Fotbal, ianuarie-iunie 1971 (Anul 6, nr. 241-266)

1971-01-13 / nr. 242

FOTBALUL UNUI JUDEȚ (MEHEDINJI) ÎN DEGRINGOLADĂ... SALTURILE... C­ u doi ani în urmă, cînd Metalul Tr. Severin revenea in Divizia B — în care activase multă vreme dar din care retrogradase datorită u­­nui total dezinteres manifestat de conducerea asociației, precum și datorită altor factori mai mult sau mai puţin implicaţi în viaţa de toate zilele a unei echipe — iubitorii fotbalului din oraşul de la bucla Dunării au trăit clipe de euforie, prevăzînd, aprioric, echipei lor preferate o viitoare etapă dacă nu plină de succese deosebite, măcar de stabilitate în eşalonul secund al fotbalului no­stru. Metalul a debutat furtu­nos în Divizia B, primele rezul­tate, bune, au avut darul să în­tărească părerea generală că a­­ceastă echipă — promovată în urma unor meciuri de baraj is­tovitoare, în rîndurile căreia ac­tivau jucători cu destulă persona­litate, unii chiar cu o mare ex­perienţă competiţion­ală (Constan­tin, Jimboreanu, Diaconu, Mîniosu, Buiuc, Chiriţescu) — a pornit, in sfîrşit, pe un drum bun, pe drumul pe care-l parcursese cu ani in urmă C.F.R.-ul severinean. Se credea în toamna lui 1968 că multe divizionare­­ vor simţi tăria Metalului antrenat de Con­stantin Lepădat, un om priceput şi extrem de serios. Un an mai tîrziu, o altă echi­pă mehedinţeană — Unirea Or­şova — după cîştigarea unui campionat judeţean destul de a­­nost,­mn care n-a avut adversare, promova cu brio barajul şi se a­­linia pentru prima dată la star­tul Diviziei C, avînd in rîndu­rile ei ciţiva liceeni care jucau din talent şi ambiţe. Bojin, ac­tualul golgeter al C.F.R.-ului din Timişoara reuşea să-şi îm­partă în mod judicios timpul în­tre şcoală şi cochetul stadion de pe malul Dunării. Unirea pro­mitea mult tocmai pentru că era o echipă... unită, meritîndu-şi cu prisosinţă denumirea. In aceeaşi vreme, divizionarele 6 din judeţ, Energetica Tr. Se­verin (acum MEVA) şi Progresul Strehaia, promiteau comportări bune în campionat, vizau locuri fruntaşe şi­ pretindeau unii, chiar aspiraţii la promovare... EXAGERĂRILE... E­ rau­ zile frumoase pentru fotbalul din rîndurile că­ruia s-au ridicat Zaharia, Tătaru, Pirvu, Doru Po­­pescu, Bojin, ale cărui culori fu­seseră apărate cîndva cu strălu­cire de Pavlovici, Ludwig, Reuter, Marcu, cind „Cupa României“ poposea la Tr. Severin, după ce multe ediţii îmbrăţişase pe fero­viarii bucureşteni. Cu doi ani în urmă, intr-o discuţie avută cu cei mai mulţi dintre oamenii chemaţi să răspundă de destinele sportului în judeţ căutam să pă­trundem ceva mai adine în rea­litatea fotbalistică severineană, să ne convingem dacă are o bază de masă trainică, încurajatoare,­­care să justifice optimismul afi­şat de toată lumea după promo­vările amintite mai sus. Interlo­cutorii, bine intenţionaţi şi... do­cumentaţi, ne-au asgurat că aso­ciaţiile, Consiliul judeţean pen­tru educaţie fizică şi sport, or­ganizaţiile de pionieri şi tineret, inspectoratul şcolar, cu toţii vor pune umărul pentru îndeplinirea următoarelor obiective : 1. dezvoltarea continuă a fot­balului în şcoli, organizarea lui în cele mai optime condiţii (cîţi­­va profesori, ca George Mischie, angajîndu-se să contribuie din toate puterile lor); 2. acordarea unui sprijin total centrului de copii şi juniori în­fiinţat; 3. organizarea unui campionat judeţean (seniori şi juniori) pu­ternic din rîndurile căruia să se propulseze spre echipele divizio­nare elemente dotate, capabile să le apere culorile. Nu puteam să nu-i credem pe cei cu care am stat atunci de vorbă. Realitatea