Frontul Plugarilor, ianuarie 1949 (Anul 5, nr. 1160-1170)

1949-01-02 / nr. 1160

VAG. 2 '«* ■ ’WSaW-ifl «® î «W>VV .............................................. ■»ÜEg^ig Organizarea Asigurărilor (Urmare din pag. I-a) sunt legiuiri care poartă percetea vechiului regim. După ce raportorul expune principiile care stau la baza așa zisei asigurări sociale în regimul capitalist, arată superioritatea asigurărilor sociale în regimul socialist. Prin proectul de lege pe care ni-l prezentăm Statul își ia în mod clar obligația de a se îngriji de sănătatea salariaților, de a se îngriji de asigurarea stărilor materiale în caz de incapacitate de muncă. Și în sectorul particular, întreaga cotizație va fi suportată de patronat. Nici în sectorul de Stat, nici în sectorul particular, salariatul nu va mai avea de plătit nicio cotizație. In al doilea rând s’a desființat sistemul actuarial, care stătea la baza asigurărilor sociale. Actuariatul este ramură a matematicei, care prin formule stabilește cât se poate da ajutor unui om, având în vedere că atâția asigurați plătesc cotizația, că atâta este durata vieții și frecvența bolii. Astfel ajutorarea este în funcție de cotizație: se numără cotizațiile și după numărul lor se acordă ajutorul. Acest principiu dispare. 1*1 , locul lui apare dreptul salariatului ca — îndeplinind unele condiții despre care vom vorbi mai târziu — să se bucure de asistența medicală sub toate aspectele ei și în caz de boală, invaliditate, maternitate, deces și bătrânețe, de ajutoare bănești sau pensii. Dați-mi voie să trec acum la examinarea dispozițiilor mai importante ale proectului de lege, pentru ca să vă dați seama cum se realizează aceste nouă principii, pentru ca să vă dați seama că această nouă lege aduce o îmbunătățire hotărîtoare în materie de asigurări sociale. In ceea ce privește persoanele asigurate, până acum în asigurări nu erau decât muncitori și în general salariați particulari, cu excepția celor din agricultură. Nouăle asigurări sociale se extind asupra tuturor salariaților, fără deosebire, deci și asupra funcționarilor din administrația de Stat,care până acum nu aveau acest drept și — cu deosebire trebue să subliniez acest lucru — asupra tuturor salariaților agricali care până acum erau lipsiți de orice drept la asistență medicală și la ajutoare (aplauze). Asigurările sociale sunt nici o instituție a salariaților, a tuturor salariaților. Nu vor mai face parte din ele patronii meseriași, care pe vremuri fuseseră introduși din motive politicianiste. In ceea ce privește organizarea asigurărilor sociale trebuia să ne amintim că una din revendicările noastre cele mai arzătoare era pe vremuri autonomia asigurărilor sociale. Realmente, ea se realizează acum în sensul cel mai larg, cel mai bun și cel mai frumos al cuvântului, fiindcă conducerea asigurărilor sociale trece asupra sindicatelor, asupra organizațiilor de massă ale clasei muncitoare, care le vor asigura, pe calea alegerii în forme statutare, organe de conducere de sus până jos (aplauze). Aceasta înseamnă nu numai o legare mai strânsă a sindicatelor cu massele salariate, aceasta înseamnă și o economie foarte importantă a cheltuelilor de regie, pentru că astfel devine de prisos o bună parte a aparatului administrativ. In loc ca cererea de ajutor a muncitorului să fie rezolvată de un funcționar, care oricât de corect și binevoitor ar fi, tot este oarecum distanțat de el, de acum înainte cererea aceasta va fi rezolvată de tovarășul de fabrică ,responsabil pentru asigurările sociale în conducerea grupei sindicale, în comitetul sindicatului, sub îndrumarea și controlul comisiilor de asigurări sociale care vor funcționa pe lângă Uniuni și pe lângă Comitetul Central al Confederației Generale a