Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-10-09 / nr. 78

up 3 .. .—­­­rămită fie arerimei de de a unul din agenții inceși din Pum­e, s'au nimenie a scoate depline mărturisiri de la un republican piemontez din acea ceată a concuzaților. În urma rea in­țn­ațări­­lor priimite la poliție, s'au fă­­cut mai întăi revizii în o casă pe ulița Drajon, însă mașina nu s'au aflat acolo. A doua casă s'au mai repe­­duit, însă tot fără rezultat. În fine, poliția au în­­cungurat în noaptea de 23 Sept. casa ne­însemnată, în ape locuea tipograful Gerard, unde s'au aflat mașina infernală în pivniță. Lui gerard s'au nimerit a fugi numai în căm­ină, iar tovarășul seu, un german de nu­­mere Wecher, c'am arestuit. A doua zi s'au arestuit pes­­te 100 inși, carii toți sănt socialiști ecsaltați din cla­­sa cea mai de jos a soțietăței, și încă amnestiați du­­pa trecuta după Dechemvrie. La Marsilia s'au văzut lipit următorul decret încă ne­publicat în Monitoru. Art. 1 Catedrala Marsiliei se va rezidi pe locul ei de acumu, în proporție cu sporirea înpoporărei și spre înpodobirea acestei mari politii. Art. 2 Pentru acest scop, se încuviințază un credit estraordinar de 2.500,000 spanii. Prințul Prezident au mai așezat în Mapdiaia și peatra de temelie pentru Eipca cea nouă. La cuvăntul rostit de Prezidentul Camerei de negoț, răspunse ea. „Eu mă simt ferice a pute da camerei de negoț din Mar­­silia această dovadă de părtășie, dorința mea este, Ka Marsilia sporitoare fn înflorire să contribueze la reali­­zarea măreței idei a Împăratului: „Marea Meditepaus trebue să se facă o mare franteză.” Consiliul general a Loarei de jos, au hotărăt astă­­rui, de a se rechema generalii Lamorisier și Bedo, carii sunt născuți în acest departament. Decretul­ din 22 ia­­nuarie, precum este știut, hotărăște restaurația cetățuei din Saverne, care este menită pentru asilul văduvilor, a cărora bărbăți au fost AN servițiuri mai în­arte ci­­plan și stare a statului, care proporție de chirurgice ce sue ne anu păn­­a 150--160. Pre lăngă acest număr însemnătoriu d.: deocesire forma de boa­­le, care Co oner­minează de la u - 9 oare, iar în cazuri enegraordinar­­ia fiind despisă întrarea pentru ordinarii, numărul total de bol­­navi ce stie ne apu la 6-8000 mi variază după întășaptarea epide­­miilor sau a apu-timpului privitoe ce înlespeșe ne bolnavul de căuta agiutoriu. Răniții ce îndămănează cu bandaje, feliu de feliu operații fu an anul 1851) s'au făcut păn la 300 și fiecărăra bolnavii s­ u ‘An noaptea de 20 spre 21 Sept. au decrone pir D, de Sacornat, elev a coneervatoriului. din Marsilia o 1 n­ Această plan­e­­tă este a 20-a din planetele des­­coperită în Spam­ia. Directorul observatoriu­ i a or -­cut propunere. „Monitoriul”' publică un raport detailat, despre așezarea pietrei de Teme­­lie pentru cate­dra. 14 Cea pou­ b din Marsilia, precum și răspunsul Prințului Prezident la cuvăntul puerte de Episcopul,­­ care sună: „Domnii Mei! Eu mă simt ferice, că cu această eos­­traordinară ocazie, pot să las acestei mari poliții o ur­­mă a Herpesepes mele AN ea, și sb așezarea pietrei pentru catedrală, este una din amintirile legate cu vizi­­ta mea în Marsilia. Eu întru adevăr pretutindene, un­­de pot, mă sir­uesc a sprijini și a lăți ideile religi­­oase, care sănt cele mai sublime dintre toate ideile, fi­­ind­că ele în­doposi pe în Eu­zik cu măndrie, meu POVĂȚURSC și nenoposi pe măngăe. guvernul este unul din acele puține, care sprijinește religia choar pentru ea, el nu o favorează ca pe un instrument a politicei, pu, spre a plăcea unei partide, ce din convingere, din iubire cătră binele, ce însuflă prin princi­piile Cănd veți întra în acest templu, spre a chema bi­­n Dvoastre, înpățaturei ei, necuvăntarea ceriului