Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)
1888-10-09 / nr. 27
FULGERUL Discursul d-lui Sachelari. Arată că scopul alianţei tuturor nuanţelor liberale este ridicarea drapelului liberalismului şi a democraţiei române şi că nobilă şi frumoasa este lupta întreprinsă contra regimului reacţionar. Victoria nu pote să fie decât a liberalilor şi ţeara de sigur îşi va afirma într’un mod solemn principiele liberale de cari iste animată, (aplause). Ţeara, adaoge oratorul, nu pote fi de cât în partea acelora ce luptă cu înverşunare pentru a răsturna guvernul personal, ieşit din antecamerile Palatului prin voinţa regelui şi care caută a -şi împlânta rădăcinile în ţeară. Ei bine, d-vostră nu veţi tolera acesta,fice d. Sachelari. D vostră nu veţi tolera unui singur om, fie el chiar rege, să ve impue un guvern al seu, după cum i-ar dicta interesele sau simpatiele sale. Guvernul trebue să fie libera expresiune a voinţei ţărei şi pentru aceia trebue să căutaţi a distruge orice năzuinţă de a se afirma acesta domnie personală. Nu trebue tolerat nici un moment ca guvernul personal să acapareze puterea căci regele trebue să’şi aleagă guvernul nu din linguşitorii, nu din lacheii săi, ci din libera expresiune a majoritaţei naţiunei (aplause). Naţiunea, domnilor, guvernează şi regele nu mai întăreşte ceia ce fac mandatarii ei , dar nu cum se întâmplă actualminte. Precedentul acesta trebue să se ştergă pentru totdeauna (aplause). Guvernul cinstit a 7 omeni, când a venit la putere, a stropit ţeara cu sângele poporului care cerea pâne şi strigătul de desperere al acelor nenorociţi a fost înăduşit prin închisori şi spitaluri. Pote fi acesta cinste politică ? (aplause) S’au torturat omeni la poliţie şi tortorturatorii, în loc de a fi înlăturaţi şi a li se da o aspră lecţiune pentru a învăţa că, în si colul în care trăim, tortura nu mai e unul din mijlocile pentru descoperirea adeverului, au fost reintegraţi în posturile lor. Sistemul protecţionist al guvernului trecut a fost înlăturat de guvernul actual, şi ca exemplu patent, avem concesiunile făcute companiei Götz care exploatează lemnele streine pe când pădurile nostre sunt lăsate în părăsire graţie concurenţei ce-o fac streinii. Noi, conteuă d. Sachelari, avem tendinţi naţionale ; guvernanţii junimişti au tendinţi cosmopolite. Ei caută a da drumul în ţară tuturor streinilor ce caută a prospera la noi, contra nostru. Noi liberalii avem datoria a proteja democraţia română, care trebue susţinută şi încurajată spre a prospera în ţeară. Candidaţii noştri, oţeliţi de luptele în cari au luat totdeauna parte, vor susţinea drepturile naţiunei şi vor lucra din tote puterile ca ea să între ia aceste drepturi («planşe). * * După d. Sachelari, preşedintele dă cuvântul IT-lui Gh. Mortzun. Discursul d-lui Mortzun. Se strigă de diarele guvernamentale şi conservatore contra unitei nuanţelor liberale făcută în scopul de a se apara libertăţile nostre ameninţate de cei şepte omeni de la putere ce formeză un guvern personal şi car ştiţi în ce mod au ajuns la cârma afacerilor Statului. Numai în câteva luni de când deţine puterea, acest guvern a arătat lumei ce este el şi ce-i capabil să facă Primul ministru se face agentul electoral pornind în inspecţii administrative tocmai acum, asupra alegerilor (aplause). După ce critică actele guvernului junimist, d. Mortzun arată că tendinţa lor este de a nimicii libertăţile noastre şi, ca dovadă, arată proiecţile lor de ligi şi critică apoi apelul