Muncii. Finanțarea asigurărilor sociale, se bazează pe o cotă de 10 la sută asupra salariilor care este suportată de întreprindere, aceasta înseamnă de Stat, iar în sectorul particular în întregime de patronul respectiv. Problema ajutorării bănești a fost deasemeni rezolvată în mod just în acest proiect de lege. Existau sub regimul contractelor colective vechi, acele salarii camuflate care se numesc în mod fals sarcini sociale. Acestea dispar ca desăvârșire. In fabrică muncitorul primește salariul conform muncii lui, conform cantității și calității muncii lui. De la fabrică, de la întreprindere, salariatul n’are de primit altceva decât ceea ce i se cuvine pe baza muncii prestate după principiul socialist de repartiție. El are deci posibilitatea nu numai să câștige și ceea ce a avut ca spor de salariu camuflat sub forma diverselor ajutoare, dar are posibilitatea și chiar datoria, în condițiunile trecerii de la capitalism la socialism, ca prin munca lui să ajungă la un salariu din ce în ce mai mare, la o bună stare din ce în ce mai mare și astfel prin munca sa, deci prin salariul care corespunde acestei munci să-și asigure existența sa și a familiei sale. De la asigurările sociale salariatul primește însă asigurarea stării materiale din momentul îmbolnăvirii, din momentul în care i se naște un copil, în caz de deces și în alte cazuri determinate de lege. Il primește ca un drept care nu este în legătură cu un calcul complicat de cotizații, ci i se dă în baza calității sale de salariat pentru ca, astfel ajutat, să poată trece perioada de incapacitate de muncă spre a se întoarce în câmpul muncii, sau dacă boala nu este vindecabilă sau dacă e vorba de un accident grav, să fie pensionat și astfel să i se asigure cele trebuincioase vieții de către asigurările sociale de Stat. O singură restricție există în acordarea ajutoarelor: se cere salariatului să aibă o vechime de cel puțin 3 luni în aceeaș întreprindere, pentru ca el să intre în toate drepturile de ajutoare. Nu este justă fluctuația care se observă în câmpul muncii de la o fabrică la alta. Este necesar ca muncitorul să fie legat cu tot sufletul de întreprinderea sa, de întreprinderea care îi dă lui posibilitatea de a munci pentru el, pentru clasa muncitoare, pentru socialism. Numai astfel productivitatea muncii va crește așa cum dorim noi și cum este necesară în interesul tuturor. Desigur, o transferare de către organele însărcinate cu repartizarea forțelor de muncă de la o fabrică la alta nu întrerupe drepturile; deasemeni delegarea înrtr-o funcțiune electivă ca aceea de deputat, sau pentru muncile sindicale ș. a. m. d. nu întrerupe aceste drepturi. Dar acela care merge din fabrică în fabrică, care caută cine știe ce chilipir, care nu vrea să se acomodeze nicăeri, nu vrea să muncească serios și continuu, acela nu va intra în drepturi decât după ce va vedea că e în interesul lui și e în interesul general că el să fie stabil, ca munca lui să se desfășoare pentru aceeaș întreprindere, timp cât mai îndelungat. Asistența medicală, tovarăși și prieteni, nu mai este de azi înainte în competența asigurărilor sociale, ea trece asupra Ministerului Sănătății, care preia tot aparatul medical și sanitar al Asigurărilor Sociale actuale și are sarcina de a acorda în mod gratuit asistență medicală, medicamente și spitalizare asiguraților și membrilor lor de familie. Și aici, tovarăși și tovarășe, va urma în curând o mare îmbunătățire a condițiunilor în care se acordă asistența medicală, datorită unității de conducere și organizare a întregii activități sanitare din țara noastră. După cum în materie de ajutoare, la ajutoarele de boală, ajutoarele de maternitate și ajutorul de alăptare, noul proiect aduce îmbunătățiri serioase