preste iubite creștere precum și pentră lucrările începute, atunce să pb a­­mintiți și despre acela, carele au pus cea întrea pea­­tră pentru acest edificiu sfăni, mi crediți Domnilor, că el, după de cap inden­tificat cu viitoriul acestei politii mari, asistă în cuget la rugile și speranțele D­ tre,­­Duepa lui Maerder „Robert Diavolu” s'au reprezentat în teatrul cel mare de în cursul săptămănei trecute, opere din Paris a 334 oară. Autorul ei, înturpănduse de la băi au fost față la astă . Vinitul ca­­sei teatrului au fost în acea sară 27,010 lei. Palatul muniți­al din Paris va fi gata peste căteva săptămâni. Îintăea peatră la această măreață zidire s'au pus în 13 iulie 1553 sub Regele Fransu a­l; și Ieremuonia au fost­­ rănduit . cuvenită. Cele mai grele răni de care pătimescu oamenii de răndu ze pricinuescu 8 șche­lile rău­durate ne Aa zidiri și săpături de pămănt, hruve, de morile, armele de focu, mi­necumpătata alergare cu trăsuri­le uliți. De aceea, atăt șchelile cum mi morile au g­rebuință a fi mai vine privigete, armele de focu, și între aceste pistoalele rumpu încarcate peste măsură au ruginite, crapă și nelubtorilor de samă mărele și degetele. Morarilor, mai cu samă beți, șescu se rumau picoarele și măne. 3e, 4. - singură [OA = ră a unei subburbii din Iași, au trimes în un an la ospital GF.. semene bolnavi, dintre care numai 1 au rămas în vieață cu măria ciuntită. trăsurilor sănt multe, ne încetu carul cu pol uc ulițile poliției, abea găseșe sermanul un locu spre a ce feri de primejlia mărturilor vezetei, dese ori beți, nu arareori ce tămplă că, repegunea trăsurei ăl aruncă sub caru, ce­ i chiorituri aprina a lor strae. Din, se pompieri căpra au răscumpăratu cu vieața ajutorul primejlia incendirei, dar cea mai mare parte răniți în asemene cazuri, au aălat deplină vindecarea în acestă ospitalu. pă atentatele plinite nu este mai mare. agoni­­mi ce vindecă în aste secție, în fiecare cu­­rog­ deau­­a! |­­ ne­t 5 nou­ă în constelația perii­ lor. tunce mai tot­deauna, ce stropșeșe crapul, au scăpa ne trotuaru mi pesmintit de multe nenororiri. La părlitură ci opăritura pelei, sănt supus mai Cazurile vutul, folositolare, la vezeten­ ce se tămplă peste picioare CAS sub tunce, atăt țeranul cum Dacă pe uliță dencemen, și copii carei­au cănduse cu șu­i șii cea în grea din alergarea Șeranul conduce deceopi caii repeziți și arse, ba în alte politii umărul mapi, și fiscare pedestru de li se strop­­a a putea a dar în necumpătată egăngu erau regula s'ar păli ne­uliță, a trece a vezeteului neomenoeu, cănd a­­clo­le ție purerea în partea cea stăngă, a­­cu seamă pompierii. În­tru acest număr de zi­le ma pi nnbhnis .­ 110 erlu pa primejlie de viață, și sănt din numărulu rangului­­, prevum­­trepanațiea, deschiderea scafului peptului, unele din resediții, ampu­­putații a mădulărilor, operației la parozie, la fălcile de gol, la păre fimcești, operații complicate prin poziție și a lor mărime, prin formarea de burete de sănge, sublegarea arteriilor, se­cțiile beși­­sei etc. Din aceste operații 20 au fost mortale, mortalizate, în alăturare cu a altor ospitale. Secția bolnavilor de ochi au avut un însemnătoriu număr de păti­­mași carii, în careu îndelungat de ani, i împedecau întru sirea pănei lor, și carei însă prin tratație cuvenită, deplin s'au fost vindecatu. Operațiile mai cu samă ce făcealu de cataractă, 15 ochi în urma răului înrădăcinatu, au de pătimir­ea sporită, nu s'lu pu­­de astă boală de tot vindeca, s'au că vindecarea nu era complectă; ochi 57 operații deplinu s'au nemeri­tu formarea artificială a pupilelor, mai practicu, una din cele mai grele operații, și rareor­i este, alte su cazui deplinu s'au nemeritu. Coma tugurora este pentru oculietulu cel se neme­­operațiilor

Next