electoral făcut de consiliul de miniştri prin Monitorul Oficial. întâiul proiect de lege presentat de junimişti este acel pentru vânzarea bunurilor Statului şi prin cari cred că vor ajunge să îndrepteze nenorocita stare a ţeranilor. Legea cuprinde lucruri imposibile : aşa, celor ce nu au pământ, li se impune a cumpăra câte 10 hectare de pământ, iar celor ce mai au, li se permite a cumpăra câte 5 hectare. Prin acesta nu se pote veni în ajutorul ţeranilor. Acei ce au pământ, sunt mai cuprinşi şi vor mai cumpără încă ; acei ce n’au nimic, vor remânea în trista stare de stădi. Şi termină cu acest proiect de lege arătând cum d. Carp, chiar prin acest proiect, vrea să împartă pe ţerani în doue tabere opuse şi vrăjmaşe una alteia. Al doilea proiect de lege e asupra breslelor şi corporaţiunilor. Acest proiect, după cum e făcut el, tinde să suprime libertăţile muncei punând-o sub controlul şi în puterea poliţiei. I. Mortzun critică cu asprime şi acest proiect de lege arătând cum sunt constituite sindicatele profesionale din apus. In legea organisărei administrative vedem un fel de formare de provincii cari nu pot aduce alt resultat practic decât să micşoreze numărul de înregistrare de la ministerul de interne. D-sa critică şi acest proiect arătând că, prin disposiţiunile ce el cuprinde, consiliele generale rămân numai cu numele şi prefectul reguleazăul. Subprefecturile desfiinţându-să, totă autoritatea cade în mâna primarilor. Apoi d. Mortzun termină arătând cam 8u111 aspiraţiunile liberalilor şi comunică alegătorilor că-şi pune candidatura la colegiul al II-lea pentru deputaţi Discursul d-sale a fost forte bine primit de asistenţă. * * După d. Mortzun, preşedintele dă cuvântul d lui Ion Tufescu, turnător de litere Disccursul D-lui Tufescu. D-sa, arată că a turnt la litere cu cari dorea să se lumineze lumea şi’n special poporul, dar dorinţa sa n’a fost pe deplin realisată. Arată că dreptate nu este încă, că munca nu’i respectată şi încurajată. D sa mai cere ca cei bogaţi să meargă în Cameră onorific, nu pentru platajilnică de 25 lei. întreabă apoi pe conservatori cum vor conserva averea ţărei, cănd n’au fost în stare să’şi conserve şi sporască averile ce le-au rămas de la părinţi? D-sa îndeamnă pe alegători ca, pentru astă dată, să voteze pentru liberalii aliaţi ; dacă însă nu vor lucra pentru interesul poporului să nu li se mai deie încredere pentru viitor. * * * După d. Tufescu, preşedintele dă cuvântul principelui Emanoil Konachi Vogoride, care se sue la tribună în 7 aplanşele asistenţei. Discursul d-lui Vogoridi Konaki. Suindu-să la tribună, d-sa mulţumeşte comitetului care a organisat acesta în runire liberală, în care prte lua cuvântul alegătorul de orice curăre politică. Avem la cârma ţârei, de şapte luni, un guvern personal. Se întrebă cu naivitate gazetele oficiose, ca şi susţinătorii acestui guvern, pntru ce este combătut când, în timpul de când e la putere, nu a făcut nimic nici rău, nici bun. Dar vă întreb: este vreun merit pentru un guvern ca, în timp de şapte luni, să nu facă nimic? Ma departe, principele Vogoridi se întreabă: au junimiştii un partid politic în ţeară? Represintă ei vre vr’un principiu, vr’o ideie măreaţă? Nu. Origina lor este impură şi ne corectă. In şapte luni de când sunt la putere, n’au căutat de cât să domine prin intrigi şi desbinarea partirjilor constituite pe base solide, şi, având sacul cu grăunţele, au căutat sâ’şi înjghebe* un partid personal al lor. După ce-au fost