față de drepturile care se acordă astăzi de Asigurările Sociale, tot astfel Ministerului Sănătății îi revine sarcina de a îmbunătăți din ce în ce mai mult asistența medicală pentru salariați. Un element nou în sistemul de asigurări sociale propus de noi, este că se asigură salariatului dreptul la odihnă. Evident, și până acum salariații asigurați erau trimiși la băi și în stațiuni climaterice, dar în baza indicațiunei medicale, ca urmare unei boli de care au suferit, a pentru o convalescență, pentru desăvârșirea vindecării. De aci înainte. Asigurările Sociale vor asigura — treptat desigur, dar chiar în primul an într-o foarte largă măsură și pentru o mare parte a salariaților — dreptul la odihnă anuală a fiecărui salariat, indiferent de starea sănătății sale. (Aplauze). In sfârșit, ultima problemă importantă care se rezolvă prin proiectul de lege pe care vi l prezentăm astăzi, este aceea a pensiilor. Știți că în această privință a existat o diversitate întreagă de regimuri. De o parte salariații particulari erau asigurați cu dreptul la pensie, la Asigurările Sociale, de altă parte funcționa Casa Generală de Pensiuni a Funcționarilor Publici cu alte norme, cu alte drepturi, stabilite după alte criterii și alte principii, pe urmă o serie întreagă de Case independente, C. F. R., P. T. T., etc., diverse întreprinderi sub formă de case de pensii particulare, etc. Ar fi să vă răpim prea mult timp ca să enumerăm toată multitudinea aceasta de institute de pensii, care au existat în țara aceasta și care au făcut din problema pensiilor o problemă foarte complicată, fără însă a-i da o rezolvare justă. Ca să vă demonstrez acest lucru nu e nevoie decât să vă dau câteva cifre , față de cca. 900.000 asigurați la Asigurările Sociale de astăzi — marea lor majoritate muncitori și în orice caz salariați particulari — avem cca. 70.000 pensionari, față de cca. 400.000 de funcționari publici câți sunt în funcțiune astăzi, avem cca. 170.000 pensionari. Sare în ochi vădita nedreptate în criteriile de pensionare, pentru că nu se poate să iasă, în sectorul funcționarilor publici, un număr așa de mare la pensie încât să fie numeric aproape jumătate din cei activi, iar la salariații particulari nici a 10-a parte să nu se bucure până acum de dreptul la pensie. Prin legea noastră noi unificăm drepturile de pensie pentru toate categoriile de salariați. Muncitori, funcționari din industrie și comerț, funcționari din administrațiile de Stat, salariați agricoli — toți intră în regimul pensiilor și pensia nu se acordă pe baza unui calcul de cotizații, ci pe baza unui stagiu mai scurt sau mai lung în raport cu vârsta în câmpul muncii, în raport cu gradul de invaliditate, în raport cu categoria de muncă a fiecăruia. Sociale Aici se aduce o îmbunătățire dintre cele mai serioase de pe o parte salariaților particulari, până acum asigurați la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, și care vor primi o pensie mai mare și în condițiuni mai lesnicioase, dar mai ales salariaților agricoli, care până acum erau absolut excluși de la asistența medicală și ajutoare, cât și de la pensie. Omul muncii de la țară, pe baza unui stagiu rndicat de lege, va putea să primească și el pensie și să aibă un ajutor la bătrânețe, să aibă un ajutor atunci când el este incapabil la muncă (aplauze). Vor exista trei feluri de pensii: pensia de invaliditate, provenită fie din boală, fie din accident; pensia de bătrânețe, care se acordă la 60 de ani pentru bărbați, la 55 de ani pentru femei, la 50 pentru mineri și alte categorii de muncă grea; și pensia pentru urmași, care se acordă urmașilor asiguraților sau pensionarilor în condiții și cu drepturi concretizate amănunțit în lege. Pensia de retragere, care exista până