Foia de Agricultură Practică, 1859 (Anul 2, nr. 7-10)
1859-08-01 / nr. 8
192 FOLIE DE AGRICULTURĂ ciție de proletariu, căci vorba dacă esă la lumină și începe a nu mai însemna aautorie. Mai decrătămu încă și libertatea muncei țerinilor.” „Iată dorințele partitului naționalu și inteligentu. Nu ea arăta nedreptatea și interesul personalu ce ne indignează pre cătu ipocrisia.” „O vănturile popule romănu! Fostai tu vre odată mai crudu și mai neaminosu trădatu ca acumu? Trădarea Iulei nu s'aru fi părutu atăta de amară bunului Cristu Domnului nostru, dacă trădătoriul paru fi fostu diecepolu seu, sau celu puținu de n'aru fi fostu însoțită de o tradare:„, Bucurăte învățătoriule! Iată supiciu mai atroce de cătu Crucea.” „Bucurăte popule romănu! Eu sunt fratele tău, căci mă chiemu Național. Iar ce este din partea celor cel desmoștenescu mai a roce de cătu mii și mii de baiom pre muscăcești și austriace! „Bunulu Cristu spre a scăpa de sărutarea Iudei preferi de refugiu moartea sclavului. „Ajunse în fine Rusia întru a face pe romăni a binecunănta și a dori regulamentulu. Iată în fine ce va face pe poporul romănu a preferi mortea sclavului ca să scape de îmbrățoșerle naționalieșilor.” Bucură de popule romănu, căci diecepolii tăi sunt cei mai naționali ce te focu străinu în partea ta.” „Populul romănu să refusă a primi deslegtarea drepturilor și a îndatoririlor propuse de cuconașii carii vor ca Dlor să fie stăpăni absoluți pe moșia Dlor și sătenii pe brțele lor, și zice dinpreună cu sătenii de Golești: „Mulțimimu Dvoastră cuconașilor! dacă e lucru așa, apoi noi, deci suntemu mi mulțumiți cu regulamenul. Precum boieri sunt liberi a epune și a susține cugetele lo, asemenea fie iertatu și țeranilor de a zic telor cu respectu absolutu la proprietate ș respectu absolutu al muncei țeranilor Horu păniloru, dacă pu proiti a mai fi boieri, sai dacă puterile Europei nu vă li să a mai arderi nu cu lopata ci cu judecata! Este vorba să pe mai ușurămu din ceea ce au fostu pănă acumu? Bine. Dumnrezeu să vă dea să nu tute și să vă facă parte de copilași. De este vorba înse să ne faceți a fi străini și să r'avemu unde a ne pleca Capul în țeara noastră romănească; de e vorba să fimu liberi a ne uita la brațile nostre și a nu ave necătre un colțu ce nămăntu e pre a ne ține de azi pănă măne, de cătu numai cumu vă va lumina Dumnezeu să vă înveți cu noi, atunci mii bine cumu amu fostu pănă acumu, cu drepturile și datorile Dumneavostră și noi cu datoriile și nostre. Sau de vreți a strica tocmela și a vă pune și a ne pune fără nici o înrștorire unul cătră altul și de voiți a ne desmoșteni fără nici unu cuvăntu și de cele șese pogoane din noue pe cre și regulamentul ne au recunoscutu de proprietari în totu cu prinsul țerei unde se va plăce; o puteți face, dacă voru pute face și cei ce au pămănturi date cu embaticu să zică: fiții casa, via și moșia și dute cu dănsele unde vrei, că pămăntul e al meu; de amu agiunge și pănă acolo, tot amu pe dreptate a zice. Ho Jupănitor Nu nu lopatatcă e mai rău de dumneavoastră, ci cu judecata. Aveți dreptu absolutu, cumu ziceți, pe proprietatea dumneavosetră? ați agiuneu să viiu capatu cu dibăcie? și noi avemu dreptu absolutu pe proprietatea neagră. Nu pumni pe munca braților nostre ci și pe rodul acestei punci grămădite în casă, în pii în livezi, în jmănturile distupate care sunt „ proprietae foncieră ca și moșii. Voi cu marea bavpetră, juupănilor, și noi cu marfa noastră, Pămăntulu ce l'ați cumparatu așa de estin a ați cumparat cu condiție să ne dați și nou intrănsul nentru că l'amu apăratu noi și căngele nostru și l'amu lucratu cu sudorii nostre, ziceți că e got al dumneavostră? Bine. Dară Vodă al dumneavostre sete? dir 4 ministrații totă? dar judecători, dar ecoli” le, dar preuții și bisericile? dar ostirel ? dar dorobanții ? tot ai dumneavostră sunt? Dumneavostră contribuiți ca să se fie toți aceștia de la Vodă pănă la dorobanțu”