Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)

1888-10-09 / nr. 27

FULGERUL Discursul d-lu­i Sachelari. Arată că scopul alianţei tuturor nu­anţelor liberale este ridicarea drape­lului liberalismului şi a democraţiei române şi că nobilă şi frumoasa este lupta întreprinsă contra regimului re­acţionar. Victoria nu pote să fie de­cât a li­beralilor şi ţeara de sigur îşi va afir­ma într’un mod solemn principiele li­berale de cari iste animată, (aplause). Ţeara, adaoge oratorul, nu pote fi de cât în partea acelora ce luptă cu înverşunare pentru a răsturna guver­nul per­sonal, ieşit din antecamerile Pa­latului prin voinţa regelui şi care ca­ută a -şi împlânta rădăcinile în ţeară. Ei bine, d-vostră nu veţi tolera a­­cesta,­­fice d. Sachelari. D vostră nu veţi tolera unui singur om, fie el chiar rege, să ve impue un guvern al seu, după cum i-ar dicta interesele sau sim­­patiele sale. Guvernul trebue să fie li­bera expresiune a voinţei ţărei şi pen­tru aceia trebue să căutaţi a distruge ori­ce năzuinţă de a se afirma acesta domnie personală. Nu trebue tolerat nici un moment ca guvernul personal să acapareze puterea căci regele tre­bue să’şi aleagă guvernul nu din lin­guşitorii, nu din lacheii săi, ci din li­bera expresiun­e a majoritaţei naţiunei (aplause). Naţiunea, domnilor, guvernează şi regele nu mai întăreşte ceia ce fac man­datarii ei , dar nu cum se întâmplă ac­­tualminte. Precedentul acesta trebue să se şter­­gă pentru tot­deauna (aplause). Guvernul cinstit a 7 omeni, când a venit la putere, a stropit ţeara cu sân­gele poporului care cerea pâne şi strigătul de desperere al acelor nenorociţi a fost înăduşit prin închisori şi spitaluri. Pote fi acesta cinste politică ? (aplause) S’au torturat omeni la poliţie şi tor­­torturatorii, în loc de a fi înlăturaţi şi a li se da o aspră lecţiune pe­ntru a învăţa că, în si colul în care trăim, tor­tura nu mai e unul din mijlocile pen­tru descoperirea adeverului, au fost re­integraţi în posturile lor. Sistemul protecţionist al guvernului trecut a fost înlăturat de guvernul ac­tual, şi ca exemplu patent, avem con­cesiunile făcute companiei Götz care exploatează lemnele streine pe când pădurile nostre sunt lăsate în părăsire graţie concurenţei ce-o fac streinii. Noi, cont­euă d. Sachelari, avem ten­­dinţi naţionale ; guvernanţii junimişti au tendinţi cosmopolite. Ei caută a da drumul în ţară tuturor streinilor ce caută a prospera la noi, contra nostru. Noi liberalii avem datoria a proteja democraţia română, care trebue susţi­nută şi încurajată spre a prospera în ţeară. Candidaţii noştri, oţeliţi de lup­tele în cari­ au luat tot­deauna parte, vor susţinea drepturile naţiunei şi vor lucra din tote puterile ca ea să între ia aceste drepturi («planşe). * * După d. Sachelari, preşedintele dă cuvântul IT-lui Gh. Mortzun. Discursul d-lui Mortzun. Se strigă de diarele guvernamentale şi conservatore contra unitei nuanţe­lor liberale făcută în scopul de a se apara libertăţile nostre ameninţate de cei şepte omeni de la putere ce for­­meză un guvern personal şi car­ ştiţi în ce mod au ajuns la cârma afaceri­­lor Statului. Numai în câte­va luni de când de­ţine puterea, acest guvern a arătat lu­­mei ce este el şi ce-i capabil să facă Primul ministru se face agentul e­­lectoral pornind în inspecţii adminis­trative tocmai acum, asupra alegerilor (aplause). După ce critică actele guvernului junimist, d. Mortzun arată că tendinţa lor este de a nimicii libertăţile noas­tre şi, ca dovadă, arată proiecţile lor de ligi şi critică apoi apelul