acum, se desființează. Nu va mai putea nimeni să obțină în viitor pensie pe baza faptului că a cotizat un număr de ani, că a capitalizat o oarecare sumă care îi dă putința să primească o rentă, să stea acasă, să nu facă nimic deși este capabil de muncă și ar putea încă să aducă un aport în producția țării (aplauze). Acestea sunt, tovarăși și tovarășe, principiile fundamentale de la care am pornit în elaborarea acestui proiect de lege; acesta este în rezumat conținutul lui. Deși, fără îndoială că n’am putut face un lucru desăvârșit, deși fără îndoială opera aceasta a noastră are lacunele ei care vor fi îndreptate în viitor, noi credem că am mers pe drumul just și am întocmit un proiect de lege care, adoptat de dvs., va constitui un pas serios înainte în drumul creierii unui drept muncitoresc socialist în țara noastră și o bază sănătoasă pentru desvoltarea viitoare a asigurări de Stat lor sociale. Dar noi nu vom reuși nici să facem un pas înainte cu noua lege și nici să facem din ea o bază sigură și sănătoasă pentru noui progrese, dacă cumva am crede că ea se poate aplica sectar, acolo în colțul izolat al asigurărilor, fără să fie legată aplicarea legii de marile probleme care ne frământă, de marea sarcină socialistă care stă în fața noastră, de toate sectoarele muncii noastre pentru construirea socialismului. Legea aceasta trebuie să devină unul din multele instrumente de care va trebui să ne folosim pentru a ajuta împlinirea Planului, pentru a ajuta construirea socialismului în țara noastră (aplauze). Numai prin muncă se poate construi socialismul, ne învață tov. Stalin. Dar nu prin munca cea de ieri, ci prin acea muncă eroică, însuflețită, pe care ne-o arată ca pildă zdarnicii, stahanoviștii din Uniunea Sovietică, pe care ne-o arată ca pildă minunata mișcare a întrecerilor socialiste, pe care ne-o arată ca pildă minunata mișcare de masse pentru realizarea de economii care s’a desvoltat așa de puternic și cu așa de frumoase rezultate în marea țară a socialismului. „Cel mai minunat lucru în întreceri, — „după cum arată tov. Stalin” — constă în aceea că se produce o radicală răsturnare în vederile omului asupra muncii, că munca se transformă dintr’o obligație grea, cum era socotită înainte, într’un lucru de cinste, de slavă, de strălucire și de eroism”. Cu cât mai multă hotărîre vom merge pe această cale, cu cât mai mult vom învăța din experiența marei țări a socialismului, cu cât mai mult îi vom urma exemplul, cu atât mai repede vom ajunge să îndeplinim sarcina formulată de tov. Gh. Gheorghiu-Dej în raportul lui de astăzi, sarcina de a transforma Republica Populară Română într’o țară a socialismului victorios (aplauze prelungite), i run lui Firoritut Plugarilot* In Republica Populară Română, cultura este un bun al poporului muncitor Țărănimea muncitoare de orice naționalitate sprijină activitatea căminelor culturale In Republica Populară Română, Căminelor Culturale li s’au deschis mari posibilități de muncă. Ele nu mai sunt ca pe vremea monarhiei, unelte în mâna clicii exploatatoare a satelor, în mâna chiaburilor. In fruntea lor, stau acum țăranii muncitori. Acum ele sunt arme de luptă pentru ridicarea culturală a celor care sub regimurile trecute a fost ținuți în întuneric și mizerie. * Țărănimea muncitoare sprijină activitatea căminelor culturale. Ea face muncă voluntară pentru clădirea de noă localuri în care să se desfășoare manifestațiile culturale. Astfel, în comuna Boarta- Târnava Mare, căminul cultural nu-și avea locul. Problema construirii localului nu putea fi amânată. Plină de avânt, țărănimea muncitoare a început lucrările. Astăzi un frumos local se vede în sat, rod al muncii voluntare. Țăranul muncitor Ștefan Oprișan, în ciuda celor 75 ani ce are, se