Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-06-30 / nr. 49

- 193 sau pus î­n 5 motelul. El caë înprotivit a arăta numele s­au a­­dresa sa, dar au propus a plăti o arvonă, zicănd, că el vo­i veni din timp în timp la vărsătorie, și va plăti pe căte tunuri vor fi gata, pe care el le va lua­ Polția înștiințată despre aceasta, îndată au făcut cercetările cuvenite, ape au avut de rezultat arestuirea acestui in­­dividu. El este socialist, și JAN­cări politice. Ea mai multe se află acum închis la prefectură și tre­ci sau adus la debarcaderul drumului ferecat de Ha­­vre, unde de doă zile ăi așteaptă vasul „Maghelan”, ca­­re le are ai duce la Bona. La 2 ței au adus o deliransă de oare după miezul nop­­ța Sen-Lazar 10 femei, care deasemene sănt osăndite la deportație. Agentul consular din Smirna, D. La fost sau D-lui Bot , colonia­­ „Monitoră ” înștiințată, că guvernul au primit vești osăndiților din Gura­­colonie va înflori mare care din nedead­, că această a teritoriului fost potrivit cu întinderea și cu rodirea pămăntului, pentru Franția un capital pierdut. Maintea țărei sclabiei, poziția acestei colonii, ce se întinde de la țermurile Oceanului păn la hotarele Braziliei, și de la țărmul riului Orinoco păn la riul Amazon, au nresigură. De atunce au sporit răul. Pe toată întin­­direa colon­iei se află abie 1200 Albi și 12.000 Nerpi, adecă Goiana este un pustiiu, lăcuit unde și unde de po­­poare sălbatice, care numai după num­e sănt atărnate de Flamația. O asemene caz în faptă sănt neatărnate. Acesta poliție au prințipiile unei adevărate colonizații de Guiana. Ei au socotit ce­­c'aë pjudecat mi s'au osăndit Madai cu soția ca religia Catolică cu acea s'au ertat, dar judecata asupra celor doi căsătoriți cursul petrecerei lor în Anglia, apin seripea viulii c'a [UNK] încredințat că biserica romano-Catolică de astăzi s'au abătut de la cea adevărată, și că ea învață ereseii. Pe­­deapsa hotărătă este la Madias să petreacă 47­­ ani în galere (munca la arsenal de mare) ia v femea la 3 ani 10 luni. Lucrările la drumul ferecat urmează în Piemont cu cea mai mare energhie. Nle drumul de Tărin-Savigliano se vor face cercări încă în luna aceasta, ferecat de la Turin spre Genova se nădăjduește a fi gata în iunie 1853. Însfărșit se pregătesc lucrările pentru facerea unui drum ferecat de la Turin păn la Curnie. Milano 24 Iunie. legraful electric însus șime la Roma­ Astăzi între Milano și Veneția, o lucrare de­­prin bare ce non acum în comunicație provințiile Lom­bardo-Vene­­țiane cu toți telegrafii Monarhiei Austriene, a Germa­­niei, Belgiei, Franției și Angliei. Țăria 24 iunie. Camera deputaților au început a debuta statutele bancului n­ațional. „Risorgim­nto” în­­credințează, că regescul ambasador neopolitan Ramirez sau rechemat de aice, asemene­­e pistorime va funcționa aice în spre a fi strămutat în loc de un ambasador a Neapolulu­i, n­umai un ape d'afer MAPEA-EPIT­A­NT­A. Englezii ce întărescu în Rangun și punu în lucrare toa­­te măsurile, spre a înlătura acuma neîndemănările și­ dătămările trupelor în a lor petrecere. Se încre­­dințează în depaștie, KB reînceperea dușmăniilor, după contenirea TM 1818 ploios, trevite în curănd să producă o încheere de pace, care ar spori posesiile engleze cu căteva provinții birm­ne, ba încă după „Gazeta de Bom­­bai „cu tot imperiul Ghirmanu. Asupra Peșuivei ce pregătescu corposuri însemnă­­toare d trule. „Gazeta de Sahor”” înpărtășiește oarecare detai­­luri d spre senti ucigașilor ne­ascuns, descoperită de unrăi d în Pengab. Această sectă ce îndelitnicea de îndelungat timpu cu uciderea persoanelor însemnate în timpul nopței, fără a ce pute descoperi. Aflarea mai multor cadavere în Vuzirabad, au îndemânat descoperi­­rea ucigașilor. Unui ofițer indigen, foarte energic, sau nimerit trestuirea mai multor inși cu prepus, a că­­rora mărturisire au p­icinuit arestuirea a 350 crimina­­liști, carii sau dovedit nu numai ucigași a mai mult de 500 persoane, dar și de numeroasă prădăciuni. Acum sau făcut și drumurire mai sigure. Sirguința cea mare a m­ingiii industriale este, în cea de să atinge de trebuința bumbacului crudu, din zi în zi a să emarcipa (a scăpa) de Nord-America, de acea specu­­lanții să ocupă cu cultura acestui product în India și în posesiile engleze din Africa apusană, și din ista din urmă punct au sosit la London probe foarte mulțămitoare. S'au însemnnat că în istu­ana minile (grupele de cărbuni de pămănt), au lipit mai multe vieți de oameni, decăt bă­­tălia cu Calrii seau cu Birmanii, în zile trecute sau înecat (nădușit)care lucrători de ecsplozia (aprinderea) gazului de aburează din cărbunii de pămănt. Vasul Nepo­­carile au purces în 15 April de la Angwerpa (Belgia­ că 150 emigranți, ce căutau mai bună soartă JAN altă lu­me, îAmerica) s'au scărmat lăngă incsaise numite păsărești, 38 oameni s'au înecat, iar restul au ajuns la ferma dispr­­eți, pătimind mai melte zile foame, și numai din tăm­­plare descoperindăsă de un Bac englezu, s'au transpor­­tat la Boston în Nord America. Arhiepiscopul de Canterbury au mers în persoană la Lordoul Derbi, spre a mijloci închiderea palatului de cristal de la Siderham în ziua dușminicei. Lucrările parlamentare să apropie de a lor închee­­re, soma ce­ea a votat în istu­ana pentru ținerea armii să fue peste 20, milioane frănți sterlingi (1830 milioa­­ne lei) afară de cheluelile pentru armia Ost-indică. As­­tă somă este mai ales colosală prelăngă acea rănduită pentru învățătura poporană, căci cele doă regimente de chiurasieri a gvardii, în care soldatul de rănd încalc modelul tunului lopiei spige pitalia de toți testantă. Casaci pa, au țănut .... în depozitul tribunalului. În 22 Iunie sau scoe 218 arestuiți consul carele sau strămutat la Bagdad. Gazeta Tainic raportează de creștin bări­ din cetățuea Bise­­Franței în Ierusalim în locul Sfăntului foarte însemnătoare de la rănduiala și moralul.­ ­ Casazi carii preschimbasă pregătit ne insula­­ Jai patru în vrăstă de 36 ani, cunoscut KA rănduri osăndit pentru căl­­a întemeea colonia osăndiților nu­mai KB ar îndămăna De 40 ani denimir defiin­­Se încredințează, că cauza acestei echini­­Mormănt este cea foarte trebuit să ațițe atenția zile. Ambi cu bucurie Amiciției, care nu Găiina au guvernului. à Fiorența petră lucru, dar tot odată au curăți oamenii periculoși, ameniință o ITA JI­A, carii la au vederat părere de rău , ca­­că în 8 și cu pro­­că în drept-care și drumul au mărturisit au

Next