Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-05-28 / nr. 42

Regele Belgiei înpreună cu fiiul franci. D. scăpa. Dauna ce În seam­a corpului socoate au răposat de cărănd un Montalambert, ugetelor un regielatin protest la Valle De. Baros și Granie de s'u în­­contrariat Casaniac, de a fi lui­ său duca peste de Bra­­princese. rei vant, au făcut mai multe vizite augustelor Internunțiul CC de la Constantinopoli, D. Baron de Bruc, au priimit în 18 Maiu, într'o audiență solonelă la kape au ad­erar wi D. Conte Bud­ Suvenstain, scri­sese sale creditive, iar peste căteva zile Ba purcede prin Trieste la Constantinopoli. În 19 Maiu era să se ardă la Viena în public, bilete de banca de a­le pisteriei, per pace din circulație pentru o sumă de 400,000 fiorini, monedă convențională O corespondență a Gazetei Poștelor din 21 Mais zice că: mai mulți emigranți Lombardi, au făcut pănă acuma încercări, spre a pute reîntra în Aus­­triea fără a fi espuși ca spre o osăndă, cum și spre a căpăta rădicarea secvestrului pus în avuțiile lor. Se zice că, guvernul ar fi îndestul de disperat spre a învoi asemene cerere. Corespondența Ausriană din 27 Mai scrie:, Tra­­tațiile pănă acum urmate cu Synțeza, rănu­toare a căpă­­ta de aa dăusa, închizeștuiri încăcătoare pentru plinirea îndatoririlor dreptului gintelor și anume, pentru energi­­ca împedecare a arzirilor revoluționare, ce ce fac JAN sta­­tul ei de cătră refugiu­, n'au adus pănă acum rezultatul dorit. În asemene înconjurări, lipsind temeiurile unei mai departe tratații, Ființa contelui Carnițchi, însărcina­­tul Austriei, în rezidenție a guvernului Spițerei, de nici un folos. De aceea, ei au căpătat ordin a se întor­­săau crane opintiri după 2­­­­oape, însă proviliile nu era nu de odată la Viena.­­ Guvernul Spițerei, de asemene lu rezernat de la Viena, ne aa său însărcinat D. I.Taigher Francia. În noaptea de 19 Marti­ie la 1 oară după mezul nonței, au proruptu la cetățuea Vensan în o magazie de proviant, un incendiu înaricoșiat, carele demi putut „Monigoriul” publică două decrete,atingătoare de opiria proprietăței literare și apricrise, după de la 1 Septemvrie, u­rașiele publicate în Hanover și Brunenig, nu ce vor mai pute retipări și a vinde în cu­­prinsul Fraștiei. La Măști, de 90 ani carele în anii de pe urmă au în­gropat toți banii săi fa celării, grădini, ogrăzi­­, încăt clironomii săi sănt nepoiți a cerca săpături pe la multe locruri. acemene au declamat în contra sa înceierea debatei la mare. Fratele M. Case Regelui de Capdinia, dira de Cenia, carile n­enjează săb nume de conte Govoni, au sosit în 21 mart­ie la regat de la Nopol, venind de la Dpecila. de a distangi re­­oli. Marchizul Sen Marzano capitan de arti­­lerie, de cavalerel de El era însoțit capitan de artilerie ca și și de capita­nii e tavălei magor și ofițeri de pantă, marcizul Rapallo și cavaleriul Apogario. În 22 Maiu, Prințel era să fie npu­mit de la 2 oare, de cătră Imporatores, la palatul Tm­­leriilor ce vor uni cu cele 125 companii aflătoare acum. Înmulțirea personalului acestei armii, au agune de ne­­rapărată în­armarea formărei așăzămintelor de pedeap­­cm din Guiana, spre a asigura rădicarea trupelor toloni­­ale, prin renoirea patruanială, după cum o prescrie re­­glementele, streebtul blodgetului pe anul și credetul nenros formarea acelor 16 Maiu au fost la Burză, un minunt de spaimă nerală. Asta au urmat din cauza unei depeși­re private, adevărată s­au mincinoasă, ea au spre a­­ apăsa produs o senzație de agiune de nie cursurile. Este de observat, că aceasta'i a treia oară de cănd ce repetează o așa scenă teatrală la Burză mi­că lesne'nncrederea purtătorilor de bunuri (anții) ce lasă a fi înșălată. Însă, apoi credem a pute asigura cum că, Constantinopoli, care ce­răt pentru nici o nostate n'au copii de aa poată face loc la cea mai mică temere, noi, nu știm cum am pute mai bine preveni opinia, în con­­tra unor astfel cu de surprinderi. Ele sănt, atăt de dec repetate, încăt acei de ce lasă­m ce încrede lor,vor ajunge să fie ridicoli. Pacea Europei, nici­odată p'au agune să fie un singur minunt amenințată, prin aceea ce de două luni se petrece la Constantinopoli; însă, as­­tăzi nu este nici cea mai mică aparență minuntată, de pre sn conflict între puterile cele mari Europiene. Vre cineva poate să aibă o probă adeveritoare acestiea, vadă deacă flota Engleză s'au mișcat un singur pas din porturile Maltei? căci, d­acă ar urma macar cea mai mi­­că aparență de o ruptură între În. Poartă și Rusia, poate cineva să fie sigur, că Anglia, n'ar sta la oașa de mare îndepărtare, de la teatrul evenementelor. 15 Maiu însă căldura zilelor din Timpul umed, au înpedecat a ce ocupa în tabăra din șesul de Sartori, urmă au uscat acum de tot terenul, și trupele ce por zise, cănd și comandantul An- Altarul, carele au figurat pe cămpul lui Mare la serbarea cea concentra peste căterpa șef, marșalul Maninn, va ocupa cortul său­ mare a pulturilor în 10 Mais, ce va apteza în mijlo­­cul taberei, și trupele vor asculta AN toată duminica, acolo Sănta Liturgie. Senatul au rănut. Mitu o seam­ă, în care au ia de lege, atingătoariu de or­ Co- agrie la debarație proc îcă­ a puterei marine, pe care misiea propusese a se lepăda. Senatorii Delangle, car­­dinalul Matio și Las Caz, au declarat în contra co­­misiei: În seam­a corpului legis­lativ, prezidentul Bilol au comunicat un decret Impărătesc, care se retage propu­­nerea făcută pentru pădura marșalului Nai. Deputa­­tul Andelar, au cercat a mai adăugi oarecare observații, însă fu înpedecat de adunare. Cărtea Impărătească ce va strămuta în 23 la Sen Clu. Împăratul și împărătunea cu mere în 21 acolo, spre a vedea apartamentele pregătite pentru MM. Lor. Ministrul intrăcției publice au ordonat, ca icoana Is. Xpicroc­er ce așeze fiilor, cu mari adunate nu s'au­­bătrăn din 22 Ianuarie, el în două rănduri trerupt de prezidentul D­aviol, carele iau espresiile sale. 15 R. S. Î. 5 care, la stația drumului miș care din 20 Maiu, au rostit energic în contra de­­Cir toate aceste, s'au potat budgetul cu o­magiori­­Infanteria de marină, panii, de În Asamble în a­uă ce ad­ogă încă 65 12 com­­o­are încurcătură în vite­­în toate clasele gimna- Nasional timpul licundației, anansind din 17 vețele cu care ce ocupă diplomatica În zadaru 1854, cuprinde 12 companii. Maiu se vede ce sosi caë cercat­a ce dezminți astă noutate. Eh, ge­­telegrafi­­chear în la Constantinopoli, căci, |

Next