numără printre acei care au lucrat mai mult timp și mai cu râvnă— Cum n’aș fi lucrat — spune acesta — când știu cât de greu am trăit și ce mari au fost greutățile țării, jefuită de ciocoi. Astăzi, când văd sprijinul pe care ni-l dă Partidul Muncitoresc Român în muncă, lucrez cu drag. Noi am terminat căminul, cu brațele astea. In județul Arad, acolo unde sediile căminelor culturale erau neîncăpătoare, urmând îndemnul Organizației de Partid, s’a trecut la construirea unor localuri potrivite. E cazul să amintim aici despre faptele vrednice ale plugarilor din comuna Agriș, unde prin munca voluntară s’au făcut 40.000 cărămizi. Iar în comuna Gintea 50.000. La Halmaci, s’a deschis un șantier pentru construcția localului căminului. In comuna Jirlău-R. Sărat, sfatul căminului a trecut în plan clădirea unui nou sediu. Lucrările vor începe la primăvară. In comuna Stejăriș-Turda,, s’au făcut 46.000 cărămizi și s’a cumpărat țiglă în valoare de 50.000 lei pentru cămin. Prin cititul în colectiv, se însușesc mai lesne cunoștințele și mai ușor se deslușesc cele cuprinse într’o carte. Astfel, țăranii muncitori din câPlugarii muncitori vin la bibliotecă, își îmbogățesc cunoștințele, citind cărți folositoare în colectiv și participă la pregătirea șezătorilor, mina Glod-Maramureș împrumutau cărți de la cămin și le citeau singuri. Rezultatul acestor lecturi nu era din cele mai bune. S’a trecut atunci la cititul în colectiv, pe grupe. De 3 ori pe săptămână, câte 35 plugari se întruneau la cămin și citeau împreună. Ei discutau asupra celor citite. Când unul nu înțelegea ceva punea întrebări și lucrurile se lămureau de către cei care înțeleseseră cele citite. Nu acelaș lucru se poate spune despre activitatea Căminelor Culturale din comunele Ieuc și Săcel. Acele cămine au rămas în urmă cu organizarea cititului în colectiv. Conducerea lor nu a făcut sforțările trebuitoare spre a înlătura lipsurile. In comuna Ada Kaleh-Mehedinți, trăiesc 500 de familii. La căminul cultural, se organizează reuniuni serale, în care tineri și vârstnici citesc în grup publicațiile Așezămintelor Culturale ca : „îndrumătorul Cultural”, „Albina”, precum și cărți folositoare. NAȚIONALITĂȚILE ^^^LOCUITOARE SE ÎNFRĂȚESC O contribuție de dau căminele culturale seamă la munca de înfrățire a naționalităților conlocuitoare din Republica Populară Română, din Astfel, la căminul cultural comuna Sânzieni-Trei Scaune la pregătirea programelor artistice, culturale, iau parte țărani muncitor români, dar și muncitori secui. Când are loc serbarea participă întreaga țărănime muncitoare. Șezătorile se țin în fiecare Duminică și sărbătoare-Plugarii muncitori, români și secui se adună de trei ori pe săptămână la bibliotecă și, citesc cărțile "împreună. Țăranii români și secui, lucrând împreună cu însuflețire, au reușit să orneze frumos sala de spectacol. S’au colectat bani și s’au cumpărat lămpi, cortină și tablouri. In județul Odorhei, în unele sfaturi ale căminelor, se strecuraseră chiaburi reacționari. Țărănimea muncitoare română a colaborat cu țărănimea muncitoare maghiară și împreună au îndepărtat din conducerea căminelor elementele dușmănoase. Fiind pătrunși de învățăturile Partidului Muncitoresc Român, țăranii muncitori români și țăranii muncitori de orice naționalitate care locuiesc în țara noastră înțeleg să muncească înfrățiți, pentru mai binele lor și al Patriei. Se construesc nouă lăcașuri de cultură Cuvântarea t-lui general-colonel Emi Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale, rostită la parada din Piața Victoriei (Urmare din pag. 1 o)rile cu încredere spre marile sarcini cari stau în fața noastră în anul ce vine. Sarcina noastră pe teme pentru, anul de că1949 este realizarea șirea primului plan