conservatori de la 1871—70, beneficiând de tête folosese puterei, în urmă l’hu lăsat de partidul conservator cărei născuse şi au trecut ca zestre la guvernul d-lui I. C. Brâtianu. Şi aici au căutat să beneficieze de budget şi de cele-alte beneficii ce le poţi avea când mergi alăturea cu guvernul ; îndată însă ce-au mirosit că d. Brătianu se clatină,l-au părăsit şi au intrat în Opoziţiunea Unită nu ca junimişti, ci ca membri aparţinând partidului liberal-conservator. D Mârzescu e faţă pentru a mărturisi acesta Chiar d. Carp a declarat în Cameră că junimea nu mai există, ca grup politic, şi că d-sa a râmuas singur. După lupte uriaşe susţinute de Oposiţiunea Unită, guvernul d-lui I. C. Brătianu cade şi a doua z i şi, prin surprimarea, vedem că vin junimiştii la putere, nu ca minister de transiţie, ci ca un guvern stabil, cu un program al seu. Şi, în loc ca să disolve imediat Camerile şi să facă apel la naţiune, pentru ca ea să desemneze, prin alegeri libere şi neinfluenţate, pe cine doreşte ca s’o guverneze, junimiştii aşteaptă şapte luni, în care timp caută a rupe individualităţi din tote partidele pentru a’şi înjgheba partidul lor. Este onorabilă, este corectă acesta procedare? (Aplause) In judeţul Tecuci, din 50 conune, la 22 nu s’a făcut alegere de delegaţi pentru că guvernul se temea s’o facă. Jumătate din judeţ deci nu va fi representat în viitorea Cameră pentru ca un junimist nou botezat, d. Costică Miclescu, care n’a călcat nici odată prin acel judeţ şi care nu are alt ment de cât de a fi rudă cu reposatu' mitropolit Calinic, a fost trimes piin poştă de la Bucureşti ca candidat la colegiul III de Tecuci, ca să combată candidatura conservatorea d-lui Iorgu Balş. Dl. Cisfeclit Racoviţa (din Treici) A fost adus de prefect. Ba uitam, d-sa mai are im merit, este omul de casă al d-lui Marghiloman, ministrul de justiţie. (Aplause). Afacerile cari nu-i dă mâna d-lui Marghloman să le facă, le face d. Miclescu. Me mir de d. A. D. Holban, care se frice liberal-conservator, şi susţine un guvern care combate’ cuatâta înverşunare candidaturele conservatoare. Guvernul de astă-iji iste un guvern personal, în totă puterea cuvântului, de ore-ce a fost absolut ascultător Palatului, sub tote guvernele. Dac’au lăsat junimiştii pe d. I. C. Brătianu au făcut-o din poronca regelui. Când în oposiţie smeritnă şi miluită, când guvernamentali, n’au fost nici odată de cât nişte instrumente orbe. (Aplause). Politica junimiştilor, d or, urmăreşte jertfirea intereselor politice şi economice ale ţerei nostre, în folosul Germaniei. Este politica Palatului, taina regelui. Chiar tariful autonom s’a făcut în favorea Germaniei, care avea o convențiune comercială pănă la 1892. (Aplause). Dacă d. I. C. Brătianu a fost silit să se supue la astfel de jertfe, ce are să fie cu d. Carp ? Cel antei avea un partid, putea să se oprească și să opuc regelui: „nu sapote; nu merg mai înainte.* D. Carp n’are ceia ce avea d. Brătianu» el n’are nici putina nici voina este un instrument care nu se pute opune şi trebue să se plice voinţei regelui sau să plece de la minister şi d. Carp nu vrea să li se puterea din mână. (Aplause). D. Carp a zis odată că ţara este guvernamentală ; se înşală d. Carp ; junimiștii sunt deapumrea guvernamentali. (Aplause). Dac’am avut vr’odată vr’un guvern personal și însteinat, apoi este guvernul actual ( Aplaue . Intr’o revistă germană „Deutsche Bundshau“, am citit un articol al d-lu Maiorescu. Acest articol nu’i de cât