însă... Adică ce a urmat... CĂDERILE... C­ eea ce a urmat, îrttr-un răstimp de doi ani, se cu­noaște foarte bine. • Metalul a retrogradat după al doilea an de la promo­vare. Comportîndu-se lamentabil la campionatul 1969—1970, meta­­lurgiştii, aceiaşi jucători care cu un an în urmă învingeau de­taşat echipe ca Politehnica Ti­mişoara, Vagonul Arad, Electro­­putere Craiova, C.S.M. Sibiu etc., au mers din înfrîngere în înfrîngere, pecetluindu-şi soarta încă din prima parte a întrecerii. • Progresul Strehaia, o veche divizionară C, a retrograd tot în vara anului trecut cu toate că a încercat o salvare de ultim mo­ment. • Unirea Orşova a retrogradat şi ea, cu toate că avea în for­maţie mulţi jucători dornici de afirmare. • Doar Energetica a rămas în divizia în care a activat dar după multe, multe emoţii... Cum se prezintă situaţia ac­tualmente? Iat-o: Metalul şi MEVA ţin companie codaşelor se­riei a V-a a Diviziei C, avînd comportări generale care nu în­dreptăţesc afirmaţii privind­­ o eventuală revenire spre locurile fruntaşe. Progresul Strehaia o­­cupă poziţia a doua în campiona­tul judeţean, iar Unirea Orşova se află tocmai pe locul 7! Aşa­dar, palide semne de redresare, fotbalul mehedinţean continuînd să se rostogolească pe toboganul unui anonimat total. RAID ANCHETĂ Bine, bine, dar care sînt cau­zele? Datorită căror motive s-a ajuns la un astfel de regres pe parcursul a numai doi ani? CAUZELE... Şi iată-ne din nou în prezenţa aceloraşi oameni cu care avuse­sem discuţii nu demult, rugîn­­du-i să te ajute să depistăm motivele degringoladei fotbalului divizionar din judeţ, ce anume se întreprinde pentru revenirea lui la linia de plutire. Sever Drăgulici, preşedintele asociaţiei Metalul Tr. Severin afirmă că: — Echipa a retrogradat de­oarece: 1. a avut în rîndurile sale extrem de puţini jucători locali; 2. s-a recurs la serviciile unui antrenor (I. Unguroiu) ne­­indicat, care nici n-a vrut să lu­creze cu secţia de fotbal; 3. ma­joritatea jucătorilor au dus viaţă nesportivă ; 4. lipsa unui teren co­respunzător pentru o perioadă de timp ; 5. media de vîrstă înaintată a echipei. Cauzele retrogradărilor celor două divizionare , ne-au fost relevate de preşedintele Consiliu­lui judeţean pentru educaţie fi­zică şi sport Mehedinţi, inov. Constantin Bogdan. — Unirea Orşova nu putea fi salvată. A jucat tot timpul pe terenul unei rivale, Metalul To­­plet, stadionul său fiind deza­fectat. In al doilea rînd echipa a avut şi are posibilităţi mate­riale extrem de reduse. Progre­sul Strehaia în schimb, o echipă îmbătrînită — nu s-au luat din timp măsuri pentru întinerirea ei — nu primeşte nici un sprijin din partea organelor locale care ar trebui să privească altfel pro­pria echipă, să manifeste un cit de mic interes pentru destinele ei. In acest caz nu mai e vorba de cauze obiective ca cele invo­cate la Unirea... Inginerul Lucian Popescu, pre­şedintele asociaţiei MEVA a în­cercat să explice de ce echipa cu acelaşi nume nu reuşeşte să se menţină printre fruntaşele seriei. — Unii jucători s-au acciden­tat, alţii­ au plecat să-şi satis­facă stagiul militar iar cei care­­ i-au înlocuit n-au dat randamen­tul scontat... ut­ singur lucru a uitat să se spună­ că mulţi dintre jucători au depăşit virsta de 3 de ani, unii apropindu-se chiar de... 40. (Olteanu, Bălaoi etc.) Şi daci aşa stau lucrurile, cum să pretinzi unor astfel de jucători să aibă o comportare constant bună în­­tr-o competiţie care cere efor­turi deosebite? PERSPECTIVELE... upă ce Metalul a retrogra­dat, în vara anului trecut, 11 jucători au dat