depășieconomic general al Republicii Populare Române. Conceput de Partidul Muncitoresc Român, însușit de Guvern și aprobat de Marea Adunare Națională, planul acesta, susținut de entuziasmul creator al masselor muncitoare și de ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, va duce țara noastră înainte pe calea progresului economic, social și cultural, va asigura condițiunile necesare construirii cu succes a socialismului în țara noastră. Primul plan economic general al Republicii Populare Române însemnează lupta pentru ridicarea nivelului de viață al poporului, lupta pentru întărirea puterii în Stat a oamenilor muncii, lupta pentru crearea condițiunilor ca milioane de țărani muncitori aliați ai proletariatului să poată scăpa de exploatare, mizerie și înapoiere. In expunerea sa cu privire la planul general economic al Republicii Populare Române pe anul 1949, ținută în fața Marii Adunări Naționale, tovarășul Gheorghe Gheorghiu . Dej ne spune : „În executarea acestui plan ne călăuzim de principiul luptei de clasă necruțătoare împotriva dușmanului Republicii Populare Române și a poporului muncitor. De realizarea și depășirea acestui plan depinde în bună măsură și crearea — cu un ceas mai devreme — a condițiilor economice pentru transformarea Republicii Populare Române într'o țară a socialismului victorios, înainte cu convingere în capacitatea și posibilitățile noastre de realizare și depășire a planului. Să înlăturăm cu hotărîre, încredere și entuziasm toate piedicile care vor sta în calea realizării lui". In fața acestor sarcini uriașe, Armatei Republicii Populare Române, urmând exemplul și elanul în muncă a clasei muncitoare, îi revine obligațiunea de a-și ridica nivelul politic și ideologic, de a întări disciplina și vigilența, de a perfecționa instrucția militară și a-șî însuși cu perseverență știința și arta militară, a continua cu hotărîre promovarea de cadre noui de toate gradele din rândurile oamenilor muncii. Prin aceasta Armata Republicii Populare Române va putea deveni un și mai puternic scut de apărare a muncii pașnice și luptat pentru construirea socialismului în țara noastră, apărătoare consecventă a suveranității și independenței noastre naționale împotriva imperialismului agresiv și a ațâțătorilor la un nou războiu, înainte pe drumul construirii socialismului în Patria noastră ! retrăiască prima aniversaa Republicii Populare Române ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român forța conducătoare în Republica Populară Română ! Trăiască Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și genialul învățător și conducător al omenirii muncitoare Marele Stalin ! Trăiască Armata Republicii Populare Române, scut al independenței țării noastre și al cuceririlor democratice ale poporului muncitor! Trăiască Republica Populară Română I Sărbătorirea împlinirii unui an Replici Populare Române de la proclamarea (Urmare din pag. I-a) ing. N. Profiri, ministrul Comunicațiilor, dr. V. Mârza, ministrul Sănătății, Ed. Mezincescu, ministrul Artelor și Informațiilor, Stanciu Stoian, ministrul Cultelor, Bucur Șchiopu, ministrul Comerțului și Alimentației, precum și d-nii miniștri adjuncți: Leontin Sălăjan, membru al C.C. al P. M. R„ Mihail Roșianu, membru supleant al C.C. al P.M.R., g-ral Lascăr Mihail, V. Modoran, Stelian Tănăsescu, Marin Jianu, Ludovic Takacs, Gr. Geamănu, Miron Dumitru, G. Hossu, Petre Bălăceanu și Aurel Vijol, precum și I.P.S.S. Justinian, Patriarhul României și g-ral Const. G. Popescu. Deasemeni au participat d-nii: Iosif Chișinevschi, secretar al C. C. al P.M.R., I. Rangheț, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P. M. R, g-ral locot. Petre Borilă, L. Răutu, g-ral D. Coliu, Al. Drăghici, G. Florescu, N. Radovanovici, membri