Fotbal, ianuarie-iunie 1971 (Anul 6, nr. 241-266)
1971-01-13 / nr. 242
FOTBALUL UNUI JUDEȚ (MEHEDINJI) ÎN DEGRINGOLADĂ... SALTURILE... C u doi ani în urmă, cînd Metalul Tr. Severin revenea in Divizia B — în care activase multă vreme dar din care retrogradase datorită unui total dezinteres manifestat de conducerea asociației, precum și datorită altor factori mai mult sau mai puţin implicaţi în viaţa de toate zilele a unei echipe — iubitorii fotbalului din oraşul de la bucla Dunării au trăit clipe de euforie, prevăzînd, aprioric, echipei lor preferate o viitoare etapă dacă nu plină de succese deosebite, măcar de stabilitate în eşalonul secund al fotbalului nostru. Metalul a debutat furtunos în Divizia B, primele rezultate, bune, au avut darul să întărească părerea generală că această echipă — promovată în urma unor meciuri de baraj istovitoare, în rîndurile căreia activau jucători cu destulă personalitate, unii chiar cu o mare experienţă competiţională (Constantin, Jimboreanu, Diaconu, Mîniosu, Buiuc, Chiriţescu) — a pornit, in sfîrşit, pe un drum bun, pe drumul pe care-l parcursese cu ani in urmă C.F.R.-ul severinean. Se credea în toamna lui 1968 că multe divizionare vor simţi tăria Metalului antrenat de Constantin Lepădat, un om priceput şi extrem de serios. Un an mai tîrziu, o altă echipă mehedinţeană — Unirea Orşova — după cîştigarea unui campionat judeţean destul de anost,mn care n-a avut adversare, promova cu brio barajul şi se alinia pentru prima dată la startul Diviziei C, avînd in rîndurile ei ciţiva liceeni care jucau din talent şi ambiţe. Bojin, actualul golgeter al C.F.R.-ului din Timişoara reuşea să-şi împartă în mod judicios timpul între şcoală şi cochetul stadion de pe malul Dunării. Unirea promitea mult tocmai pentru că era o echipă... unită, meritîndu-şi cu prisosinţă denumirea. In aceeaşi vreme, divizionarele 6 din judeţ, Energetica Tr. Severin (acum MEVA) şi Progresul Strehaia, promiteau comportări bune în campionat, vizau locuri fruntaşe şi pretindeau unii, chiar aspiraţii la promovare... EXAGERĂRILE... E rau zile frumoase pentru fotbalul din rîndurile căruia s-au ridicat Zaharia, Tătaru, Pirvu, Doru Popescu, Bojin, ale cărui culori fuseseră apărate cîndva cu strălucire de Pavlovici, Ludwig, Reuter, Marcu, cind „Cupa României“ poposea la Tr. Severin, după ce multe ediţii îmbrăţişase pe feroviarii bucureşteni. Cu doi ani în urmă, intr-o discuţie avută cu cei mai mulţi dintre oamenii chemaţi să răspundă de destinele sportului în judeţ căutam să pătrundem ceva mai adine în realitatea fotbalistică severineană, să ne convingem dacă are o bază de masă trainică, încurajatoare,care să justifice optimismul afişat de toată lumea după promovările amintite mai sus. Interlocutorii, bine intenţionaţi şi... documentaţi, ne-au asgurat că asociaţiile, Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport, organizaţiile de pionieri şi tineret, inspectoratul şcolar, cu toţii vor pune umărul pentru îndeplinirea următoarelor obiective : 1. dezvoltarea continuă a fotbalului în şcoli, organizarea lui în cele mai optime condiţii (cîţiva profesori, ca George Mischie, angajîndu-se să contribuie din toate puterile lor); 2. acordarea unui sprijin total centrului de copii şi juniori înfiinţat; 3. organizarea unui campionat judeţean (seniori şi juniori) puternic din rîndurile căruia să se propulseze spre echipele divizionare elemente dotate, capabile să le apere culorile. Nu puteam să nu-i credem pe cei cu care am stat atunci de vorbă. Realitatea