electoral făcut de consiliul de miniştri prin Mo­nitorul Oficial. întâiul proiect de lege presentat de junimişti este ace­l pentru vânzarea bu­nurilor Statului şi prin cari cred că vor ajunge să îndrepteze nenoroci­ta stare a ţeranilor. Legea cuprinde lucruri imposibile : aşa, celor ce nu au pământ, li se impune a cumpăra câte 10 hectare de pământ, iar celor ce mai au, li se permite a cumpăra câte 5 hectare. Prin acesta nu se pote veni în ajutorul ţeranilor. Acei ce au pă­mânt, sunt mai cuprinşi şi vor mai cumpără încă ; acei ce n’au nimic, vor rem­ânea în trista stare de stă­di. Şi termină cu acest proiect de lege arătând cum d. Carp, chiar prin acest proiect, vrea să împartă pe ţerani în doue taber­e opuse şi vrăjmaşe una alteia. Al doilea proiect de lege e asupra breslelor şi corporaţiunilor. Acest pro­iect, după cum e făcut el, tinde să su­prime libertăţile muncei punând-o sub controlul şi în puterea poliţiei. I­. Mortzun critică cu asprime şi a­­cest proiect de lege arătând cum sunt constituite sindicatele profesionale din apus. In legea organisărei administrative vedem un fel de formare de provincii cari nu pot aduce alt resultat practic de­cât să micşoreze numărul de înre­gistrare de la ministerul de interne. D-sa critică şi acest proiect arătând că, prin disposiţiunile ce el cuprinde, consiliele generale rămân numai cu nu­mele şi prefectul regulează­­­­ul. Sub­prefecturile desfiinţându-să, totă auto­ritatea cade în mâna primarilor. Apoi d. Mortzun termină arătând cam­ 8u111 aspiraţiunile liberalilor şi co­munică alegătorilor că-şi pune candi­datura la colegiul al II-lea pentru de­putaţi Discursul d-sale a fost forte bine pri­mit de asistenţă. * * După d. Mortzun, preşedintele dă cuvântul d lui Ion Tufescu, turnător de litere Disccursul D-lui Tufescu. D-sa, arată că a turn­t la litere cu cari dorea să se lumineze lumea şi’n special poporul, dar dorinţa sa n’a fost pe deplin realisată. Arată că dreptate nu este încă, că munca nu’i respectată şi încurajată. D sa mai cere ca cei bogaţi să mear­­gă în Cameră onorific, nu pentru plata­­jilnică de 25 lei. întreabă apoi pe conservatori cum vor conserva averea ţărei, cănd n’au fost în stare să’şi conserve şi sporască averile ce le-au rămas de la părinţi? D-sa îndeamnă pe alegători ca, pen­tru astă dată, să voteze pentru libera­lii aliaţi ; dacă însă nu vor lucra pen­tru interesul poporului să nu li se mai deie încrede­re pentru viitor. * * * După d. Tufescu, preşedintele dă cu­vântul principelui Emanoil Konachi Vogoride, care se sue la tribună în­­ 7 aplanşele asistenţei. Discursul d-lui Vogoridi­ Konaki. Suindu-să la tribună, d-sa mulţu­meşte comitetului care­ a organisat a­­cesta în runire liberală, în care prte lua cuvântul alegătorul de ori­ce cu­­răre politică. Avem la cârma ţârei, de şapte luni, un guvern personal. Se întrebă cu naivitate gazetele o­­ficiose, ca şi susţinătorii acestui guvern, p­ntru ce este combătut când, în tim­pul de când e la putere, nu a făcut ni­mic nici rău, nici bun. Dar vă întreb: este vre­un merit pentru un guvern ca, în timp de şapte luni, să nu facă nimic? Ma departe, principele Vogoridi se întreabă: au junimiştii un partid po­litic în ţeară? Represintă ei vre vr’un principiu, vr’o ideie măreaţă? Nu. Origina lor este impură şi ne corectă. In şapte luni de când sunt la putere, n’au căutat de cât să domine prin intrigi şi desbinarea partirjilor constituite pe base solide, şi, având sa­cul cu grăunţele, au căutat sâ’şi înjghebe* un partid personal al lor. După ce-au fost conservatori