Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-02-14 / nr. 11

— 45 -­­ Palmerstonn) este enepr­ré, ripant, și vine pneopmar cu interesele Angliei în toate părțile lămei, dar cu tooate acestea sănt aricini, pentru păgu­ie care ex (L. Ruse­) noumei cu nobilul J. seu prietenu. Dușm­­a Răsel relațiile oficiale ase­­poate lucra împreună cea au lămurit Lordul cretariului de stat pentru priorile străine veătră coro­­nă, și dar opun­e Milietrului arimariu, țisănd o­pocripe asupra trebilor streine, pe ca­re o mai rostise în un Nu­măr- 1% depă avea Lordul Palmeretori au priimit ne­v­oie cu o an­­oemorie a anului trecut, ce venise la sinistem­ul trebilor streine, manieră, care 281 (Lordului Rusel) uu destul de cumpătată. Poate că toate aceste au urmat din greșală. De­­Apoi au sosit întămplările din 2 nemvrie, la care ocazie ambasadorul englez avea Cabinetul M. Sale instrucții, de a ce feri de ori­ce a­mestecare în trebile Franțeze. El (A Basel) puțin după acea au auzit despre o convorbire a Lordului Pal­­merston cu ambasadorul Franț­z a căruuia cuprindere e­­ra cu totul în contra acestora inegrucții, pentru care au scrie nobilului Lord, însă întrebarea sa fu răspun­­să cu tăcere, în care timp Lordul Palmerston fără știrea colegilor cel, au trimes Lordului Norman șei o de­­peșă cu instrucții, AU care însă s'au ferit cu gibăcie de a atinge crestia, de aprobează urmarea Prezidentu­­lui, seau nu purtarea nobilului Lord i ce pare lui (Lorda Rusel). Lord ronei, seau și mai pre­sus de coronă, oară de ce au ros­­ka cănd nobilul s'ar pune în locul Co­­tit Prezidentului Republicei Franțeze aprobația Angli­­ei. Deci în asemene împrejurări ea, (L. Russel) n'au putut face asta, decăt a declara, că Lordul Palmerston numai poate rămăne în postul său, pănă cănd el (A. Rusel) va fi Ministru primariu, drept care me­a la răs­­pundere au sfătuit coronei, de a pretinde retrag­erea nobilului sem­­pieren. În sfărșit Lordul Rnsel s'au ferit cu totul de a critica lucrările Prezidentului re­­bublicei Franțeze, carele, precum el prede, dorește a rămăne în relații de prietenie cu Anglia. Ceremonia deschiderei parlamentului au fost cea ma strălucită din acesta veacu. De­și apartamentele pa­la­­tului nou încă nu sănt de tot gata, totumii erau foarte­­. La Regina s'au coborit la portalul cel mare a turnului Victoria, frumos decorate, precum și coridoarile, și de acolo pășind pe treptele cele mari, au trecut prin galeria regească la sala Prinților. Galeria cea mă­­reața era cu gust decorată cu draperii de postavu roșu, și dealungul ei pe ambe părți se așezase pe o gale­­rie înadins făcută, peste 1200 dame în cea mai brilan­­tă toaletă, spre a vedea pe Regina trecăni. O privi­­re vrednică de mirare ce înfăpoșa din sala Lorzilor; toate ușile dealungul zidirei g­igantice erau deschise, încăt de ne troni ce putea vede pănă la scaunul declamato­­rului din Camera de jos, adecă în o depărtare de 1005 pași. Guvernatorul cel nou a Capului Bunei­ Speranțe, Ge­­neralul-Maiorul Catcardt, s'au îmbarcat pe coverta va­­porului Hidra spre a pluti la postul mepirei sale, ei au luat cu dănsul 50,000 funt sterlinge.