însă... Adică ce a urmat... CĂDERILE... C eea ce a urmat, îrttr-un răstimp de doi ani, se cunoaște foarte bine. • Metalul a retrogradat după al doilea an de la promovare. Comportîndu-se lamentabil la campionatul 1969—1970, metalurgiştii, aceiaşi jucători care cu un an în urmă învingeau detaşat echipe ca Politehnica Timişoara, Vagonul Arad, Electroputere Craiova, C.S.M. Sibiu etc., au mers din înfrîngere în înfrîngere, pecetluindu-şi soarta încă din prima parte a întrecerii. • Progresul Strehaia, o veche divizionară C, a retrograd tot în vara anului trecut cu toate că a încercat o salvare de ultim moment. • Unirea Orşova a retrogradat şi ea, cu toate că avea în formaţie mulţi jucători dornici de afirmare. • Doar Energetica a rămas în divizia în care a activat dar după multe, multe emoţii... Cum se prezintă situaţia actualmente? Iat-o: Metalul şi MEVA ţin companie codaşelor seriei a V-a a Diviziei C, avînd comportări generale care nu îndreptăţesc afirmaţii privind o eventuală revenire spre locurile fruntaşe. Progresul Strehaia ocupă poziţia a doua în campionatul judeţean, iar Unirea Orşova se află tocmai pe locul 7! Aşadar, palide semne de redresare, fotbalul mehedinţean continuînd să se rostogolească pe toboganul unui anonimat total. RAID ANCHETĂ Bine, bine, dar care sînt cauzele? Datorită căror motive s-a ajuns la un astfel de regres pe parcursul a numai doi ani? CAUZELE... Şi iată-ne din nou în prezenţa aceloraşi oameni cu care avusesem discuţii nu demult, rugîndu-i să te ajute să depistăm motivele degringoladei fotbalului divizionar din judeţ, ce anume se întreprinde pentru revenirea lui la linia de plutire. Sever Drăgulici, preşedintele asociaţiei Metalul Tr. Severin afirmă că: — Echipa a retrogradat deoarece: 1. a avut în rîndurile sale extrem de puţini jucători locali; 2. s-a recurs la serviciile unui antrenor (I. Unguroiu) neindicat, care nici n-a vrut să lucreze cu secţia de fotbal; 3. majoritatea jucătorilor au dus viaţă nesportivă ; 4. lipsa unui teren corespunzător pentru o perioadă de timp ; 5. media de vîrstă înaintată a echipei. Cauzele retrogradărilor celor două divizionare , ne-au fost relevate de preşedintele Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Mehedinţi, inov. Constantin Bogdan. — Unirea Orşova nu putea fi salvată. A jucat tot timpul pe terenul unei rivale, Metalul Toplet, stadionul său fiind dezafectat. In al doilea rînd echipa a avut şi are posibilităţi materiale extrem de reduse. Progresul Strehaia în schimb, o echipă îmbătrînită — nu s-au luat din timp măsuri pentru întinerirea ei — nu primeşte nici un sprijin din partea organelor locale care ar trebui să privească altfel propria echipă, să manifeste un cit de mic interes pentru destinele ei. In acest caz nu mai e vorba de cauze obiective ca cele invocate la Unirea... Inginerul Lucian Popescu, preşedintele asociaţiei MEVA a încercat să explice de ce echipa cu acelaşi nume nu reuşeşte să se menţină printre fruntaşele seriei. — Unii jucători s-au accidentat, alţii au plecat să-şi satisfacă stagiul militar iar cei care i-au înlocuit n-au dat randamentul scontat... ut singur lucru a uitat să se spună că mulţi dintre jucători au depăşit virsta de 3 de ani, unii apropindu-se chiar de... 40. (Olteanu, Bălaoi etc.) Şi daci aşa stau lucrurile, cum să pretinzi unor astfel de jucători să aibă o comportare constant bună într-o competiţie care cere eforturi deosebite? PERSPECTIVELE... upă ce Metalul a retrogradat, în vara anului trecut, 11 jucători au dat bir cu