceste promisiuni în mod solemn, liber, pe onoare”. Desigur că nu este vorba despre un jurămînt-lege, ci de o opinie pusă in faţa viitorilor educatori privind sporirea gradului de res­ponsabilitate a acelor care îşi aleg această profesiune. Textul jură­mântului are însă multe adevăruri privind exercitarea acestei profe­siuni: el cuprinde în mod simbolic coordonatele datoriei celor care păşesc, în fiecare an, în şcoală, învaţă şi educă pe alţii. Nu se mai jură azi după canoa­nele de altădată, dar un fel de „jurămînt”, de angajament etic, trebuie să-şi ia fiecare om la înce­putul exercitării unei profesiuni. „Jurămîntul educatorilor” formu­lat de Cottrens, fără să aibă izul mistic al jurămîntului de altădată, el atrage atenţia asupra nevoii de aspiraţie, asupra necesităţii de a deveni fiecare educator un model pentru elevii şi colegii săi; aceas­ta trebuie să fie o deviză, un an­gajament sau în limbajul pedago­gului belgian un „jurămînt”. PETRE PUŞCAŞU lector universitar Varietăţile de sol şi îngrăşarea lor Utilizarea îngrăşămintelor naturale sau artificiale (chi­mice) depinde de natura tere­nului (solului), deci de con­stituţia fizică şi compoziţia lui chimică. Din acest punct de vedere distingem următoarele tipuri de teren: a) Teren foarte acid nepa­­zolic La acest fel de teren băle­garul se aplică cu mult succes. Tot aşa şi utilizarea diferite­lor îngrăşăminte organice ca: îngrăşământ compostat (res­turi organice). Se recomandă şi aplicarea de nitraţi (Sare de Pet) şi potase (Kali). b) Sol de pădure cu argilă infiltrată de ploi La aceste terenuri din com­poziţia solului lipseşte nitro­genul (N), deci este bineveni­tă utilizarea îngrăşămintelor de N (Sare de Pet). In locul superfosfatului se recomandă aplicarea de fosfat brut (neprelucrat) eventual adăugat la bălegar. Se mai re­comandă compost şi potase­uri). c) Sol de pădure argilos Aceste terenuri sînt sărace în humus, var şi substanţe organice. Deci în cazul acesta orice fel de îngrăşământ ajută mult. d) Nisip acid (cvarţ) Are o activitate biodinami­­că foarte slabă şi aplicarea oricărui îngrăşămînt ajută la activizarea solului. e) Sol de cernoziom Sînt bogate în humus, şi astfel necesită mai puţin ni­trogen. Totuşi în perioada dezvoltării plantei aplicarea de îngrăşăminte cu N ajută (primăvara), dar mai mult ajută folosirea Superfosfatu­lui, uneori şi potase la unele plante care au nevoie de K în măsură mai mare. f) Teren de păşune (imaş) Aceste terenuri sînt îmbîc­site şi lipsite de aer şi de nitrogen. Deci ajută mult Sa­rea de Pet (nitrat de amoniu şi calciu). Ingrăşămintele organice (compost) la fel ajută mult. Aici este foarte importantă aerisirea solului şi aratul adînc mai mare. g) Terenurile alcaline Şi aceste soluri sînt bătucite şi lipsite de aer. Au mare nevoie de aerisiri şi aplicarea de îngrăşăminte de N (Sare de Pet) şi apoi de îngrăşăminte organice (com­post). Aplicarea prafului de lignit ajută mult la îmbunătăţirea solului. în viitor, va fi vorba despre metodele de aplicare a îngrășămintelor. I. B. FOAIA NOASTRĂ Gospodăriile individuale Reprezentanţii organizaţii­lor de specialitate, printre ca­re şi Uniunea Generală a Cooperativelor, au abordat probleme legate de dezvolta­rea colaborării dintre coopera­tivele agricole de producţie şi gospodăriile individuale, în ca­drul consfătuirii, organizată în clădirea Uniunii Generale a Cooperativelor, au fost discu­tate acele principii