Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-02-14 / nr. 11
— 45 - Palmerstonn) este eneprré, ripant, și vine pneopmar cu interesele Angliei în toate părțile lămei, dar cu tooate acestea sănt aricini, pentru păguie care ex (L. Ruse) noumei cu nobilul J. seu prietenu. Dușma Răsel relațiile oficiale asepoate lucra împreună cea au lămurit Lordul cretariului de stat pentru priorile străine veătră coronă, și dar opune Milietrului arimariu, țisănd opocripe asupra trebilor streine, pe care o mai rostise în un Număr- 1% depă avea Lordul Palmeretori au priimit nevoie cu o anoemorie a anului trecut, ce venise la sinistemul trebilor streine, manieră, care 281 (Lordului Rusel) uu destul de cumpătată. Poate că toate aceste au urmat din greșală. DeApoi au sosit întămplările din 2 nemvrie, la care ocazie ambasadorul englez avea Cabinetul M. Sale instrucții, de a ce feri de orice amestecare în trebile Franțeze. El (A Basel) puțin după acea au auzit despre o convorbire a Lordului Palmerston cu ambasadorul Franțz a căruuia cuprindere era cu totul în contra acestora inegrucții, pentru care au scrie nobilului Lord, însă întrebarea sa fu răspunsă cu tăcere, în care timp Lordul Palmerston fără știrea colegilor cel, au trimes Lordului Norman șei o depeșă cu instrucții, AU care însă s'au ferit cu gibăcie de a atinge crestia, de aprobează urmarea Prezidentului, seau nu purtarea nobilului Lord i ce pare lui (Lorda Rusel). Lord ronei, seau și mai presus de coronă, oară de ce au roska cănd nobilul s'ar pune în locul Cotit Prezidentului Republicei Franțeze aprobația Angliei. Deci în asemene împrejurări ea, (L. Russel) n'au putut face asta, decăt a declara, că Lordul Palmerston numai poate rămăne în postul său, pănă cănd el (A. Rusel) va fi Ministru primariu, drept care mea la răspundere au sfătuit coronei, de a pretinde retragerea nobilului sempieren. În sfărșit Lordul Rnsel s'au ferit cu totul de a critica lucrările Prezidentului rebublicei Franțeze, carele, precum el prede, dorește a rămăne în relații de prietenie cu Anglia. Ceremonia deschiderei parlamentului au fost cea ma strălucită din acesta veacu. Deși apartamentele palatului nou încă nu sănt de tot gata, totumii erau foarte. La Regina s'au coborit la portalul cel mare a turnului Victoria, frumos decorate, precum și coridoarile, și de acolo pășind pe treptele cele mari, au trecut prin galeria regească la sala Prinților. Galeria cea măreața era cu gust decorată cu draperii de postavu roșu, și dealungul ei pe ambe părți se așezase pe o galerie înadins făcută, peste 1200 dame în cea mai brilantă toaletă, spre a vedea pe Regina trecăni. O privire vrednică de mirare ce înfăpoșa din sala Lorzilor; toate ușile dealungul zidirei gigantice erau deschise, încăt de ne troni ce putea vede pănă la scaunul declamatorului din Camera de jos, adecă în o depărtare de 1005 pași. Guvernatorul cel nou a Capului Bunei Speranțe, Generalul-Maiorul Catcardt, s'au îmbarcat pe coverta vaporului Hidra spre a pluti la postul mepirei sale, ei au luat cu dănsul 50,000 funt sterlinge. O noi ecspediție polară sau pregătit pentru căutarea perdutului Sir Hionu-Frapolini, vasele să comendează de Capitanul Chelet. În camera de sus au urmat interpelații în conla conflicului urmat în Fiorența qni pe un Englezu De Cale reănit de la ofițeri Austriani. Lord Granvis au răspune t i crede cum că guvernurile Austriei și A Toscanii pot da po veriga satisfacție. - D. Savird cunoscut lumei învățate prin a sale cercetări arheologice în Asiria, sau nimir sub secretariu în ministeriul inrepecesor străine, - să pare că fabricanții ce continuă lucrul lor, începu ear a să înturna la darela lor, căteva mii sau înturnat la ateliile părăsite, acii de la Manniecrep au urmat exemplului lor. scurta terminul sesei. - În 19 Fevruarie s'au serbat în palatul de Bindcop a douusprezecea aniversară a căsătorii Reginei, la care ocazie au urmat festipe și gra- Ambasadorul Franției C tvicațli - Valevschi au dat un balu serălușcit la Karpe au asistat tot corpul diplomatic. Lord Palmerston și Rusel întălnpit cu mine prietenoase. A doaa zi Lord Palmerston au dat un mare bal pentru 500 oaspeți, adunați din clasele cele înalte, de cauza refugiulor, ce Lord Granvis au mpărtășit ambasadorilor Anglii reziduitori aa curțile de Austria, Rusia sa Paris și Francfort, sună precum urmează: Foraignosis 13 Ianuarie. „Milor di Guvernurile Europeene au adresat prin organul M. S. în cauza purtării refugiulor netrecatori azi în M. Brit areprezentațiilor săi proclamații cătră guvernul masă spre a curma acele intrigi de KB stăruință au cerut ca guvernul M. S. i se degrabă măsuri energice, și acele congiurări în contra guvernerilor Europeene AN care să află încuărcați refugiui. Dupre legea britanică fiecare serăiie ape drept nemărginiit a rezidui în astă țară. și în tot cursul petrecerii sale, era să află deopotrivă cu sudiții Englezii sub protecția legii; el nu poate fi decăt pentru călcarea legilor și numai prin tribunale compedepsit petente dupre dovezi vederate, în publicu îmfățoșate. Nici un struiiu înaemeie însuși pe 15 poate fi alungat de Guvernu, afară de persoanele însemnate prin tratate încheete cu alte sfaturi, și de Parlament încuviițate scopu de aș trăda reciprocu neaugorii ulor crise. (Încheerea la urma). POSERA De la Arena înștiințează din 22 ian. (SFevr.) că DD. Melotopolos Ministrul din Năuntru, Damianus a [5stiții, Barboglis a Cultului, au dat a lor demisie, MS. Regele au numit în locul lor ne DD. Donopolos, Strivilegioe, Stapros și Vlahus., Hoțiile care aduceau mare pe liniște, de For au încetat A1 țare. CITANTA. Științele de la Madrid raportează că vindecarea Reginei sporea, vătămată pe brațul Regelui șii a doctorului M.S s'au rădicat din natu și au ascultat liturghia în apartamentul ei. Ucigașul Merino s'au mărturisit eapa în 6 Ferruarie În peraclis au ucis gudele Artioa săi ogoarele or'o mărturisire, și deoarenea x mai arăta ceva înaintea morții. Nă răspunsă el ka niște, 4epurărea au păstrat'o, am mai zic o săat ministerial s'au părut de a fi lat să întrevbuința lanul meu despre visul La înștiițarea s'au alunecat o zmintă, căci nici parlamentare reformei cum DS s'au propus a scrutinul secret, nici o să aleșgieri pentru săraci. Depenia atingătoare nine algtul o'au amestecat. Kbla s'au Cu licrimeÎnsă nu cumva CE