fugiţii, în frunte cu antrenorul Unguroiu. Revenind la conducerea echipei, Constantin Lepădat a luat hotărîrea să se dispenseze de serviciile lor, să dea credit tinerilor Bota, Simonca, Olteanu, Davidescu, Gogan, Muşchici, Getoiu, Ov. Popescu, niciunul dintre ei nedepăşind vîrsta de 20 de ani, fiind cu toţii severineni. Dar de ce oare trebuia să se aştepte ca echipa să retrogradeze pentru a se ajunge la această concluzie? De ce trebuiau menţinuţi în echipă jucători ca Bolovan, Şelaru, Constantin care nu o dată au ameninţat cu „noi am promovat echipa noi o ducem de ripă?“ De ce trebuia să se aştepte ca Progresul Strehaia să retrogradeze pentru a se trece la întinerirea formaţiei? Oare şi MEVA aşteaptă aceeaşi soartă pentru a îndrăzni să promoveze jucători tineri de perspectivă? Pentru că asemenea elemente există, vor exista şi pe viitor. Iată dovada: • Din cei 3 jucători promovaţi de Metalul, 6 provin din centrul de copii şi juniori subvenţionat de F.R.F.! — ne spunea preşedintele C.J.E.F.S., Constantin Bogdan. • Uzinele Mecanice au o şcoală profesională. Din rîndurile ei. ale ucenicilor calificaţi la locul de muncă, putem depista tineri dornici să joace fotbal! — sublinia la rîndul lui Sever Drăgulici. De la Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi saort am aflat că pe viitor întreaga atenţie va fi concentrată asupra următoarelor probleme, de a căror rezolvare depinde în mare măsură redresarea fotbalului din Mehedinţi : • Organizarea în aşa fel a campionatelor şcolare, incit să devină cu adevărat o bază de selecţie pentru centrul de coţui, pentru echipele de juniori ; • Înfiinţarea unui campionat judeţean sătesc pe două sehii de a cărui desfăşurare vor trebui să răspundă Comitetul judeţean U.T.C. şi L.J.C.A.P. ; • Amenajarea unor terenuri simple in incinta bazei sportive „1 Mai“ şi pretutindeni unde există posibilităţi ; • întărirea continuă a campionatului judeţean, printr-un sprijin efectiv acordat echipelor participante. Toate aceste măsuri ar putea fi trecute la capitolul „concluzii, perspective“. In încheierea acestor rînduri vrem să relatăm o întimplare care conţine cu adevărat un semn încurajator. ASEDIUL (SAU SINGURUL DRUM DE URMAT) I n partida cu Vulturii Textila Iugoj, antrenorul Metalului. Lepădat, a continuat să menţină în echipă doi jucători tineri (care greşeau continuu) cu toate că la pauză oaspeţii conduceau cu 4—0! Tribunele se manifestau zgomotos, cereau înlocuirea lor. Antrenorul n-a cedat. Metalul a renăscut în repriza secundă cînd a înscris trei goluri. Spectatorii n-au iertat „încăpăţînarea“ antrenorului şi timp de trei ore l-au asediat în cabina stadionului, apostrofîndu-1, ameninţîndu-l. Şi în etapele următoare aceiaşi jucători tineri au îmbrăcat tricourile Metalului, dînd satisfacţie. Laurenţiu DUMITRESCU : Ocupantele locurilor 1 şi 2 din seria a XVI-a a campionatului republican rezervat echipelor de juniori şi şcolari sunt echipele braşovene Steagul roşu şi Şcoala sportivă. Intre aceste două formaţii există de mai mulţi ani o aprigă rivalitate sportivă pentru ocuparea locurilor fruntaşe. Şi în actuala ediţie a campionatului republican al juniorilor şi şcolarilor disputa e pasionantă. La finele primei părţi a întrecerii, primul loc în serie este deţinut de Steagul roşu cu 21 de puncte din 22 posibile, pe locul secund situîndu-se Şcoala sportivă cu 20 de puncte. Fruntaşa seriei a pierdut un punct la Tg. Secuiesc, unde a terminat la egalitate cu formaţia locală Forestierul, în timp ce Şcoala sportivă a