bir cu fugiţii, în frunte cu antre­norul Unguroiu. Revenind la con­ducerea echipei, Constantin Le­pădat a luat hotărîrea să se dis­penseze de serviciile lor, să dea credit tinerilor Bota, Simonca, Olteanu, Davidescu, Gogan, Muş­­chici, Getoiu, Ov. Popescu, nici­­unul dintre ei nedepăşind vîrsta de 20 de ani, fiind cu toţii seve­rineni. Dar de ce oare trebuia să se aştepte ca echipa să re­trogradeze pentru a se ajunge­ la această concluzie? De ce trebuiau menţinuţi în echipă jucători ca Bolovan, Şelaru, Constantin care nu o dată au ameninţat cu „noi am promovat echipa noi o ducem de ripă?“ De ce trebuia să se aştepte ca Progresul Strehaia să retrogradeze pentru a se trece la întinerirea formaţiei? Oare şi MEVA aşteaptă aceeaşi soartă pentru a îndrăzni să promoveze jucători tineri de perspectivă? Pentru că asemenea elemente există, vor exista şi pe viitor. Iată dovada: • Din cei 3 jucători promo­vaţi de Metalul, 6 provin din cen­trul de copii şi juniori subven­ţionat de F.R.F.! — ne spunea preşedintele C.J.E.F.S., Constan­tin Bogdan. • Uzinele Mecanice au o şcoală profesională. Din rîndurile ei. ale ucenicilor calificaţi la locul de muncă, putem depista tineri dor­nici să joace fotbal! — sublinia la rîndul lui Sever Drăgulici. De la Consiliul judeţean pen­tru educaţie fizică şi saort am aflat că pe viitor întreaga atenţie va fi concentrată asupra următoarelor probleme, de a că­ror rezolvare depinde în­­ mare măsură redresarea fotbalului din Mehedinţi : • Organizarea în aşa fel a campionatelor şcolare, incit să devină cu adevărat o bază de selecţie pentru centrul de coţui, pentru echipele de juniori ; • Înfiinţarea unui campionat judeţean sătesc pe două sehii de a cărui desfăşurare vor trebui să răspundă Comitetul judeţean U.T.C. şi L.J.C.A.P. ; • Amenajarea unor terenuri simple in incinta bazei sportive „1 Mai“ şi pretutindeni unde există posibilităţi ; • întărirea continuă a campio­natului judeţean, printr-un spri­jin efectiv acordat echipelor par­ticipante. Toate aceste măsuri ar putea fi trecute la capitolul „concluzii, perspective“. In încheierea acestor rînduri vrem să relatăm o întim­­plare care conţine cu adevărat un semn încurajator. ASEDIUL (SAU SINGURUL DRUM DE URMAT) I­ n partida cu Vulturii Tex­tila I­ugoj, antrenorul Me­talului. Lepădat, a conti­nuat să menţină în echipă doi jucători tineri (care greşeau continuu) cu toate că la pauză oaspeţii conduceau cu 4—0! Tri­bunele se manifestau zgomotos, cereau înlocuirea lor. Antrenorul n-a cedat. Metalul a renăscut în repriza secundă cînd a înscris trei goluri. Spectatorii n-au ier­tat „încăpăţînarea“ antrenorului şi timp de trei ore l-au asediat în cabina stadionului, apostro­­fîndu-1, ameninţîndu-l. Şi în e­­tapele următoare aceiaşi jucători tineri au îmbrăcat tricourile Me­talului, dînd satisfacţie. Laurenţiu DUMITRESCU : Ocupantele locurilor 1 şi 2 din seria a XVI-a a campiona­tului republican rezervat echipelor de juniori şi şcolari sunt echipele braşovene Steagul roşu şi Şcoala sportivă. Intre aceste două formaţii există de mai mulţi ani o aprigă rivalitate spor­tivă pentru ocuparea locurilor fruntaşe. Şi în actuala ediţie a campionatului republican al juniorilor­ şi şcolarilor disputa e pasionantă. La finele primei părţi a între­cerii, primul loc în serie este deţinut de Steagul roşu cu 21 de puncte din 22 posibile, pe locul secund situîndu-se Şcoala spor­tivă cu 20 de puncte. Fruntaşa seriei a pierdut un punct la Tg. Secuiesc, unde a terminat la egalitate cu formaţia locală Fores­tierul, în timp ce Şcoala sportivă a cedat ambele