Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-09-11 / nr. 70
l'azera de Mondania să pașnjină la institutul Albinei Lunea mi Goea. Prețul abonamentului ne am 98 lei, înștiințerii cătei leu răndul, în Buletinul oficial a 50 paralele SS SFI Anul X si EM 70, UUUUSFPTSFF FEEEEN goi 11 SEPTEMVRIE. La Gazette de Moldavié parait à Jassy à l'Institut de l'Aheille, tous et Jeudis. Prix d'abonnement, tres les piastre [a les par année. Prix d'insertion annonces, 1 dans le Bulletin officiel, 50 paras. - - - Lundi 98 piasligue, pour et 1852. NOVITALE DIN NAUNT Un Ferman împărătesc a M. S. Sultanului au întărie răntuirea D. Gardera în post de Consul a Franpției la Galați. Asupra Anaforalei Departamentului din Năuntru, Apea MA Domnu au binevoit, prin Ofie Domnesc, a răndui pe D. Spat. Gghiță Caliman șef-comisar a Poliției capitaliei în locul D. Maiorului A Gumpă carile au dat a sa demisie din acest post. --fest-- Turcia. De la Constantinopole înștiințază din 28 August, Kn fostul Mare Vezir, Reșidi la cei mai înnalți aloiați Turcești și de la ambasadorii streini. Gazeta de Triest încredințază, că Ebcs, ca voește a vinde palatăl seu cel măreț de lăngă Bosfor, ca cu banii vănzărei se acopere datoriile sale, care, precum ce zice, ce sueru 4 milioane asorini argint (30,000,100 lei). Cele trei provinții nord-estice din Turcia europeană, Albania, Bosnia și Herțegovina, care păn' acum s'au arătat întru atăta opuitoare tansimatului și recrutației, vor fi în curănd supuse pentru întrea dată unei recrutații întemeete pe conscripția înpoporărei. De la Alecsandria înștiințază din 25 Aug că vasul prusian „Carl Robert”” s'au sfărmat, și brigul austrian „Montecuculi” au dat marinarilor energic agatoriu. | » Rossia. În 26 August M. S. Împăratul au binevoit a adpeca rescriptul următor cătră generalul de cavalerie, general-adjutantul Prințul Cernișel, prezident a consiliului de imperiu, ministru de resbelui, etc. „Prințule Alecsandră Ivanovici! Astăzi s'au plinit ansa al 25 decănd în un mod atăt de demnu de toată lauda, administrați ministerul resbelului, asta este și epoha în care se plinește al cincizecelea anu a servițiului postru ecoa, necontenit priimește vizite de NOUVELLES DE L'INTERIEUR. Un firman Impérial de S. M. le Sultan, vient d'autoriser la nomination de Mr Gardera, en qualité de Cousul de France à Galatz. Sur le rapport du Département de l'Intérieur S. A. 8. par Son office a bienvoulu nommer Mr le Spathar Ghizza Saliman comissaire en chef de police dans la capitale, en remplacement de Mr le major A. Gouritza qui a donné sa demission de ce poste. -legă carieră o ați însemnat'o atăt prin fapte brilante de arme în resbelul întreprine pentru eliberarea Europei, căt și prin a voastră conlucrare activă întru organizarea Cazacilor Donului și prin alte lucrări însemnătoare încredințate îngrijirei voastre. Cunoscănd meritele voastre, la 1827 v'am fost încredințat administrarea în șef al armiei de pe uscat, mi D voastră deplin a ți realizat a me încredere sinceră. Patru resbeluri, deci întreprinse și încheete spre gloria Rușiei, au cerut o îngrijire și opiniele estraordinare în ro șul administrației ce era sub a voastră direcție, dar, a voastră îngrijire necurmată și neobosită au știut să învingă toate pedecile și să înlecuească mijloace sigure, nu numai de a aproviziona armia cu toate păn' la cele mai mici detaile, ce încă și după încetarea campaniei, a o aduce în poziția cea mai brilantă. Tot odată, dupre reformele și legiuirile înțelepte ce aț propus, dupre înbunătățirile întroduse în economia subalternă și organizarea unei contabilități aspre, administrația resbelului a ț adus'o la un înalt grad de perfecție, de numai puțină laudă sănt vrednice serviciile ce au făcut înduplinirea postului de prezident a consiliului Imperiului, a comitetului de miniștri și a comitetului Caucazului. Martorii zilnic a are binevoință și în împregiurarea de față, prin voastră lungă și glorioasă carieră, nu pot a MA 77033 vedera vind la Nostizii Statistise aspra Moldovei. De Prințul Niculai Suțu. Traducere cu adăugiri de Teodor Codrescu. Nu e nimic mai natural nici mai laudabil de cum a'și mi a'și apăra Patria! cunoașe Acestor sentimente sunt datoare perile cu a lor cultură morală și materială, cu înavuțirea și cu strălucirea lor. Precum un fiu, te dorința a cunoaște uricul familiei și mijloacele casei și a intereselor sale, de asemenea cunoștința istoriei, a Geografiei și a Statisticei patriei, ce face o nespe neapărată a unui cetățanu, pentru că AN asemene date, el aată motive serioare de reflecție, ci elemente, prin a cărora industrioasă aplicare poate agoniei avutul, mi sporindu'l a înmulți massa averei naționale. Dupra asemene adevăruri se vede că cunoașerea părei, unde locuimu, nu este ce VAVI. Iată numai de curiozitate, ce chear de interesul îndividual, și prin urmare cela, ce ne prezentează în un tablou asemene cunoștințe, merită onorarea publică, de care s'au învrednicit autorul strălucit al acestei statistice, scrisă și tipărită în limba franțeză. Dar numai puțină mulțămire se cuvine să avem pentru zelul traducătorului acestei cărți D, Teodor Codrescu, carele, prin publicarea Statisticei părți în limba ei, au aducastă carte folositoare au adaos căteva tabloane interesante sunt uneori presurate în general și în special, de eosportanția, de veniturile și cheltuelile și importanța etc. precum și ecstractul general a dabililor pe șapte ani de la 1852. D. traducătorul au făct cetitorilor încă și o surprindere prin adăogirea Dizertației asupra Caprinilop Moldovei, compuse de D. Alecsandru Obregea, carile au tratat astă materie mănoasă dupre date pozitive, ce au putut aduna în cursul a șapte ani în funcția cămărei, prelăngă sale În t tipografia Bsusinnasi Roman 1852. în a ei practică aplicație cu disvoltarea sentimentului și amintei, sim- Statului, Cătră tecstul original D, traducătorul care, digresiile nu do sarea oenoană ve de cea atică, de