de la 1871—70, beneficiând de tête folosese puterei, în urmă l’hu lăsat de parti­dul conservator cărei născuse şi au trecut ca zestre la guvernul d-lui I. C. Brâtianu. Şi aici au căutat să beneficieze de budget şi de cele-­­alte beneficii ce le poţi avea când mergi alăturea cu gu­vernul ; îndată însă ce-au mirosit că d. Brătianu se clatină,­­l-au părăsit şi au intrat în Opoziţiunea­ Unită nu ca ju­nimişti, ci ca membri aparţinând par­tidului liberal-conservator. D Mâr­­zescu e faţă pentru a mărturisi acesta Chiar d. Carp a declarat în Cameră că junimea nu mai există, ca grup po­litic, şi că d-sa a râmuas singur. După lupte uriaşe susţinute de O­­posiţiunea­ Unită, guvernul d-lui I. C. Brătianu cade şi a doua z i şi, prin sur­­primarea, vedem că vin junimiştii la putere, nu ca minister de transiţie, ci ca un guvern stabil, cu un program al seu. Şi, în loc ca să disolve imediat Ca­­m­erile şi să facă apel la naţiune, pe­n­­tru ca ea să desemneze, prin alegeri libere şi ne­influenţate, pe cine doreşte ca s’o guverneze, junimiştii aşteaptă şapte lun­i, în care timp caută a rupe individualităţi din tote partidele pen­tru a’şi înjgheba partidul lor. Este onorabilă, este corectă acesta procedare? (Aplause) In judeţul Tecuci, din 50 con­une, la 22 nu s’a făcut alegere de delegaţi pentru că guvernul se temea s’o facă. Jumătate din judeţ deci nu va fi re­­presentat în viitorea Cameră pentru ca un junimist nou botezat, d. Costică Miclescu, care n’a călcat nici odată prin acel judeţ şi care nu are alt men­t de cât de a fi rudă cu reposatu' mitro­polit Calinic, a fost trimes pi­in poştă de la Bucureşti ca candidat la cole­giul III de Tecuci, ca să combată can­didatura conservatore­­a d-lui Iorgu Balş. Dl. Ci­sfeclit Racoviţa (din Trei­ci) A fost adus de prefect. Ba uitam, d-sa mai are im merit, este omul de casă al d-lui Marghilo­man, ministrul de justiţie. (Aplause). A­­facerile cari nu-i dă mâna d-lui Mar­­gh­loman să le facă, le face d. Miclescu. Me mir de d. A. D. Holban, care se frice liberal-conservator, şi susţine un guvern care combate’ cu­­atâta înver­şunare candidaturele conservatoare. Guvernul de astă-iji iste un guvern personal, în totă puterea cuvântului, de ore-ce a fost absolut ascultător Pa­latului, sub tote guvernele. Dac’au lăsat junimiştii pe d. I. C. Brătianu au făcut-o din poronca regelui. Când în oposiţie smeritnă şi miluită, când gu­vernamentali, n’au fost nici odată de cât nişte instrumente orbe. (Aplause). Politica junimiştilor, d­­ or, urmăreşte jertfirea intereselor politice şi econo­mice ale ţerei nostre, în folosul Ger­maniei. Este politica Palatului, taina regelui. Chiar tariful autonom s’a fă­cut în favorea Germaniei, care avea o convențiune comercială pănă la 1892. (Aplause). Dacă d. I. C. Brătianu a fost silit să se supue la ast­fel de jertfe, ce are să fie cu d. Carp ? Cel antei avea un par­tid, putea să se oprească și să opuc regelui: „nu sapote; nu merg mai înainte.* D. Carp n’are ceia ce avea d. Brătianu» el n’are nici putin­a nici voin­a­ este un instrument care nu se pute opune şi trebue să se pli­ce voinţei regelui sau să plece de la minister şi d. Carp nu vrea să li se puterea din mână. (A­­plause). D. Carp a zis odată că ţara este guvernamentală ; se înşală d. Carp ; junimiștii sunt deapumrea guverna­mentali. (Aplause). Dac’am avut vr’odată vr’un guvern personal și însteinat, apoi este guver­nul actual ( Aplau­e . Intr’o revistă germană „Deutsche Bunds­hau“, am citit un articol al d-lu Maiorescu. Acest articol nu’i de cât

Next