cedat ambele puncte li de RIVALITATE DE BUN AUGUR ului, în întîlnirea directă susţinută pe terenul acestuia. Aşadar, la finele turului, cele două echipe braşovene sunt despărţite doar de un singur punct, astfel încît la primăvară „duelul“ va continua. Cine va învinge pînă la urmă este greu de anticipat. Ştim însă cu precizie cine va cîştiga: fotbalul braşovean, care — ca în fiecare an — va primi din rîndurile acestor două echipe noi cadre pentru formaţiile de seniori. Atît Steagul roşu (antrenor Ştefan Hidişan), cît şi Şcoala sportivă (antrenor, profesor Alex. Mutu), poseda loturi omogene, care se pregătesc cu asiduitate, fiind de departe cele mai bune din seria a XVI-a. Au de altfel şi condiţii excelente de pregătire care le ajută să-şi desăvîrşească procesul de instruire. Iată, în fotografiile alăturate, cele două „rivale“ înaintea jocului lor direct susţinut pe stadionul Tineretului. Echipa de juniori Steagul roşu Carol GRUIA coresp. Echipa Şcolii sportive Braşov Pag. 2 ION NECULA, com. Bălăuşeri, jud. Mureş. 1. In finala campionatului naţional de juniori din 1969 s-au întîlnit echipele Universitatea Cluj şi Politehnica Iaşi. Clujenii au cîştigat cu 1-0 prin golul marcat de Coca în min. 47, devenind campioni republicani. Turneul final a fost găzduit de stadionul Tineretului din Braşov. 2. Dinamo şi Steaua şi-au disputat finala Cupei României din 1969. Iată formaţiile care s-au înfruntat. Steaua : Suciu — Sătmăreanu, Dumitru Nicolae, Hălmăgeanu, Vigu — Dumitriu III, Negrea — Pantea (min. 38 Soc), Tătaru, Voinea, Creiniceanu. Dinamo : Coman (min. 46 Datcu) — Popa, Boc, Dinu, stefan — Ghergheli, Stoenescu — Pîrcălab (min. 50 Sălceanu), Nunweiller VI, Dumitrache, Lucescu. Scor final : 2—1. Autorii golurilor : Voinea (min. 43 si 58) și Dumitrache (min. 50). 3. Pentru a intra in lWWWWWWWWWWWWNWWWwuwwwww posesia celorlalte date, consultaţi un Anuar al fotbalului nostru. IONEL HUŢULEAC, Bacău: „V-aş râmîne extrem de îndatorat dacă mi-aţi comunica rezultatele directe dintre Sport club Bacău şi Petrolul Ploieşti în ultimele trei campionate...“. Vă satisfacem cu promptitudine dorinţa. 1967/1968 : 1—0 şi 1—1 ; 1968/1969 : 3—2 şi 0—0 ; 1969 1970 : 2—2 şi 0—0. Dacă mai punem la socoteală şi 5—0 din turul actualului campionat, rezultă un ascendent, de 3 victorii, al formaţiei băcăuane în faţa petroliştilor. NINA MIHAI, Bucureşti. î. Clubul Dinamo Bucureşti a fost înfiinţat în anul 1948. 2. Fotbalul feminin de abia face primii paşi la noi, aşa că nu există o organizare competiţionala a sa. Cluburile bucureştene nu au echipe feminine de fotbal. ZAMFIR VASILIU, sat Urleşti, jud. Galaţi. 1. Vom continua să publicăm materiale la rubrica „intimităţile gazonului" pentru care aveţi numai cuvinte de laudă. 2. Alexandru Neagu este unul din componenţii de bază ai lotului nostru raţional. Se pare că, în liniade atac a naţionalei, se simte mai în largul său ca atacant central, decit ca extremă dreapta ! ION URZICEANU, corn. Birea, jud. Dolj. In finala campionatului Europei de la Roma s-au întîlnit echipele Italiei şi Iugoslaviei. Cum primul meci s-a terminat la egalitate (1—1), partida s-a rejucat după trei zile, italienii cîştigînd cu 2—0 prin golurile marcate de Riva şi Anastasi. N-am putea spune cu precizie dacă cele două echipe vor repeta performanţa în actuala ediţie. Subliniem totuşi că atît Italia (2—1 cu Austria în deplasare şi 3—0 cu Irlanda, acasă), cît şi Iugoslavia (1—1 cu Olanda şi 2—0 cu Luxemburg în deplasare) au avut starturi promiţătoare. Nr. 242