ai C.C. al P.M.R., Ofelia Manale, G. Stoica, D. Petrescu, Petre Drăgoescu, A. Braester, Nicolae Ceaușescu, C. Doncea, membri supleanți aii C.C. al P.M.R. Din partea Corpului Diplomatic au participat d-nn: S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice, Boris Manolov, ambasadorul Republicii Populare Bulgaria, P. Szymanski, ambaasdorul Republicii Poloneze, Eugen Szell, ministrul Ungariei, Radoș Iovanovici, ambasadorul Republicii Federative Populare a Iugoslaviei, Ricardo Begona y Calderon, ministrul Spaniei Republicane, Pierre Charpentier, ministrul Franței, Patrik de Reutersward, ministru plenipotențiar și trimis extraordinar al Suediei, L. Disknica, însărcinat cu afaceri al Republicii Albania, Hendrik Bess, însărcinat cu afaceri al Legației olandeze, Averbuch Agami, consilier al Legației Statului Israel, Iosef Laufer, consilier al Ambasadei Republicii Cehoslovace, A. V Zotov, prim consilier al Ambasadei Sovietice, N. P. Șutov, V. A. Karetkin și I. A. Korolev, primi secretari de ambasadă, M. F. Kacealov și I. P. Nichitin, secretari ai Ambasadei Sovietice, G. Pauncev, secretar general la Președinția Populare Bulgaria, Hussein el Zawahri, secretar al Legației Egiptului, col. A. P. Maslov, atașat militar adjunct, lt. col. I. I. Artamasov, atașat militar adj., căpitan de rangul I. I. Z. Slepenkov, atașat militar adj., erou al Uniunii Sovietice, N. I. Hmelnițchi, atașat al Ambasadei Sovietice, colonel Dobrovodsky, atașat militar al Republicii Cehoslovace, comandant Nejat Yurdakul, atașat militar al Turciei. Au mai participat d-nii: Al. Vertinovici, procuror general al RP.R., N. Popescu-Doreanu, vicepreședinte al ARLUS., secretar general la Președinție Consiliului de Miniștri, dr. Iosif Bogdan, vicepreședinte al ARLUS, acad. Mihail Roller, g-ral Radu Rusescu, prof. Al. Rosetti, rectorul Universității din București, Grigore Preoteasa, Petre Lupu, secretar al U. T. M., Al. Buican, Sorin Toma, reprezentanți ai vieții culturale și artistice, reprezentanți ai organizațiilor de masse, numeroși reprezentanți ai presei române și străine, etc. k La orele 10, d. general Paul Alexiu a deschis parada, prezentând raportul d-lui general col. Em. Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale. După trecerea în revistă a trupelor, d. general-colonel Em. Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale, a rostit o cuvântare pe care o publicăm separat. Au fost apoi intonate Imnul R.P.R. și Imnul Sovietic, după care a urmat defilarea unităților militare și a delegațiilor de muncitori din C*itilă. PĂȘIM CU DRAGOSTE LA LUPTĂ ȘI LA MUNCĂ (Urmare din pag. I-a) dragoste de marea noastră prietenă Uniunea Sovietică. (Vii aplauze, îndelung repetate). De abia acum, după ce am început să folosim unelte și mașini agricole, ne dăm seama ce înseamnă să avem o industrie puternică în țara noastră. Noi ne dăm seama că atâta vreme cât vom lucra pământul fiecare de unul singur nu vom putea folosi mașinile și uneltele mari, nu vom putea scăpa de sărăcie. Mulți țărani săraci se gândesc în ce formă ar putea să scape de exploatarea chiaburilor, de sărăcie și lipsuri. Prietenul înțelegându-fie Gheorghiu-Dej, gândurile, ne-a arătat în cuvântarea de ieri pe ce cale să apucăm, spunându ne: „Trecerea țărănimii în gospodării colective este singurul mijloc prin care țărănimea săracă și mijlocașă poate scăpa din starea de misserie și înapoiere”. (Vii aplauze). Dar pentru a avea mașini și tractoare, îngrășăminte și tot ce trebue pentru o agricultură înaintată, trebue să muncim și să luptăm pentru îndeplinirea planului. De aceia, noi ne luăm angajamentul să mărim suprafețele însămânțate cu cereale,i să ridicăm producția la hectar, pentru a asigura hrana mult mai bine și mai ieftin