care au fost elaborate de Ministerul Agriculturii şi Consiliul pe ţară al cooperativelor. Princi­piile de bază accentuează, printre altele, importanţa gos­podăriilor individuale în pro­ducţia de mărfuri agricole, atrăgînd atenţia asupra fap­tului că cooperativele agricole de producţie trebuie să ajute neapărat gospodăriile indivi­duale. Principiile de bază pro­pun ca organele de conducere ale cooperativelor să examine­ze situaţia gospodăriilor indi­viduale, trasînd acele sarcini prin care s-ar putea ameliora colaborarea dintre gospodării­le comune şi cele individuale. Conform principiilor de bază, sarcina primordială în acest domeniu este fixarea prin contracte a anumitor forme de colaborare. Participanţii la şedinţă au constatat în unanimitate că hotărîrile guvernului aduse în trecutul apropiat au avut o in­fluenţă binefăcătoare, în urma lor se simte o oarecare ame­liorare în domeniul colaborării dintre cooperativele agricole de producţie şi gospodăriile individuale. Principiile de bază discutate şi hotărîrile aduse la această ședință vor vedea în curînd lumina tiparului. Un centru de naţionalitate la Felsocsatăr Comuna Felsocsatăr din apro­pierea frontierei apusene va fi dezvoltată într-un centru al naţio­nalităţilor, s-a anunţat recent în comuna Peresznye, în cadrul şe­dinţei comitetului de naţionalităţi al plăşii Szombathely. Acest comi­tet care îşi desfăşoară activitatea pe lîngă comitetul executiv al sta­tului de plasă a abordat probleme cu privire la dezvoltarea a nouă comune croate şi germane în pe­rioada celui de-al patrulea cinci­nal. Această dezvoltare atinge ameliorarea condiţiilor de viaţă ale celor 6500 de oameni care trăiesc în aceste localităţi. Con­form prevederilor de plan, în Fel­­socsatâr se va construi o microu­­zină de apă, un local de club, lo­cuinţe pentru salariaţii statului co­munal şi se va introduce curentul electric pentru iluminatul străzi­lor. , Nu de mult a fost reconstruită şcoala cu limba de predare de na­ţionalitate, şcoală de naţionalitate unde învaţă şi alţi copii din loca­lităţile apropiate. Şi dezvoltarea celorlalte localităţi de naţionali­tate se va accelera, printre altele în Narda şi Vaskeresztes se va realiza cîte o microuzină de apă şi se vor construi şi clădiri cu desti­naţii sanitare şi comerciale. CEA DE-A 13-A OPERAŢIE La noi în ţară sînt cunoscute cele 12 maşini de muncă ale tracto­rului tip RS—09 (Maulwulf), de fabricaţie R. D. G. La cooperativa agricolă de producţie „Lenin” din Harta, mecanicul Marton Bren­ner a construit la acest tractor o betonieră automată. în timpul mişcării, instalaţia ridică balastul, îl toarnă în malaxor, din rezer­vorul aflat în partea posterioară a maşinii toarnă apă (doar ci­mentul este introdus separat) şi pe cînd maşina ajunge la locul construcţiei, betonul este gata şi maşina îl toarnă acolo unde e nevoie. In clişeu: Betoniera transportă la fața locului betonul necesar pentru fundament 3 LA SECERIS Remorci de tip nou la Hodmezovasârhely întreprinderea de reparaţii a maşinilor agricole din Hodmezo­­vasârhely a cumpărat de la firma franceză OTA-Richard dreptul de fabricaţie a remorcilor de 8,5 şi 10 tone cu un singur arbore. Primele exemplare-model au fost finisate şi prezentate specialiş­tilor la cooperativa agricolă de producţie „Eliberarea” din Seghe­­din. Remorca are roţi de avioane, de fabricaţie franceză, acomo­­dîndu-se foarte bine condiţiilor de teren

Next