Foaia românească, 2015 (Anul 65, nr. 1-52)

2015-09-11 / nr. 37

FOAIA românească I CffLGNDAR 0RT0D0H 14 septembrie, luni, (t) înălțarea Sf. Cruci (Post negru) 15 septembrie, marți, t) Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoș; Sf. M. Mc. Nichita Romanul 16 septembrie, miercuri, Sf. M. Mc. Eufimia; Sf. Mc. Meletina 17 septembrie, joi, Sf. Mc. Sofia și fiicele sale: Pistis, Elpis și Agapi 18 septembrie, vineri, Sf. Eumenic, Ep. Gortinei, Sf. Mc. Ariadna și Castor 19 septembrie, sâmbătă, Sf. Mc.Trofim, Savatie și Dorime­­dont (Sâmbăta după înălțarea Sf. Cruci) 20 septembrie, duminică, Sf. M. Mc. Eustatie și soția sa Teopista cu cei 2 fii: Agapie și Teopist. Duminica după înălțarea Sf. Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Curiozități românești CASTELUL DIN MACEA Istoria castelului este legată de cea a familiei nobiliare de origine sârbă Csernovics, care în anul 1720 primesc de la Imperiul Austriac titlu nobiliar. în anul 1724, Mihai și fiul său Ioan primesc mai multe domenii printre care și Macea.în același an sunt demarate lucrările la o reședință în comună. Lucrările se sfârșesc probabil în anul 1745, anul morții lui Mihai, în această perioadă castelul avea o singură aripă, cea de est. Soția lui Mihai, Ana, devine următoarea proprietară și cea care va cumpăra dome­niile Curtici și Cutos. Nepotul lui Mihai, Lazar Csernovics este cel care va primi în anul 1793 titlul de Graf (Grof), în anul 1804, Pavel Csernovics ajunge proprietar al dome­niului Macea. El se va ocupa de amenajarea reședinței. Fiul său, Petru este cel care după o călătorie efectuată în 1845 în Orientul Apropiat va aduce specii exotice pre­cum Gingko Biloba, în grădina parcului ce împrejmuia castelul.Totuși, Petru este și cel care va face ca reședința să iasă de sub stăpânirea familiei Csernovics, pierzându-l, conform unor mărturii, la un joc de cărți. Următorii proprietari vor fi din familia Nagy Károlyi, primul fiind György Károlyi. El va demara în 1862 o nouă modificare a castelului și o extindere prin construirea celei de-a doua aripi, și a turnului înalt de 30 de me­tri. Această adăugire aduce castelului asemănarea cu modelele în vogă din Franța, în anul 1900, proprietar al domeniului este Gyula Károlyi, cel care îl va aduce pe fotograful Ruhm Ödön să imortalizeze castelul. După 1912, groful nu se mai ocupă de castel, axân­­du-se în mod special de moșie. începând cu 1920, Gyula Károlyi se retrage la reședința sa de la Budapesta, în 1939, castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici. Acesta le va poseda până la na­ționalizarea lor în anul 1948. După această dată, castelul va avea mai multe destinații printre care orfelinat, azil pentru orbi, centru de reeducare pentru copiii orfani sau sediu al Cooperativei Agricole. După Revoluție, începând cu anul 1991, castelul și grădina botanică au fost închi­riate de către Universitatea de Vest„Vasile Goldiș", fiind într-un final achiziționate de aceasta recent. 11 SEPTEMBRIE 2015 București Rezultatele sesiunii de finanțare din toamnă a DPRRP Pe 7 septembrie au fost publicate, pe site-ul Depar­tamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pre­tutindeni din cadrul MAE al României, rezultatele celei de-a doua sesiuni pe 2015 a finanțărilor proiectelor îna­­intate de către asociațiile, organizațiile românești. Astfel, din Ungaria au fost aprobate două proiecte și respinse sau neeligibile patru. Va primi finanțare de la București proiectul Editurii de presă și carte românească NOI din Jula pentru finanțarea parțială a publicației „Foaia româ­nească" (100.000 RON) și proiectul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria pentru „Publicații cultura­le românești în Ungaria" (94.475 RON). Au fost respinse pro­iectele Editurii de presă și carte românească Cronica pentru „Presa românească pentru întărirea identității etnice și culturale a româ­nilor din Ungaria" și cel al Parohiei ortodoxe române din Apateu pentru„Reabili­­tări la sediul protopopesc și parohial". Au fost declarate neeligibile două proiecte: al Așezământului monahal românesc din Budapesta (pentru lucrări de reabi­litare la așezământul ro­mânesc din Curțile Gojdu) și al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (pen­tru lucrări de restaurare la paraclisul episcopal din Bichiș). E.Ș. România are un nou consilier de stat pe problema românilor din afară Președintele României, Klaus Iohannis, a numit-o pe doamna Sandra Prolong în funcția de consilier de stat la Departamentul pen­tru Relația cu Românii din Afara Granițelor, începând cu data de 1 septembrie, potrivit unui comunicat al Administrației Preziden­țiale. Sandra Pralong a mai deținut această poziție în perioada 1998-2000, când a fost consilier personal al președintelui Emil Constan­­tinescu, fiind responsabilă pentru comunicarea inter­națională și coordonarea politicilor către românii din afara țării. Sandra Pralong este scriitor, politolog și activist civic. Ea a emigrat din Ro­mânia în timpul regimului comunist și s-a întors după Revoluția din 1989 pentru a înființa filiala din România a Fundației Soros pentru o societate deschisă. Sandra Pârlong este li­cențiată în Științe Politice, la Universitatea din Lau­sanne, Elveția (1977-1980) și și-a dat doctoratul în același domeniu, în 2000- 2008, la Institutul de Studii Politice din Franța. A.B. Poza săptămânii Părerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacției. Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor publicate in Foaia românească aparține autorilor. Foaia românească nu ga­rantează publicarea textelor nesolicitate de redacție. Pe copertă, Maria Muntean din Chitighaz, la 100 de ani, citind „Foaia românească" (foto: Anca Butar) După 25 de ani, iarăși suntem îngrădiți...

Next