puncte li de­ RIVALITATE DE BUN AUGUR­ ­ului, în întîlnirea directă susţinută pe terenul acestuia. Aşadar, la finele turului, cele două echipe braşovene sunt despărţite doar de un singur punct, astfel încît la primăvară „duelul“ va con­tinua. Cine va învinge pînă la urmă este greu de anticipat. Ştim însă cu precizie cine va cîştiga: fotbalul braşovean, care — ca în fiecare an — va primi din rîndurile acestor două echipe noi cadre pentru formaţiile de seniori. Atît Steagul roşu (antre­nor Ştefan Hidişan), cît şi Şcoala sportivă (antrenor, profesor Alex. Mutu), poseda loturi omogene, care se pregătesc cu asi­duitate, fiind de departe cele mai bune din seria a XVI-a. Au de altfel şi condiţii excelente de pregătire care le ajută să-şi desăvîrşească procesul de instruire. Iată, în fotografiile alăturate, cele două „rivale“ înaintea jo­cului lor direct susţinut pe stadionul Tineretului. Echipa de juniori Steagul roşu Carol GRUIA coresp. Echipa Şcolii sportive Braşov Pag. 2 ION NECULA, com. Bă­­lăuşeri, jud. Mureş. 1. In finala campionatului naţional de juniori din 1969 s-au întîlnit echipele Universitatea Cluj şi Po­litehnica Iaşi. Clujenii au cîştigat cu 1-0 prin go­lul marcat de Coca în min. 47, devenind cam­pioni republicani. Turneul final a fost găzduit de stadionul Tineretului din Braşov. 2. Dinamo şi Steaua şi-au disputat fi­nala Cupei României din 1969. Iată formaţiile care s-au înfruntat. Steaua : Suciu — Sătmăreanu, Du­mitru Nicolae, Hălmăgea­­nu, Vigu — Dumitriu III, Negrea — Pantea (min. 38 Soc), Tătaru, Voinea, Crei­­nice­anu. Dinamo : Coman (min. 46 Datcu) — Popa, Boc, Dinu, stefan — Ghergheli, Stoenescu — Pîrcălab (min. 50 Sălcea­­nu), Nunweiller VI, Du­­m­itrache, Lucescu. Scor final : 2—1. Autorii golu­rilor : Voinea (min. 43 si 58) și Dumitrache (min. 50). 3. Pentru a intra in lWWWWWWWWWWWWNWWWwuwwwww posesia celorlalte date, consultaţi un Anuar al fotbalului nostru. IONEL HUŢULEAC, Ba­cău: „V-aş râmîne extrem de îndatorat dacă mi-aţi comunica rezultatele di­recte dintre Sport club Bacău şi Petrolul Plo­ieşti în ultimele trei cam­pionate...“. Vă satisfacem cu promptitudine dorinţa. 1967/1968 : 1—0 şi 1—1 ; 1968/1969 : 3—2 şi 0—0 ; 1969 1970 : 2—2 şi 0—0. Dacă mai punem la so­coteală şi 5—0 din turul actualului campionat, re­zultă un ascendent, de 3 victorii, al formaţiei bă­căuane în faţa petrolişti­lor. NINA MIHAI, Bucu­reşti. î. Clubul­ Dinamo Bucureşti a fost înfiinţat în anul 1948. 2. Fotbalul feminin de abia face pri­mii paşi la noi, aşa că nu există o organizare competiţionala a sa. Clu­burile bucureştene nu au echipe feminine de fot­bal. ZAMFIR VASILIU, sat Urleşti, jud. Galaţi. 1. Vom continua să publicăm materiale la rubrica „in­timităţile gazonului" pen­tru care aveţi numai cu­vinte de laudă. 2. Alexan­dru Neagu este unul din componenţii de bază ai lotului nostru raţional. Se pare că, în linia­­de atac a naţionalei, se simte mai în largul său ca atacant central, decit ca extre­mă dreapta ! ION URZICEANU, corn. Birea, jud. Dolj. In finala campionatului Europei de la Roma s-au întîlnit e­­chipele Italiei şi Iugo­slaviei. Cum primul meci s-a terminat la egalitate (1—1), partida s-a reju­­cat după trei zile, italie­nii cîştigînd cu 2—0 prin golurile marcate de Riva şi Anastasi. N-am putea spune cu precizie dacă cele două echipe vor re­peta performanţa în ac­tuala ediţie. Subliniem to­tuşi că atît Italia (2—1 cu Austria în deplasare şi 3—0 cu Irlanda, acasă), cît şi Iugoslavia (1—1 cu Olanda şi 2—0 cu Lu­xemburg în deplasare) au avut starturi promiţătoa­re. Nr. 242

Next