­­ O noi ecspediție polară sau pregătit pentru căutarea perdutului Sir Hi­­onu-Frapolini, vasele să comendează de Capitanul Chelet. În camera de sus au urmat interpelații în conla con­­flicului urmat în Fiorența qni pe un Englezu D­­e Cale reănit de la ofițeri Austriani. Lord Granvis au răspune­­ t­­ i­ crede cum că guvernurile Austriei și A Toscanii pot da po veriga satisfacție. - D. Savird cunoscut lumei în­­vățate prin a sale cercetări arheologice în Asiria, sau nimir sub secretariu în ministeriul inrepecesor străine, - să pare că fabricanții ce continu­ă lucrul lor, în­­cepu ear a să înturna la dar­ela lor, căteva mii sau înturnat la ateliile părăsite, acii de la Manniecrep au ur­­mat exemplului lor. scurta terminul sesei. - În 19 Fevruarie s'au serbat în palatul de Bindcop a douusprezecea aniversară a că­­sătorii Reginei, la care ocazie au urmat festipe și gra- Ambasadorul Franției C­ t­vicațli - Valevschi au dat un balu serălușcit la Karpe au asistat tot corpul diplomatic. Lord Palmerston și Rusel întălnpit cu mine prietenoase. A doaa zi Lord Palmers­­ton au dat un mare bal pentru 500 oaspeți, adunați din clasele cele înalte, de cauza refugiu­lor, ce Lord Granvis au m­părtășit ambasadorilor Anglii reziduitori aa curțile de Austria, Rusia sa Paris și Francfort, su­­nă precum urmează: Foraign­osis 13 Ianuarie. „Milor di Guvernurile Europeene au adresat prin organul M. S. în cauza purtării refugiu­lor netrecatori azi în M. Brit a­­reprezentațiilor săi proclamații cătră guvernul m­a­­să spre a curma acele intrigi de KB stăruință au cerut ca guvernul M. S. i se degrabă măsuri energice, și acele congiurări în contra g­uvernerilor Europee­ne AN care să află încuărcați refugiu­i. Dupre legea britanică fiecare serăiie ape drept ne­­mărginiit a rezidui în astă țară. și în tot cursul pe­­trecerii sale, era să află de­o­potrivă cu sudiții Engle­­zii sub protecția legii; el nu poate fi decăt pentru călcarea legilor și numai prin tribunale com­­pedepsit petente dupre dovezi vederate, în publicu îmfățoșate. Nici un struiiu înae­meie însu­și pe 15 poate fi alungat de Guvernu, afară de persoanele însemnate prin tratate în­­cheete cu alte sfaturi, și de Parlament încuvii­țate scopu de aș trăda reciprocu ne­augorii ulor crise. (­Încheerea la urma). POSER­A De la Arena înștiințează din 22 ian. (S­Fevr.) că DD. Melotopolos Ministrul din Năuntru, Damianus a [5­­stiții, Barboglis a Cultului, au dat a lor demisie, M­S. Regele au numit în locul lor ne DD. Donopolos, Stri­­vilegioe, Stapros și Vlahus., Hoțiile care aduceau mare pe liniște, de For au încetat A1 țare. CITANTA. Științele de la Madrid raportează că vindecarea Re­­ginei sporea, vătămată pe brațul Regelui șii a doctoru­­lui M.S s'au rădicat din natu și au ascultat liturghia în apartamentul ei.­­ Ucigașul Merino s'au mărturisit ea­­pa în 6 Ferruarie În peraclis au ucis gudele Art­­io­a săi ogoarele or'o mărturisire, și deo­ar­enea x mai arăta ceva înaintea morții. Nă răspunsă el ka niște, 4e­purărea au păstrat'o, am mai zic o săat ministerial s'au părut de a fi la­t să întrevbuința la­nul meu despre visul La înștiițarea s'au alunecat o zmintă, căci nici parlamentare reformei cum DS s'au propus a scrutinul secret, nici o să aleșgieri pentru săraci. Depenia atingătoare nine algtul o'au amestecat. Kb­la s'au Cu li­­crime­­Însă nu cumva CE

Next