muncitorilor din fabrici și să dăm Statului, pentru nevoile de schimb cu străinătatea. (Aplauze). Ne luăm angajamentul să însămânțăm mai mult bumbac, sfeclă de zahăr, in, cânepă, floarea soarelui și alte plante industriale, pentru a da industriei noastre cât mai multe materii prime. Ne luăm angajamentul să îmbunătățim soiul vitelor prin folosirea reproducătoarelor de rasă, să colectăm cât mai multe plante furajere, să avem mai multe vite și mai bune și care produc mai mult și mai ieftin. De mare folos în îndrumarea și ajutorarea noastră, spre ridicarea agriculturii, ne sunt fermele de Stat, de la care am simțit din plin ajutor prin semințele selecțioase și tratate date la însămânțările din toamna acestui an. Tot așa de prețioase sunt stațiunile de mașini și tractoarele care au arat țăranilor săraci, în toamna aceasta mai eftin decât chiaburii și de la care vom primi, prin mărirea numărului lor, un ajutor și mai mare la lucratul pământului, înlocuind munca grea cu plugul și sapa, cu munca cu tractoarele și mașinile. Noi știm că îndeplinirea planului nu va fi o muncă ușoară, că vom întâmpina multe piedeci și greutăți. Noi nu uităm sabotajul chiaburilor exploatatori; nu uităm lupta pe care am dus-o împotriva lor în vremea colectărilor și a însămânțărilor. Ei vor încerca, cu mai multă îndărătnicie de data aceasta, să împiedice îndeplinirea planului general economic pe anul 1949. Dar așa cum clasa muncitoare ne-a ajutat întotdeauna să înlăturăm piedicile din cale și să pășim înainte, tot așa și acum în alianță și sub conducerea clasei muncitoare, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, noi pornim hotărîți să înfrângem orice încercări ale chiaburilor de a împiedeca aplicarea planului (Aplauze). Pășim cu dragoste la luptă și la muncă pentru îndeplinirea planului general economic, care ne va deschide drum luminos spre o viață îmbelșugată și fericită”. ASPECTE (Urmare din pag. Ia tului Central al Muncitoresc Român, Partidului oamenii muncii din fabrici și birouri trec prin fața tribunei scandând numele marelui Stalin, însuflețind întreaga adunare: Stalin — Stalin! Și rândurile trec mereu. „TRAIASCA IOSIE VISSARIONOVICI STALIN. GENIALUL CONDUCĂTOR $1 INVATATOR AL OMENIRII MUNCITOARE". Fiecare coloană poartă steaguri, lozinci și tablouri reprezentând pe dascălul popoarelor muncitoare, Stalin, pe conducătorii Partidului Muncitoresc Român, și pe conducătorii Confederației Generale a Muncii din Republica Populară Română. — ..înainte, pe drumul orânduirii socialiste în Patria noastră". Și în rânduri dese, plini de voioșie, muncitorii trec mereu. „Vom lupta și vom munci, planul îl vom depăși”, este lozinca ce flutură pe buzeletuturor. Iată o coloană de tineri și tinere. Defilează cântând : „Veniți cu toți la muncă. E cea mai înaltă poruncă"Cu pas tineresc, cu chipuri voioase tinerii trec prin fața tribunei. In spate alte coloane. Pentru toți e o zi mare. Ziua care a deschis drumul spre cuceriri mărețe, ziua care luminează calea spre orânduirea în care să nu mai existe exploatarea omului de către om Peste o zi începe anul 1949. Anul în care ..TREBUE SA MUNCIM ȘI SA LUPTAM CU O ÎNDÂRJIRE PENTRU A RIDICA TEMELIILE NOUEI ORANDUIRI, TEMELIILE SOCIETĂȚII SOCIALISTE". N. PetrescU Alte centre de mechiriat mașini agricole in județul Argeș In comunele Ciofrângeni și Rudeni din județul Argeș, s’a înființat câte un centru de închiriere pentru următoarele mașini și unelte agricole: mașini de topat nutrețul pentru vite, mașini de bătut porumbul, mașini de vânturat cereale, pluguri, ranițe, grape și alte unelte agricole. Aceste centre funcționează pe lângă cooperativele respective. Țărănimea muncitoare are un avantaj mare fiindcă se folosește de aceste mașini, prtind prețuri reduse.