Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)

1855-10-09 / nr. 38

200 megț­alu de momentulu i stoghicu al civilizației. Din pagtene, poi zicemu, că țeghile de pe am­­bele malughi ale Dunăghii de giosu, așa de bine numite Nide glanda danubiană, potu să devină cu totul altu feliu de consomatoghi pentru indus­­triea noastră, după cum adecă staghea civilisa­­ției logu, sau k- ar gămănea staționagă prin "pre o om­esie mi împedecaghe din afară, sau că agu ugma susi impulsu mai înaltu; și iagăși după cumu ele sau că agu îmbrățișa cu o vie simpatie cultura europeană, sau că agu fi sdro­­bite în escluziva îmbgățișaghe a ughieșului de la nogdu. Întocmai pgrecumu Poloniea la Vis­­tula, aseminea aice, Besagabia poate încă și mai multu să dovedească țeghilogu dela După­­ghea de giosu, ca ce felu de soagtă leagu aș­­tepta, dacă vgheodată, Rusia ag­întra în o de­­plină stăpănighe a legu. Pentru că chiagu subu Tataghi, Besagabia mi Ogâmulu erau într'o sta­­re de civilizație, de mi specială, dar în com­­pagație șs cea de acumu, multu mai pgheregabi­­lă. Să compagămu numai ceia ce au fostu o­­dinioară, cu ceia ce săntu astăzi Peghecopulu, Bacci­segai, Ienivale, Chegoiulu și comegțulu Besagabiei, și ghezultatulu compagației nu va fi de locu în favoaghea stăghii logu de astăzi. r Rușii au înjgheguitu toate propășighile logu că­ Tro desvoltaghe, mi au pusu în loculu logu numai niște plănte artificiale. Ei au astunatu țughile Dunăgei, mi au despopogatu politii, ce o­­dinioară înfloghiau prin alogu viață activă și îndustghioasă, pentru ca să gădice me Odesa log, mi în specie, pentru ca SP aginivă la alte scopughi politice. În adevăru, ce ne folosește nouă libertatea Dunăghii de susu, dacă ea va curge prin niște țeghi sfășiate, sărace și gui-­tare, mi deacă gura sa este ppghită și nouă și logu? Doacă atu avea dgheptate glasugile acele, ca­­re voescu a micșuga kiare și opgiulu austghiaces­­culu nostgu integhesu la libertatea gsiiaore Du­­năghii, atunci agu zghebui mi industrila mi comeg­­iiulu nostgu KS și gulu seu de integese. Să pri­­vească ks nepăsaghe la încint­ghea mi aa cghes­­cănda aerisire a țeghilogu Dunăghi de giosu. A­­ceasta însă este cu atăta mai neadevăratu, cu cu cătu­ni se paghe că este o maghe deosebighe între a avea konsimatori civilisaț­ mi bogați Deplina libertate a Dunăghii pănă în Mare, pa folosi și înjghe alții săraci și nenogociți. chiagu interesele noastrhe cele din ghgiurile de susu ale fluviului. Și din contra cu cătu­țe­­rise aceste vogu propăși mai multu în cultu­­ră, cu atăta mai multu ele ne potu fi folo­ A­­ceasta din doue motive: ele ne dau anume mai st toage nouă, adecă Austghiei și Germaniei, multe produbtughi brute, și consumă în locul acestora mai multe articole ale industghiei noa­­stre. Din kontra, integresele cele avagițloase ale Posiei ns stau cătră țeghile aceste într'al­­tă ghelație, de cătu în acea a unui ghivalu. Pro­­duvtele ce se găsescu în țeghile aceste, Rusi­­ea le are ks îmbelșuraghe. Agticolile de es­­pogtaghe de pghin pogtughile Rusiei de sudu totu a- ——­­mai a ei, cea cutu și cătu în întăiu locuito ghilogu de dag gătămu, cu acele nu mai puținu espe ghinuță. Elu în nimicu sessä. Acesta pghin este pentru toate fluviile, că numai în o și zicemu, că megiiulu danubianu nu pugiaghe din pagtea de la Dunăghea de și celegu ustghiaco-germane, săntu în Ke totulu opusă cătgă aceia are că ele țeghilogu de ori cine ar se puri adecă totulu potu giosu să a­­giosu, acele din pagtea unu adevăru ghe cunos­­are o valoage comună pentru Dunăghe cătu și din partea noastră, a Rusiei. De aceia pentru Rinu. Noi n'avemu destule cuvinte pentru integhesele noastrhe, desvoltaghea legu sau leag ka cele deosebi­te țeghile împedeca a­­de identice, ca­­și maritime, acela ar ataca

Next